O editie integrala a acestei valoroase opere memorialistice este în curs de tiparire la Editura Floarea Darurilor din Bucuresti, sub îngrijirea d-lui prof. C. Giurescu (coordonator) si a d-nelor Rodica Bichis, Lia Ioana Ciplea si Gabriela Dumitrescu.
Prezentam un ultim fragment din însemnarile anului 1947. Intre ele si referiri la "Planul Marshall". Conceput de generalul George Marshall, secretar de stat la Departamentul de stat al S.U.A. (împreuna cu Dean Acheson, William A. Clayton, George Kennan si Averell Hanriman), acest plan viza ajutorarea statelor Europene pentru refacerea lor economica de pe urma distrugerilor celui de-al doilea razboi mondial.
U.R.S.S. a refuzat participarea la acest program, antrenând în refuz si statele aflate sub influenta sa, între care si România (pe larg despre aceasta, revista noastra a scris în nr. 11/1992).
C. Radulescu-Motru analizeaza cu luciditate pozitia României fata de "Planul Marshall", din perspectiva omului de cultura si gânditorului atasat valorilor civilizatiei apusene si cu mâhnirea patriotului de a vedea cum tara pierdea sansa redresarii economice si a comuniunii cu Occidentul, fiindu-i sortit sa ramâna în spatele Cortinei de fier, în blocul tarilor dominate de Moscova.
Citite dupa cinci decenii, gândurile carturarului îsi pastreaza actualitatea, constituindu-se în acel îndreptator de "greseli si zbuciumuri" pe care istoria le aduce în fata contemporaneitatii.
In transcrierea selectiva a textului, am pastrat particularitatile stilistice ale originalului, adoptând normele ortografice actuale. Pentru cursivitatea textului, nu am mai marcat prin trei puncte întreruperile de text. Interventiile explicative din paranteze drepte si notele de subsol ne apartin.
- Când va fi lovitura de stat
- La cina ridichi si ceapa
- Arestari de 10 Mai
- Soarele si buletinul de vot
- Regele trece pe strazi pustii
- Rasucitul destinului
- Lista lui Vîsinski
- Intre socialismul apusean si cel rasaritean
- "Rau este ca am ramas în Europa de Rasarit..."
1947
2 mai. Ziua de ieri n-a adus la îndeplinire nici unul din zvonurile care circulasera în ajun. Cele mai multe din aceste zvonuri s-au amânat însa pentru 10 Mai. La 10 Mai are sa fie asadar lovitura de stat, în urma careia sa avem un guvern pur comunist si alipirea la Rusia!
Dupa informatiile date de Radio (Bucuresti si Londra), ziua de 1 Mai a fost serbata cu mult fast peste tot. Serbarea a fost interzisa numai în Grecia. Socialismul prin urmare este în vadit progres. In Europa, fara discutie. Este aceasta si un progres de civilizatie? Sub numele de socialism se înteleg multe organizatii politice, unele contradictorii altora.
Se înteleg comunismul rusesc si laburismul englezesc, deopotriva, desi între ele este diferenta care exista între rus si englez. Rusul, iesit din stepa, fara simtul proprietatii si al distinctiei, englezul crescut în traditia proprietatii si gentleman prin instinct. Englezul care dispretuieste pe omul ce nu stie întrebuinta furculita si cutitul la masa, iar rusul care nu cunoaste la masa decât lingura pe care o si poarta cu dânsul la cizma.
Ce asemanare sa fie apoi între socialismul apusean, respectuos de libertatea fiecarui cetatean, si socialismul rasaritean al popoarelor rusesti, traite pâna de curând într-un regim politienesc?
3 mai. Un mare numar de intelectuali bucuresteni au drept mâncare de cina câteva ridichii si ceapa. In bucurosi daca ridichiile si ceapa le pot mânca cu pâine si nu cu mamaliga rece.
