I. Conferință de presă susținută de domnul dr. Marius Oprea, coordonatorul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România, fost consilier pe probleme de securitate națională al președintelui Emil Constantinescu și al premierului Călin Popescu Tăriceanu. La conferință va participa și arheologul Gheorghe Petrov, care, alături de d-nul Marius Oprea, a coordonat activitățile de căutare și deshumare a persoanelor ucise fără judecată de Securitatea comunistă, precum și acțiunile de identificare a celor care se fac vinovați de aceste crime.
Conferința de presă va avea loc joi, 10 iunie 2010, ora 10, în clădirea Universității Babeș-Bolyai - Extensiunea Universitară Sighetu Marmației, str. Avram Iancu nr. 6, sala Ioan Mihaly de Apșa.
II. CONFERINȚA: "COMUNISMUL NU ESTE ISTORIE", susținută în comun de către domnul prof. univ. dr. Andrei Marga, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, și domnul dr. Marius Oprea, coordonatorul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România.
Conferința va avea loc joi, 10 iunie 2010, ora 11,30, în clădirea Universității Babeș-Bolyai - Extensiunea Universitară Sighetu Marmației, str. Avram Iancu nr. 6, sala Ioan Mihaly de Apșa.
Conferința va fi precedată de proiecția filmului documentar VÂNĂTORUL DE SECURIȘTI, o peliculă realizată de o echipă de televiziune franceză. Personajul principal al filmului este Marius Oprea, care, alături de o echipă de arheologi, străbate România în lung și-n lat pentru căutarea și deshumarea rămășițelor pământești ale celor care au fost uciși fără judecată de către Securitatea regimului comunist (durata filmului, 52 min.)
III. EXPOZIȚIA - NUMITORUL COMUN: MOARTEA
Deschiderea oficială a expoziției va avea loc în ziua de joi, 10 iunie, ora 13,30 în clădirea Universității Babeș-Bolyai - Extensiunea Universitară Sighetu Marmației, str. Avram Iancu nr. 6, sala Ioan Mihaly de Apșa, publicul interesat putând să o viziteze liber în perioada 10 iunie - 12 iulie 2010.
*****
Expoziția a fost realizată de Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR), Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj și Fundația Konrad Adenauer, beneficiind și de sprijinul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Expoziția prezintă 11 acțiuni de căutare și deshumare ale unor opozanți ai regimului comunist, care au fost executați de Securitate, fără judecată, în perioada anilor 1948 ? 1952.
Aceste acțiuni au avut loc în urma cercetărilor de teren și pe baza unor solicitări venite din partea rudelor și urmașilor celor uciși, fiind desfășurate în perioada anilor 2007 - 2009 de către specialiști, arheologi și istorici, de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România. Schimbările instituționale intervenite în ultima perioadă de timp la acest institut, au făcut ca acest tip de investigații speciale să fie oprite, iar personalul de specialitate implicat să fie îndepărtat din cadrul instituției. Acești oameni își continuă însă importanta activitate de cercetare fie în cadrul recent înființatului Centru de Investigare a Crimelor Comunismului din România, fie în calitate de colaboratori din partea altor instituții. Materialele și obiectele care alcătuiesc expoziția aparțin Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj.
Cazurile prezentate în cadrul expoziției cuprind un număr de 18 persoane executate, toate prin împușcare, 17 dintre acestea fiind descoperite și apoi deshumate prin metode arheologice pe teritoriul localităților Hălmăsău, Nepos (jud. Bistrița-Năsăud), Glodghilești, Băiești (jud. Hunedoara), Satu Mare, Teregova (jud. Caraș-Severin), Sântejude-Vale (jud. Cluj), Sălciua și Dealul Capsei (jud. Alba). Unul din cazurile prezentate abordează problematica unei persoane ucise în satul Mușca, jud. Alba, al cărui mormânt a fost căutat în mai multe rânduri, însă acesta nu a fost găsit. În locațiile amintite, cei uciși au fost îngropați fie în gropi individuale (Glodghilești, Satu Mare, Băiești, Sălciua, Dealul Capsei, Sântejude-Vale, Mușca), sau în gropi comune, cu două victime (Hălmăsău / Dealul Șasa-Poieni, Teregova), trei victime (Nepos), sau patru victime (Hălmăsău - sat).
