Petre Stefanuca s-a nascut la Ialoveni, a studiat la liceul "Alexandru Donici" din Chisinau, apoi la Facultatea de filologie a Universitatii din Bucuresti - unde i-a avut ca profesori pe Caracostea si Cartojan între altii - si a devenit, dupa absolvire, unul din colaboratorii lui D. Gusti îmbinînd tinereste munca de profesor la liceele din Tighina, Cetatea Alba si ulterior Chisinau cu activitatea de secretar (începînd cu anul 1934) si mai tîrziu director (în 1939) al Institutului Social Român din Basarabia.
Concentrat în Dobrogea în 1939, el se elibereaza în iunie 1940 sosind la Chisinau cu doua zile înainte de anexarea Basarabiei. Evenimentele se înlantuiesc rau. Dintre cei trei copii, mijlociul în vîrsta de patru ani are hernie. Parintii, batrîni si bolnavi, nu pot fi contactati la Ialoveni în zilele haotice care urmeaza. Petre si sotia sa Nina Stefanuca decid sa ramîna pe loc pecetluindu-si soarta.
In iulie 1940 Stefanuca se angajeaza ca cercetator stiintific în cadrul sectorului de limba si literatura moldoveneasca condus de I.D. Ciobanu la Institutul de istorie, economie, limba si literatura de pe lînga Sovietul Comisarilor norodnici al R.S.S. Moldoveneasca. Intra cum s-ar spune în gura lupului. I se cere sa colaboreze la traducerea gramaticii lui Ciobanu. Colaborare nu are cum fi. Stefanuca insista profesional pentru pastrarea alfabetului latin, vorbeste de limba româna si nu de limba moldoveneasca, sustine ca cele doua sînt una si ca nu pot fi recomandate într-o gramatica forme dialectale ca forme standard . Gîndul lui si gîndul lui I.D. Ciobanu nu au însa cum se întîlni. Inca din 1938, salutînd trecerea la alfabetul rus în nou creata R.A.S.S.M., Ciobanu scria: "Dusmanii norodului, aghentîi fasisti, nationalistii burghej trimas special de catre fasizmu sa staruie sa rupa Moldova înfloritoare de la marele norod sovietic si s-o dai în chingili boierilor români. Ei pe sub masca de srift latin înguniosasc limba moldoveneasca cu cuvinte si întorsaturi neîntelese si straine norodului nostru. De-o vorba: în loc de - sias, gazeta, ajuns, întîmplare, plata pune: ora, ziar, succes, caz, salariu s.a.m.d. Dar lor spurcatilor nu le-a sporit, n-au putut sa-si împlineasca gîndurile lor mîrsave. Organele slavite ale NCVD, cu ajutorul truditorimii patriei noastre i-au descoperit si i-au zdrobit pe acesti dusmani. N-ar mai calca ei pamîntu sfînt sovietic" si, în continuare: "Noi, trecînd la sriftul rus, esim de sub înrîurirea culturii burgheze fasiste straina noua, pe care dusmanii norodului vre sa ne-o lege, si ne apropiem înca mai tare, mai strîns de cultura norodului rus, ucrainean...", încheind "Trecerea la alfabetul rus este o mare lovitura asupra dusmanilor norodului - trotchistii, buharenistii, nationalistii burghej, aghentîi fasizmului, care au vrut sa rupa Moldova Sovietica înfloritoare de la Uniunea R.S.S.1 (I,15-16).
Trei luni mai tîrziu, la 10 octombrie 1940, Petre Stefanuca este arestat de NKVD, acuzat ca ar fi un "aghent al imperialismului românesc", "românofil", "antisovietic" si "antisocialist", "fascist", "antisemit", "obiectivist" în cercetarile lui folclorice. Din nou neîntelegînd pe deplin prefacerile urîte ale clipei, Stefanuca cere candid anchetatorilor sa-i asculte în calitate de martori pe colegii sai de cercetare care-i cunosc nemijlocit activitatea. Cererea îi e aprobata. Directorul Institutului, V.M. Senchevici, seful de sector I.D. Ciobanu, colegii A.E Tendler, S.G. Dunaevschii, G.S. Dobânda, R. I. Portnoi recita în cor obedient capetele de acuzare. Reproduse si infirmate pe larg în introducerea lor la volumele Petre V. Stefanuca Folclor si traditii populare I-II (Chisinau: Stiinta, 1991) de catre editorii Grigore Botezatu si Andrei Hîncu declaratiile celor mentionati adauga o lehamite în plus la multele care se tot aduna. Din lunga depozitie a lui V.M. Senchevici reproduc, pentru atmosfera si sugestie, doar începutul: "Peste o oarecare vreme [de la angajare, S.G.] au început sa îmble zvonurile compromitatoare despre trecutul sau. Eu am început sa ma înteresez si am aflat ca el a scris felurite articole în gazete, jurnale, ca au fost cîteva articole contra Uniunii Sovietice".(p. 12)2 Marturia lui Arcadie Evseevici Tendler nu prezinta decît avantajul scurtimii: "Il stiu pe Stefanuca dupa lucrarile sale. Articolele i s-au publicat în editura Fundatiei regale. Toate articolele au fost de caracter antisovietic despre faptul ca în Uniunea Sovietica moldovenilor le este rau de trait, este foame, pe tarani îi trimit în Siberia. Aceste articole se refera la perioada anilor 1937-38. Stefanuca a colaborat la editura Fundatiile regale, a fost aproape prin lucru cu profesorul Boga. Acesta a fost un organ contrarevolutionar, reactionar, agresiv. Pe baza publicatiilor în presa se vedea ca Stefanuca este un nationalist - românofil înversunat" (Protocolul sedintei judiciare, p. 237-238 si p. 13 în volumul Stefanuca, Folclor..., I). Condamnarea nu va întîrzia: "Stefanuca Petru al lui Vasile ... pe baza art. 54-III57-13 al CP al R.S.S.U ... de supus pedepsei capitale - împuscarea cu confiscarea întregii averi personale. Sentinta este definitiva..." (I, p. 29).