Perspective de îmbunatatire, foarte slabe. Seceta continua. Ajutor din partea Americii exclus. Generalul Marshall a declarat ritos la Moscova, si declaratia lui a fost apoi repetata de guvernul Statelor Unite, ca pentru popoarele supuse influentei comunismului rusesc americanii n-au nici un ajutor de dat.
Agentii din guvernul României persista totusi sa se cramponeze la cârma statului. Ei au ordin sa stea la guvern si vor sta. Fiindca daca nu vor sta, vor fi împuscati de stapânii lor cu siguranta, pe când, daca vor sta, poporul român, rabdator cum este, poate îi va ierta. Ceva mai mult, poate le va gasi scuze, crezându-i ca au stat fara voia lor.
4 mai. Astazi temperatura rece si vânt dinspre Rasarit. Sa fi ploat la Moldova? Sa fi ploat în Rusia? Ar fi bina, chiar daca a ploat în Rusia, caci altminteri suntem pierduti. Rusii sunt în stare sa se manânce de vii, daca Ucraina nu va coace recolta de grâu.
8 mai. Acum, în ajunul ratificarii tratatelor de pace, acest guvern [dr. P. Groza] nu gaseste altceva mai bun de facut decât sa înmulteasca arestarile membrilor din partidele de opozitie. Astfel, în ultimele zile, au fost arestati profesorii Gr.T. Popa, fostul decan al Facultatii de medicina, si Victor Slavescu, profesor la Academia de studii comerciale.
Teama ca la 10 Mai vor fi manifestari din partea studentilor a motivat aceste arestari, cei doi profesori fiind în mod exceptional iubiti de studenti. Pentru a legitima arestarile, guvernul acuza pe toti cei arestati ca fac fascism, nazism si alte bazaconii. Adica toti cei ce nu gândesc pe placul comunistilor sunt expusi a fi închisi si arestati. Razboiul contra Germaniei a avut, prin urmare, drept rezultat înlocuirea totalitarismului rasist prin totalitarismul comunist.
Profesorul I. Raducanu, coleg cu Victor Slavescu la Academia de stiinte comersante, îmi comunica, privitor la Slavescu, ca pretzextul invocat de guvernul comunist pentru arestarea lui Slavescu este ca la cursul sau acesta ar fi spus: "Etalonul de aur este tot asa de solid constatator ca masura de valorificare monetara în viata economica, cum este si Soarele în sistemul planetar. Etalonul de aur nu poate fi scoborât în rândul celorlalte masuri, cum nu poate fi nici Soarele scoborât pe buletinele de vot" (aluzie la semnul Soarelui întrebuintat de partidul comunist în trecutele alegeri din noiembrie 1946). I. Raducanu mi-a adaugat ca salile de cursuri sunt întesate de spioni, care stau în serviciul partidului comunist.
Pe profesorul Gr.T. Popa se pare ca guvernul n-a reusit sa-l aresteze, casa lui fiind aparata de studentii medicinisti. Pretextul arestarii ar fi conferinta tinuta zilele trecute de prof. Gr.T. Popa la Ateneul Român, conferinta în care arata superioritatea religiei crestine asupra celei iudaice.
10 mai. Zece Mai, zi de sarbatoare nationala în calendarul oficial, zi de doliu în anii petrecuti sub ocupatia ruseasca, dupa armistitiul de la 23 august 1944. Anul acesta, din cauza prea vaditei mizerii în care se afla tara, Zece Mai va fi serbat fara nici un fast. Cântarea preotilor de la Mitropolie, o parada de câteva papusi militare si alta nimic. Sarbatoarea se va face în mod sobru prin scoli, unde tânara generatie va auzi de pe buzele profesorilor, învinetitilor de foame, cât de stralucita este situatia României, dupa ce tradând pe germani s-a unit cu rusii, pentru a fi jefuiti si umiliti de acestia.