Expoziția cuprinde obiecte descoperite asupra celor uciși, fotografii de familie, fotografii provenite din arhiva fostei Securități sau făcute în timpul acțiunilor arheologice de deshumare, imagini video de la deshumări și interviuri cu rude și urmași sau cu anumite persoane care i-au cunoscut pe cei executați.
Expoziția se adresează în primul rând tineretului, elevilor de liceu și studenților, dar și celor care au cunoscut în mod direct perioada comunistă, însă știu prea puțin despre atrocitățile și victimele directe ale Securității la începuturile regimului comunist în România.
Expoziția Numitorul comun: Moartea, a fost prezentată până în prezent în următoarele locuri din țară și străinătate:
- Cluj-Napoca (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei): 21 oct. - 8 nov. 2009.
- București (Muzeul Țăranului Român): 11 - 29 nov. 2009.
- Alexandria (Muzeul Județean Teleorman): 14 - 29 ian. 2010.
- Giurgiu (Muzeul Județean Teohari Antonescu): 2 - 16 febr. 2010.
- Praga / Cehia (Universitatea Carolina): 22 febr. - 5 mart. 2010.
- Alba Iulia (Muzeul Național al Unirii): 21 apr. - 4 mai 2010.
- Brașov (Muzeul Județean de Istorie): 14 - 31 mai 2010.
CAZURILE PREZENTATE ÎN EXPOZIȚIA - NUMITORUL COMUN: MOARTEA
1. POP IOAN, CRISTUREAN VASILE, CĂIENAR SIMION, CĂIENAR VALER.
Locația: sat Hălmăsău, com. Spermezeu, jud. Bistrița-Năsăud.
Data morții: 9 martie 1950.
Data acțiunii de deshumare: 24 aprilie 2007.
2. BURZO GAVRILĂ, PETRUȚ CONSTANTIN.
Locația: Dealul Sașa-Poieni, în hotarul satului Hălmăsău, com. Spermezeu, jud. Bistrița-Năsăud.
Data morții: 9 martie 1950.
Data acțiunii de deshumare: 25 aprilie 2007.
Cele șase crime au fost înfăptuite de către o trupă de soldați aparținând Securității din acea vreme, deplasată la comandă în zonă cu scopul capturării și pedepsirii unor persoane care au refuzat să se prezinte la încorporare pentru armată, fapt considerat atunci ca fiind opoziție față regimul comunist aflat la putere.
Detalii la:
3. IOSIF ORȘA.
Locația: sat Glodghilești, com. Burjuc, jud. Hunedoara.
Data morții: 11 februarie 1950.
Data acțiunii de deshumare: 3 iulie 2007.
Iosif Orșa a fost executat sâmbătă, 11 februarie 1950, în spatele casei sale, cu focuri de armă trase de doi ofițeri de Securitate îmbrăcați în haine civile. Despre motivul execuției, informațiile sunt contradictorii. Cert este că Iosif Orșa era unul dintre oamenii înstăriți ai satului, fiind și proprietarul unei mori. Unii săteni vorbesc despre apartenența sa la Mișcarea Legionară, alții despre legăturile cu partizanii din grupul condus de maiorul Duma, care a acționat la poalele Munților Metaliferi din Apuseni și pe Valea Mureșului.
Detalii la:
4. TIRA GEZA.
Locația: municipiul Satu Mare, jud. Satu Mare.
Data morții: 17 august 1949.
Data acțiunii de deshumare: 11 octombrie 2007.
În jurul datei de 14 august 1949, la Consiliile Populare din satele Mărtinești și Odoreu, comuna Odoreu, județul Satu Mare, au avut loc adunări ale localnicilor în care s-a vehiculat ideea că tinerii din satele lor vor fi duși la muncă forțată în Uniunea Sovietică. În urma acestor zvonuri, între populația locală și activiștii de partid au avut loc conflicte. Intervenția autorităților a fost promptă, iar liderii de opinie și un număr de aproximativ 50 de persoane din cele două sate au fost arestați. În zilele următoare majoritatea celor reținuți au fost eliberați, cu excepția a patru persoane: Tira Geza, Papp Endre, Biro Endre și Gyulai Sandor. În ziua de 17 august 1949, aceștia au fost duși la marginea celor două sate și executați prin împușcare.
