- Bancheri, printi, militari, proprietari de pamânturi. O lume fascinanta în care ati crescut si v-ati format.

- Am fost primul copil al familiei. Tata era ultimul bancher al familiei Chrissovelonilor, iar mama este fiica mosierului Georges Lakeman-Economu si al Elenei Colibaseanu. Prin tatal ei, mama - care traieste - este nepoata celebrului Mazar-Pasa. A aparut un articol în Magazin istoric, în 1973, despre conspiratia de la Mazar-Pasa, din anul 1875. Sa va spun câteva cuvinte despre strabunicul meu ?

- Va rog. Magazin istoric l-a evocat, înteleg de la dumneavoastra, în urma cu mai bine de 25 ani, asa ca o marturie proaspata, de familie, este cu atât mai necesara.

- Numele lui englezesc era Stephen Bartlett Lakeman. A fost un personaj de-a dreptul extraordinar. Era ofiter britanic, de origine olandeza. Pe timpul reginei Victoria, luptase în razboaiele de expansiune coloniala duse de Anglia, în secolul XIX. Si-a dat seama atunci ca uniforma armatei imperiale - rosie cu pene albe - era o catastrofa, deoarece era o tinta sigura pentru inamic. S-a dus asadar la regina Victoria si i-a prezentat ideea lui de a face în locul acelor costume rosii uniforme kaki, o culoare de protectie pentru soldati. Se pare ca a avut loc un consiliu de razboi, s-a dezbatut propunerea, dar Statul Major al armatei a spus ca victorioasa armata imperiala nu poate purta uniforme kaki. Refuzat, ofiterul, profund vexat - care era extrem de bogat - si-a facut propriul regiment, numit "Regimentul Mortii".

A plecat sa lupte cu el în razboiul Crimeii din 1853-1856. Datorita curajului sau si succeselor obtinute pe front, regina Victoria l-a decorat si l-a înnobilat. Când a devenit general, suverana l-a trimis la Constantinopol sa organizeze armata turca, deoarece atunci Anglia se afla în relatii bune cu Imperiul otoman. Turcii l-au decorat cu titlul de Mazar-Pasa, o mare onoare pentru straini.

Asa a fost trimis cu o misiune în România, aflata înca sub suzeranitate otomana. S-a îndragostit de Maria Arion, care provenea dintr-o bogata familie de greci (el avea 50 de ani, ea 25), s-au casatorit si au avut doi baieti, George si Dan, ultimul stabilindu-se în Argentina. Mama îsi aduce aminte ca în vizita la bunica ei, Maria Arion, o auzea vorbind în greceste cu sora ei, o Economu. Aceasta din urma nu a avut copii, de aceea i-a lasat mostenire bunicului meu toata averea ei, împreuna cu numele Economu.

In 1906, când s-a emis legea ce îi obliga pe toti strainii sa renunte la cetatenia straina si sa devina români, bunicul meu, tatal mamei, Georges Lakeman-Economu, jumatate englez, jumatate grec, a devenit si el român, ca si Chrissoveloni, de altfel. El s-a casatorit cu Elena Colibaseanu, fiica unui mare mosier român din Regat.

- Chrissovelonii au radacini adânci în civilizatia greaca si stiu ca în istoria familiei dvs. au fost momente de cumpana.

- Da, sunt originari din Chios si atestati documentar de prin secolul XV sau XVI. Faceau parte din aristocratia insulei, au ocupat demnitati diverse, (arhonte, de exemplu), dar s-au ocupat mult si de afaceri bancare. In 1821, pe vremea când grecii luptau pentru independenta, turcii au început sa extermine aristocratia greaca din insula Chios pentru a lichida focarul de revolta. Zani Manolis Chrissovelonis, unul dintre membrii familiei, a reusit sa scape de la moarte, aruncându-se în Marea Egee, si înotând spre larg. Marele lui noroc ca a fost vazut de o fregata engleza, care l-a salvat si l-a luat la Atena. Acolo a împrumutat o suma de bani si a început sa practice comertul cu ulei de masline în spatiul balcanic. Pe urma a plecat la Istanbul, unde si-a deschis o firma de comert si o banca, iar de aici istoria este deja cunoscuta, în mare parte, datorita articolului aparut în Magazin istoric, în luna septembrie 2000.