Tânara generatie va auzi cuvinte pompoase, spuse însa fara convingere, pentru ca de îndata sa le si uite, ramânând doar cu impresia ca tot ce se spune astazi este o prefacuta minciuna. Iar mâine, dupa ce tânara generatie va trece prin minciuna comunismului moscovit, care va fi soarta României? Va fi România întarita, reactionând contra comunismului, sau va fi strivita? N-am curajul de a-mi continua gândurile.
In seara zilei de 10 Mai, Radio New York anunta ca ziarul New York Times publica o corespondenta din Bucuresti, din care guvernul Statelor Unite afla ca Partidul National-taranesc din România a înaintat reprezentantului Statelor Unite din Bucuresti un memoriu în care sunt divulgate arestarile facute de guvernul Groza si toate terorizarile exercitate de dictatura comunista instalata de rusi în România. Din aceasta corespondenta, ascultatorii radioului american sunt informati ca în România sunt vreo trei sute de fruntasi din partidele opozitioniste închisi în lagare. Din Partidul Social-Democrat independent [condus de C. Titel-Petrescu] sunt 53].
In cursul zilei, toate stradele prin care a trecut regele Mihai au fost evacuate de trecatori, asa ca regele n-a putut auzi nici un strigat contra guvernului Groza.
14 mai. Colaborarea dintre Statele Unite ale Americii si Sovietele rusesti este cu putinta, afirma generalissimul Stalin, într-un interviu, daca este dorinta acestor doua parti, caci asa cum a putut fi colaborarea în timpul razboiului, asa poate fi si în timp de pace. Cele doua sisteme de organizatie economica vor ramânea fata în fata si din experienta se va arata care este sortit a fi primit viitorime.
Cuvinte întelepte, numai daca n-ar fi la mijloc si o alta dorinta, de care nu vorbeste generalissimul Stalin, anume ambitia fiecareia dintre parti sa-si vada sistemul sau economic ca fiind cel mai potrivit viitorimii! Caci daca aceasta ambitie exista, atunci rivalitatea dintre cele doua sisteme va provoca din nou razboiul. Rusia, ambitionând sa arate ca sistemul comunist este cel mai potrivit viitorimii, va atâta greva si rascoala în Statele Unite, iar Statele Unite, din aceeasi ambitie, vor boicota si persecuta tarile cu regim comunist.
16 mai. Ieri dupa discursul de dechidere a sesiunii generale a Academiei Române, tinut de presedinte, d. Andrei Radulescu, discurs de ocazie si cu totul sters ca originalitate, si dupa citirea raportului anual asupra mersului Academiei, dl. conservator al Bibliotecii, d. I. Nistor, s-a crezut dator sa aduca la cunostinta membrilor brosurile aparute la Budapesta în saptamâna sarbatorilor de prietenie româno-maghiara. Surâsuri si semne de întrebare din partea membrilor.
Colegul din sectia istoriei, Silviu Dragomir, a risipit pe data îndoielile auditorului. Silviu Dragomir facu cunoscut ca pe când apar brosuri de patriotism, istoricii si literatii de seama maghiari continua propaganda în scopul de a dovedi ca populatia româneasca este venita în Transilvania în urma constituirii statului maghiar. Volume numeroase, redactate cu un aparat stiintific si având probe documentare, sunt raspândite în acest scop în cercurile culte europene în acelasi timp cu brosurile de prietenie româno-maghiara!
Silviu Dragomie recomanda ca si intelectualii români sa aiba patriotismul maghiarilor si sa se ocupe de rezolvarea problemei istorice a comunicarii vietii românilor în Dacia. Ne îndoim ca recomandarea lui Silviu Dragomir va fi auzita si realizata.
26 mai. Ziarele publica stirea ca Nichifor Crainic, disparut fara urma înainte de condamnarea lui la moarte, pronuntata de Tribunalul Poporului, a fost descoperit în nordul Transilvaniei, ascuns la un preot.
Vîsinski a publicat însa în Pravda ca Sovietele desfiinteaza pedeapsa cu moartea. Ce vor face acum comunistii nostri din Bucuresti? Noi, la Academie, l-am epurat [pe Nichifor Crainic] dupa interventia personala a lui Petru Groza. Gala Galaction i-a si luat locul de câteva zile.