Detalii la:
http://www.crimelecomunismului.ro/ro/proiecte/investigatii_speciale/raport_tira_gheza/
5. LEONIDA BODIU, IOAN ȘTEFAN BURDEȚ, TOADER DUMITRU.
Locația: sat Nepos, com. Feldru, jud. Bistrița-Năsăud.
Data morții: 24 iunie 1949.
Data acțiunii de deshumare: 27 - 28 aprilie 2009.
În primăvara anului 1948, Ioan Leonida Bodiu, fost ofițer al Armatei Regale Române, a pus bazele unei organizații anticomuniste la care au aderat mai mulți locuitori din zona comunelor Rebra, Parva și Rebrișoara, în majoritate țărani nemulțumiți de situația din țară. Organizația s-a numit Liga Națională Creștină, însă în zonă se vorbea atunci si despre o organizație cu denumirea de Garda Albă, dar se presupune că aceste informații au fost create și lansate de Securitate pentru dezinformarea localnicilor și atragerea celor nemulțumiți, ca pretext pentru condamnarea lor ulterioară. Toader Dumitru a fost sfătuitorul și principalul ajutor al lui Leonida Bodiu, el fiind și fost primar al comunei Rebra. Ioan Burdeț deținea o cârciumă în Rebrișoara și a fost unul dintre principalii sprijinitori ai lui Leonida Bodiu. Cei trei au fost arestați și anchetați la sediul Securității din Bistrița. În noaptea dintre 23 și 24 iunie 1949, aceștia au fost scoși din arestul Securității și transportați cu o mașină până în dreptul gării din satului Nepos, de aici fiind apoi duși pe jos, încătușați, circa 4 km, până pe Dealul Crucii unde au fost împușcați, fără să existe vreo sentință judecătorească de condamnare a acestora la moarte.
Detalii la:
și
http://www.crimelecomunismului.ro/pdf/ro/rapoarte/raport_nepos.pdf
6. VITAN PETRU.
Locația: sat Băiești, com. Pui, jud. Hunedoara.
Data morții: 21 noiembrie 1952.
Data acțiunii de deshumare: 6 - 7 mai 2009.
Vitan Petru a aderat în 1948 la organizația anticomunistă Liga Partizanilor Români din Hațeg, condusă de inginerul constructor Lazăr Caragea. În iunie 1949, în urma unei trădări, Lazăr Caragea a fost rănit si capturat, apoi au urmat arestări în rândurile membrilor și sprijinitorilor organizației. Unii dintre cei vizați, pentru a nu fi prinși, au devenit fugari, refugiindu-se în zonele muntoase din apropiere. Vitan Petru împreună cu consăteanul său Nandra Iosif s-au retras și adăpostit în zona înălțimilor împădurite de la nord-est de satul Băiești. În 21 noiembrie 1952, cei doi au fost surprinși într-un bordei amenajat de ei în Părăul Fădițăului, la circa 3 km față de sat. Iosif Nandra a fost împușcat și rănit, reușind să supraviețuiască, iar Petru Vitan a fost omorât cu grenade.
Detalii la:
și
http://www.crimelecomunismului.ro/pdf/ro/rapoarte/raport_baiesti.pdf
7. ANCULIA PETRU, URDĂREANU GHEORGHE.
Locația: com. Teregova, jud. Caraș-Severin.
Data morții: 22 februarie 1949.
Data acțiunii de deshumare: 18 - 19 iunie 2009.
Anculia Petru, meșter cojocar în Teregova, a făcut parte din grupul de partizani condus de notarul Gheorghe Ionescu. Urdăreanu Gheorghe, agricultor, a făcut parte din grupul de partizani al fraților Duicu, format în martie 1948, iar ulterior din grupul condus de colonelul Ion Uță. Cei doi au fost uciși în lupta din 22 februarie 1949 de la Pietrele Albe (la circa 8 km vest de Teregova), spre Munții Semenic. După ce au fost uciși, cadavrele celor doi au fost expuse câteva zile în fața Primăriei din Teregova, apoi îngropate în secret de Securitate, noaptea, la marginea comunei.
Detalii la:
8. MEȘTER ANDREI.
Locația: com. Sălciua, jud. Alba.