4 iunie, Butoiesti.(La 28 mai 1947, C. Radulescu-Motru a parasit Capitala, instalându-se la conacul sau de la Butoiesti, jud. Mehedinti. "Viata în Bucuresti noteaza el a devenit asa de scumpa, ca nu mai este de întârziat" Va reveni în Bucuresti la 2 martie 1949). In conacul Butoiestilor ma asteapta o monotonie îndelungata. Prietenii si rudele cu greu ma pot vizita, ei fiind coplesiti de grijile si nevoile lor. Aparatul de radio (Telefunken) ce mi-a fost daruit în 1945 de nepotul meu Leonid Sobinevschi îmi sta din fericire la dispozitie. Il ascult regulat la orele 14.45, emisiunea din Londra; la 18.10, emisiunea din New York; la orele 22.00, emisiunea Bucuresti, adica emisiunea filialei Moscova.
7 iunie. Truman voieste sa goneasca foametea din România, pe când Stalin voieste ca prin foamete sa ocupe România. Pacea nu se câstiga prin tehnica prin care se câstiga razboiul.
12 iunie. Incepe sa-mi slabeasca tragerea de inima pentru continuarea acestor însemnari zilnice. Nu le mai vad rostul.
Revizuiri si Adaugiri presupun oarecum o viata sociala ordonata, la care individul sa contribuie cu o revizuire sau adaugire, pe când viata sociala a românilor de astazi este lasata la voia întâmplarii.
Mâine, daca rusii vor izbuti cu politica lor, românii vor pierde legatura politica si culturala cu trecutul lor, iar daca vor izbuti anglo-americanii cu politica lor de expansiune, ei vor forma o mica filiala a capitalismului apusean. In ambele cazuri suveranitatea lor nationala va fi desfiintata. Valul internationalismului îi va înghiti, fie ca vor izbuti rusii, fie ca vor izbuti anglo-americanii! Ce rost sa aiba însemnarile mele?
Este drept ca între cele doua pericole internationalismului rus si internationalismul anglo-american este de preferat acesta din urma, fiindca acesta mai lasa oarecare nadejde românilor într-o eventuala renastere nationala; dar pentru împlinirea acestei nadejdi, însemnarile mele zilnice vor da, vai!, un ajutor prea neînsemnat.
La care tip de democratie apartine poporul român? Dupa parerea mea, poporul român apartine prin conditia sa sufleteasca la tipul democratiei apusene, fiindca în majoritatea membrilor sai domina în mod lamurit tendintele individualiste, asa precum au observat înca de multa vreme numerosi publicisti români.
Dar chestiunea alegerii tipului de democratie nu se hotaraste de români numaidecât dupa constitutia lor sufleteasca. Acesta ar fi cazul, daca românii ar fi liberi sa-si aleaga dupa voia lor tipul democratiei. Se poate însa ca ei sa nu aiba libertatea de a-si alege forma de democratie, ci sa primeasca forma democrata impusa de o putere straina. Adica sa apartina tipului de democratie care-l va fi impus. Atunci nu va fi vorba de o alegere libera, ci de supunere la forma de democratie care convine puterii stapânitoare.
Atunci poporul român va avea, democratia care convine intereselor stapânului, iar nu constitutiei lui sufletesti. Va fi el alipit Rusiei, si deci guvernat de moscova, democratia lui va fi comunismul rus. Va fi el subjugat politicii capitaliste a statelor apusene, democratia lui va fi anticomunista, asa dupa cum eu cred ca cere în buna parte si constitutia sa sufleteasca. In tot cazul, în momentele de fata, poporul român sta la un rascruciu al destinului sau.
17 iunie. Academia de stiinte din Moscova a distins pe mai multi savanti straini cu onoarea de a-i proclama ca membri ai sai. Acestia apartin însa numai tarilor cu guverne comuniste, sau în care lupta pentru a ajunge la guvern partide comuniste întretinute direct de guvernul din Moscova. Astfel au fost alesi savanti din Polonia, Ungaria, România, Bulgaria, Iugoslavia, Iran, India.
De la noi a fost ales dr. C. Parhon, presedintele Asociatiei A.R.L.U.S. (Alipirea României la Uniunea Sovietica). Fara îndoiala, lista celor alesi a fost predata Academiei de stiinte de catre dl. Vîsinski, adjunctul ministrului de externe moscovit, decorat el însusi cu aceasta ocazie cu democratia "Stalin". Intre d-nul C. Parhon si Vîsinski a si urmat un schimb de telegrame cu felicitari reciproce.
19 iunie. Absurditatea pe care o implica în sine ideea ca poporul se poate conduce prin sine însusi, ideea cuprinsa în orice conceptie a democratiei, s-a dovedit în multe ocazii. Dar nici o alta ocazie n-a dus dovedirea acestei absurditati la atâta evidenta, cum este destinata sa o duca ocazia din zilele noastre, ocazie provocata de propunerea ministrului de externe al Statelor Unite din America, dl. Marshall.
Acest reprezentant al guvernului din Washington a propus ca tarile europene sa-si faca un plan de reconstructie economica pe care sa-l realizeze cu ajutorul financiar al Statelor Unite din America, aceasta fiind spre folosul atât al Europei, cât si a Statelor Unite. Nimic mai rational, decât propunerea lui Marshall. America împrumuta, fiindca altfel n-ar avea clienti pentru surplusul sau de bogatie, iar Europa se împrumuta, fiindca altfel nu poate scapa de mizeria ce o apasa.
Dificultatile încep din faptul ca atât America, cât si Europa tin sa respecte legea democratiei, adica sa supuna propunerea lui Marshall la aprobarea poporului. Poporul din fiecare tara, ca suveran, trebuie sa aprobe propunerea, daca este ca ea sa ia fiinta. Propunerea prin urmare trebuie în asa chip sa fie motivata pentru ca ea sa fie adoptata de popor. Poporul îsi are însa preferintele lui în ceea ce priveste motivarea unei propuneri ce este de adoptat. El cere argumente care sa impresioneze imaginatia. Inainte de toate, el cere sa fie magulit, divinizat chiar.
Pentru America, tara care da un împrumut, lucrul este usor. Poporul de aici poate fi magulit, pâna la divinizare, spunându-i-se ca el sta în fruntea civilizatiei, ca el conduce politica mondiala. Ce se poate spune însa popoarelor care iau un împrumut? Ca ele sunt sarace? Ca sunt nevoite sa primeasca conducerea Statelor Unite din America? Greu de admis. Intre aceste daca se gasesc si unele de marimea Rusiei, având la cârma lor înca oameni cu veleitati de giganti, ca Stalin, cum sa li se vorbeasca acestora de saracie si de nevoia de a primi conducerea Statelor Unite din America? Este asa ceva cu putinta?
Cum sa se realizeze propunerea lui Marshall cu aprobarea atât a poporului american, cât si a celui rusesc, spuându-i-se fiecaruia dintre acestea ca sta în fruntea civilizatiei si ca are conducerea politicii mondiale? Lucrul este absurd. Absrud, întrucât conceptia democrata ar fi în mod sincer aplicata. Doua sabii într-o teaca nu pot sa intre. Din fericire, conceptia democrata nu este niciun de sincer aplicata. In loc de a se conduce pe sine, poporul se lasa cu usurinta totdeauna sa fie condus de asa-zisii lui reprezentanti. Multumita acestei vesnice mistificari, conceptia democratiei traieste si va mai trai înca.