Data morții: 19 octombrie 1948.
Data acțiunii de deshumare: 27 - 28 august 2009.
După instaurarea comunismului, Andrei Meșter s-a împotrivit noului regim, devenind pentru autorități o persoană incomodă care trebuia redusă la tăcere. Fiind urmărit de Poliția de Siguranță, la începutul anului 1948 și-a părăsit domiciliul și a devenit fugar în Munții Trascăului din Apuseni. A fost capturat și arestat în vara lui 1948, în satul Valea Poienii. Securitatea l-a făcut responsabil de conducerea unei așa-zise bande de partizani, care în realitate nu a existat. A fost reținut, anchetat și torturat aproximativ trei luni în arestul Securității din Turda, iar în dimineața zilei de 19 octombrie 1948 a fost scos din arest și transportat cu mașina Securității pe Valea Arieșului, până la hotarul dintre comunele Poșaga și Sălciua, unde a fost împușcat mortal, din spate, cu o rafală de pistol-mitralieră.
Detalii la:
9. SELAGEA NICOLAE.
Locația: sat Dealul Capsei, oraș Câmpeni, jud. Alba.
Data morții: 2 septembrie 1950.
Data acțiunii de deshumare: 1 - 2 septembrie 2009.
Nicolae Selagea a făcut propagandă în favoarea P.N.Ț., motiv pentru care a fost urmărit de Securitate încă din toamna anului 1948. A fost membru în Organizația anticomunistă de partizani Frontul Apărării Naționale, condusă de maiorul deblocat Nicolae Dabija. În urma unei trădări, a fost surprins și blocat într-o șură din satul natal, Dealul Capsei. A urmat un schimb de focuri cu cadrele de Securitate participante, fiind rănit la un picior de către locotenentul Octavian Vociu, apoi a fost împușcat mortal, din apropiere, de către maiorul Mihail Kóvaci, pe atunci șeful Serviciului Județean al Securității Poporului din Turda.
Detalii la:
10. MUREȘAN SIMION.
Locația: sat Sântejude-Vale, com. Țaga, jud. Cluj.
Data morții: 5 octombrie 1949.
Data acțiunii de deshumare: 22 octombrie 2009.
Mureșan Simion a fost membru în Organizația anticomunistă Partizanii Regelui Mihai, constituită în cursul 1948, care avea mulți aderenți în zona rurală dintre orașele Turda și Gherla. În ziua de 5 octombrie 1949, Securitatea a organizat o razie în satul Sântejude-Vale cu scopul prinderii a trei partizani, care erau adăpostiți clandestin în gospodăria lui Mureșan Simion. Casa acestuia a fost înconjurată, fiind prinși doi dintre partizani, care la scurt timp au fost executați. Al treilea a reușit să scape, dar a fost prins ulterior și condamnat la ani grei de închisoare. După împușcarea celor doi partizani, Simion Mureșan, care avea atunci 76 de ani, a fost ridicat de acasă și executat la rândul său prin împușcare, la o mică distanță față de gospodăria sa. Fiul cel mare al victimei a fost adus și obligat să-și îngroape tatăl chiar pe locul execuției.
Detalii la:
http://www.crimelecomunismului.ro
11. ALEXANDRU MACAVEI.
Locația: sat Mușca, com. Lupșa, jud. Alba.
Data morții: rănit grav în luptă la 31 iulie 1949, apoi se sinucide în ziua următoare, la 1 august.
Data acțiunii de căutare a osemintelor: Campania I (15-16 iunie 2009); Campania II (22 iulie 2009); Campania III (27 iulie 2009).
Alexandru Macavei a fost membru P.N.Ț. și sublocotenent în armată, fiind trecut în rezervă în anul 1946. A intrat în conflict cu autoritățile comuniste și s-a alăturat grupului de partizani condus de maiorul Nicolae Dabija, fiind unul dintre liderii Organizației Frontul Apărării Naționale. Căutările efectuate până în prezent nu au dus încă la depistarea locului mormântului lui Alexandru Macavei, însă investigațiile noastre pe această linie vor continua.
Cei care doresc să își publice memoriile sau să își împărtașească experiența o pot face trimțându-ne memoriile în formă electronică la