20 iunie. Eu n-am avut multi prieteni, desi m-am bucurat de o viata destul de lunga, fiindca n-am avut mladierea de a fi pe placul acelora cu care veneam în contact. M-am tinut prea în rezerva, am fost chiar, dupa vorba românului, prea batos. Rareori am facut complimente cuiva, nici chiar complimente cerute de uzantele politetii. Am nesocotit, desi psiholog de profesie, una din slabiciunile sufletesti inerente omului, slabiciunea de a fi lingusit sau macar magulit si care întretine nevoia de a avea prieteni.
N-am avut darul de a lingusi si, ceva mai mult, n-am suportat sa fiu nici eu lingusit. Când cineva mi-a adus laude, am devenit fata de el totdeauna banuitor si rece. Aceasta nesocotinta a slabiciunii omenesti mi-a cauzat multe neplaceri si neajunsuri în viata. Ei datorez, între altele, înstrainarea de Titu Maiorescu, profesorul meu pe care-l admiram, dar caruia nu izbuteam sa-i fiu pe plac, întrucât dânsul tinea sa fie lingusit, iar eu nu reuseam sa-i dau aceasta satisfactie.
Din aceeasi cauza, dupa moarte numele meu nu va fi amintit cu prea multa simpatie de generatiile viitoare. N-am stiut sa-mi lingusesc neamul. Nu l-am împodobit îndeajuns cu însusiri alese, dimpotriva, adesea l-am aratat asa precum credeam sincer ca este adevarul. Un scriitor oportunist, adica mladios la suflet, ar fi facut cu totul altfel.
23 iunie. Cum în Evul Mediu, multi intelectuali erau retinuti de a primi adevarurile stiintei, întrucât ei nu puteau pune aceste adevaruri în acord cu Aristotel, tot asa conducatorii Rusiei resping orice propunere care nu se poate pune în acord cu Karl Marx. Iata bunaoara propunerea facuta de ministrul Statelor Unite. G. Marshall. Toata lumea europeana a înteles-o ca pe o solutie practica la înlaturarea greutatilor în care se zbate întregul continent european. Numai guvernatorii din Moscova au luat propunerea Marshall drept o cursa intinsa Europei, si în special Rusiei, de capitalistii americani.
Barbatii de stat, economistii specialisti în afacerile de comert din Anglia, Franta, Italia, Belgia, Olanda etc., au primit din primul moment solutia americana, numai conducatorii din Kremlinul Moscovei stau sa mediteze si sa discute daca solutia intra sau nu în ideologia lui Marx! Fanatismul pentru Karl Marx este înca puternic la ei, decât orice sentiment de iubire a adevarului. Pâna ce guvernantii din Moscova sa se convunga de adevaratul înteles al propunerii lui Marshall, vor trece zile. Au trecut deja doua saptamâni si poate vor mai trece. Nenorocirea pentru noi românii este ca avem la guvern nici macar marxisti fanatici, ci niste papagali ai ideologiei marxiste. Si papagalii sunt mai greu de adus sa-si iasa din cele ce au învatat pe comanda!
La sfârsitul scrierii acestor rânduri, aflu prin Radio New York ca Rusia si-a dat consimtamântul la propunerea Marshall si ca în consecinta d. Molotov va veni la conferinta ministrilor de externe englez, francez la Paris, pentru ziua de 27 iunie. Daca va avea aceeasi publicitate noua conferinta anuntata la Paris cu aceea tinuta anul trecut pentru încheierea pacii cu asa-zisele state satelite, atunci nu ma îndoiesc ca ministrul de externe rus va profita de ocazie sa faca din nou si de aceasta data propaganda contra imperiului capitalist.
25 iunie. Vecinul meu de mosie, Petru Serbulescu, care-mi este si nepot, cu doua zile în urma m-a încunostiintat ca se gaseste într-o situatie financiara disperata, din cauza masurii luate de Ministerul agriculturii de a bloca lemnele de foc ce se gasesc depozitate prin garile C.F.R. în scopul, bineînteles, de a le avea pentru economate. Neprevazând o asemenea masura, el a facut cheltuieli de 40 milioane cu transportul lemnelor din padurea sa proprie si acum se vede amenintat sa piarda pretul convenit; în plus, chiar sa plateasca despagubiri negustorului cu care contractase vânzarea mai multor vagoane de lemne.
Dupa doua zile, îl vad astazi radios. L-am întrebat: "Ce s-a întâmplat? A retras Ministerul masura luata?", "Nu, am dat un spert de 10 milioane si afacerea s-a aranjat".
Asa se petrece peste tot. Nimic nu se reguleaza fara spert. Toti inspectorii ministerelor, inclusiv cei de la Ministerul educatiei, cer sperturi pe fata, fara nici o jena. Iar cetatenii platesc fara împotrivire. Asa sunt timpurile, îsi zice fiecare.
Aceasta îmi aduce aminte de vorba poetului Ion Minulescu: "Suntem niste ticalosi, domnule Bratianu!" Iata cum s-a facut de a spus Ion Minulescu aceste vorbe.
Dânsul, adica Minulescu, se da dreptul liberal din partidul d-lui I. I. C. Bratianu. La Iasi, pe vremea razboiului din 1916 1918, obisnuia sa se duca pe la seful sau de partid si sa-i ceara adeseori sprijin, aceea ce dr. Bratianu acorda totdeauna. Se pare ca acest sprijin nu era îndestulator, asa ca I. Minulescu s-a vazut silit sa apeleze si la Al. Marghiloman, seful Partidului Conservator, si dusman personal al d-lui Bratianu.
Intr-o zi de strâmtoare financiara pentru Minulescu, dl. I.C. Bratianu îl zareste pe Minulescu iesind de la locuinta d-lui Marghiloman. Se opreste din drum si se uita bine, daca nu cumva s-a înselat asupra persoanei. Minulescu, vazând ezitarea lui Bratianu, se apropie de acesta si îi spuse cu umilinta: "Suntem niste ticalosi, domnule Bratianu!"
Multi alti români au spus aceste vorbe înainte de Minulescu si le vor mai spune înca si de aici înainte, dupa Minulescu. tara bogata în caractere slabe, adica anume pregatita sa fie cucerita de rusi.
26 iunie. S-a facut oarecare zgomot în timpul din urma în jurul unui memoriu prezentat de d. G. Tatatrescu, ministru de externe, M.S. regelui Mihai I, si despre care a luat cunostinta si presa americana [Magazin istoric, nr. 5/1997]. In acest memoriu, d. Tatarescu arata greselile comise de guvernul din care face parte, între care greseli erau si masurile de arestare a diferitilor barbati politici din partidele de opozitie. Memoriul era cât pe aci sa fie urmat de izgonirea d-lui Tatarescu din minister. De altfel, comunistii urmaresc de mult sa faca ei singuri guvernul. Dar Tatarescu si amicii sai au explicat redactarea memoriului ca pe un fapt fara multa însemnatate si în chipul acesta lucrurile pareau ca reintra în cursul de mai-nainte.
Iata însa ca guvernul Statelor Unite din America, înstiintat de reprezentantii sai din Bucuresti despre ilegalitatea arestarilor facute în ultimul timp de catre agentii pusi de Visînski la cârma statului român, trimite o nota de protestare. Tatarescu, ca ministru de externe, va trebui sa raspunda si va raspunde asa dupa cum vor ordona comunistii din Moscova. Ca sa-si pastreze portofoliul de ministru, ce nu este în stare sa execute Tatarescu?
Si are sa raspunda, desigur, ca nota Statelor Unite constituie o imicstiune în afacerile interne ale României; o stirbire în suveranitatea statului român. Caci aceasta este lozinca pe care a impus-o Moscova statelor sale satelite, în România, Bulgaria, Ungaria si Iugoslavia. De câte ori protesteaza guvernele din Washington si Londra, agentii comunisti din guvernele acestor tari supuse Rusiei trebuie sa raspunda invocând suveranitatea statelor lor! nenorocita de suveranitate a României, aparata de Rusia în contra Angliei si a Statelor Unite din America. Si sa nu-ti mai fie rusine a te numi cetatean român?!
Orele 21.30, aceeasi zi. Radio Londra anunta în emisiunea sa de seara ca cenzura din Bucuresti a oprit vânzarea câtorva ziare engleze, printre care si Times, pentru ca ele publica articole nefavorabile privitoare la Rusia, nu la România, si anume în chestiunea Coreei, Japoniei si alte chestiuni, în care România n-are nici un amestec. Si se mai vorbeste de suveranitatea României!
4 iulie. Conferinta de la Paris, convoaca în scopul de a organiza ajutorarea Europei în opera de reconstructie economica, prin mijloacele de care dispun Statele Unite ale Americii, s-a încheiat martea trecuta [1 iulie] fara rezultat. Reprezentantul Sovietelor rusesti, dl. Molotov, s-a opus propunerilor facute de G. Marshall, în numele Statelor Unite, pe motivul ca prin aceste propuneri Statele Unite urmaresc o dominatie asupra tarilor europene. Dl. Molotov n-are încredere în capitalismul america. Credincios doctrinei lui Karl Marx, dupa care orice capital este provenit din furt si ca atare nu poate decât sa continue a spolia pe muncitori în orice tara s-ar extinde, dânsul a respins categoric solutiile propuse de Anglia si Franta prin ministrii lor de externe.
Molotov s-a înapoiat a doua zi la Moscova, iar ministrii de externe ai Angliei si Frantei au hotarât sa mearga singuri mai departe cu planul de organizare a Europei în scopul unei redresari economice. Ei au si trimis invitatia tuturor statelor europene, 22 la numar (în afara de Spania, câta vreme aceasta va avea regimul Franco) ca sa-si expuna nevoile si modul cum fiecare dintre ele întelege sa coopereze la redresarea economica a Europei întregi.
Cum vor raspunde la aceasta invitatie cele 22 de state europene? Statele satelite Rusiei, în care guverneaza agentii impusi de Vîsinski, vor refuza desigur invitatia. Astfel vor face România, Bulgaria, Iugoslavia, Albania, Ungaria, Polonia si poate Cehoslovacia. Europa se va desparti în doua. Rusia cu satelitii ei de o parte, restul Europei de cealalta parte. Aceea ce însemneaza luarea de pozitie în vederea unui nou razboi.
11 iulie. Sunt convins ca guvernul actual din România a luat aceasta masura de prudenta (neaderarea la Planul Marshall) nu dintr-un spirit de multa prevedere sau din sentiment patriotic, ci numai din dorinta de a fi pe placul stapânilor sai din Moscova. S-a întâmplat însa ca fara voia lui a facut un serviciu tarii. Prin refuzul sau de a participa la Conferinta de la Paris, el a amânat poate cu câtiva ani reconstructia economica a României, în schimb a ferit România de un pericol iminent. A doua zi dupa ce guvernul ar fi anuntat participarea la conferinta, comunistii, începând chiar cu acei din sânul guvernului, ar fi început manifestatii de strada contra capitalismului strain, provocând dezordinea pe care Moscova o întretine de mai bine de un an în Grecia.
Printr-un fel de instinct de sluga sireata, caci altfel nu putem zice, guvernul român a fost de asta data cuminte. Caci, de! nu se stie daca cu începerea razboiului civil Moscova nu si-ar fi schimbat compozitia agenturii sale din Bucuresti, trimitând la plimbare pe Groza, Tatarescu si pe multi altii.
In tot cazul, rau este ca am ramas în Europa de Rasarit pentru ca astfel vom fi jefuiti de Rusia si ne vom întoarce ca civilizatie cu doua secole înapoi, dar mai rau ar fi fost sa fim contra Rusiei, care de a doua zi ar fi fost stârnit razboiul civil, pentru a ne ocupa definitiv.
Prezentare si selectie de Ioan Lacusta
Cei care doresc să își publice memoriile sau să își împărtașească experiența o pot face trimțându-ne memoriile în formă electronică la