1949

5 iunie. De când a început Conferinta ministrilor de externe ai marilor puteri la Paris, circula prin Bucuresti tot felul de zvonuri privitoare la eliberarea României de sub ocupatia ruseasca. Eu sunt însa sceptic. Eliberarea României va veni foarte târziu. In orice caz, eu nu o voi vedea. Anglo-americanii merg încet, fiindca sunt negustori, obisnuiti cu tocmeala. Numai dupa ce ei vor întelege ca nu pot scoate nimic de la rusi cu tocmeala, numai atunci vor începe cu amenintarile. Pâna ce nu va fi serios amenintata cu razboi, Rusia nu va elibera România.

18 iunie. Am recitit ieri (prin ochii fiicei mele Margot) articolele scrise de mine altadata, în Noua Revista Româna adunate într-o brosura cu titlul Nationalismul. Cum se întelege si cum ar trebui înteles. Brosura face parte, sub nr. 34, din Biblioteca Lumea. N-as putea nici astazi caracteriza mai bine nationalismul care se facea altadata în tara noastra. In aceste articole aratam ca adevarata cauza care a adus saracia tarii noastre a fost nepregatirea poporului român pentru o munca mai intensa si mai sustinuta. In aceste articole arat si greseala pe care o facea Mihai Eminescu cu teoria sa despre paturile suprapuse, de origine greco-bulgareasca.

28 iunie. Presimtind greutatile care vor sta în calea socialismului bolsevic, sau comunismului rusesc, si mai ales, având ferma convingere ca, pentru a opri expansiunea acestuia, popoarele burgheze vor duce o lupta crâncena. Lenin, fauritorul comunismului rusesc, a facut din propaganda comunismului o adevarata pregatire de razboi totalitar contra lumii necomuniste. In acest scop, cu o vointa de fier, calcând adesea peste toate scrupulele de constiinta si cu toate riscurile la care se expunea, el a luat urmatoarele masuri, pe care urmasul sau, Stalin, le-a aplicat apoi cu sfintenie.

1. A oprit orice comunicare de noutati politice si culturale între locuitorii Rusiei si restul lumii. A suprimat libertatea presei si a asociatiilor de tot felul. A interzis audierea emisiunilor de radio strain, lasând numai raspândirea emisiunilor de radio oficial prin megafoane instalate pe strada. A fost suprimata în buna masura presa si corespondenta prin scrisori particulare între locuitorii din Rusia si celelalte tari. Cu alte cuvinte, a închis Rusia într-un zid, care sa nu-i lase posibilitatea de a privi la aceea ce se petrece în jurul ei.

2. A desfiintat din temelie toate institutiile împrumutate organizatiei burgheze, începând cu institutia proprietatii individuale. Deodata cu institutiile, nu s-a sfiit sa lichideze cu cruzime si persoanele înrudite, fie cât de departate, cu traditia vietii economice, sau culturale burgheze. A tolerat deportari, condamnari la închisoare si chiar la moarte, dupa un simulacru de judecata, a tuturor celor ce nu se supuneau orbeste planificarii comuniste. Pâna si comunistii, prietini ai fundatorului Lenin, au cazut victime ale acestei lichidari nemiloase. Proprietatea individuala a fost desfiintata cu pretul înfometarii a milioane de tarani si a destramarii legaturilor de familie a locuitorilor de oras. Rusia n-a cunoscut o foamete mai îngrozitoare de cum a fost aceea care a bântuit-o în intervalul cât a durat colectivizarea muncii agricole si care s-a sfârsit cu putin înainte de începerea celui de al doilea razboi mondial, în 1939.

Realizarea programului comunist s-a executat totusi cu tot valul de suferinte pe care ea îl aducea dupa sine.

Alaturi de proprietatea individuala, o persecutie persistenta au avut sa sufere institutiile religioase, fara deosebire: cres-tine, musulmane, mozaice etc. Religia, sub orice forma, a fost socotita nu numai ca inutila, dar ca o adeva-rata pervertire a culturii omenesti. Ea nu face decât sa abata mintea poporului de la cunoasterea adevarate-lor lor interese. In special credintele ei mistice în nemurirea sufletelor si viata viitoare servesc burgheziei ca un fel de narcotic pentru adormirea celor saraci si nenorociti. In consecinta, bisericile crestine au fost închise, sau devastate, iar slujitorii lor batjocoriti, închisi, ori siliti prin teroare sa se faca vinovati de apostazie.

3. Expansiunea comunismului nu este pe deplin asigurata prin desfiintarea institutiilor si lichidarea persoanelor burgheze. Ea trebuie completata prin întarirea crezului comunist în sufletele celor chemati sa o execute. Aceasta întarire se face prin defaimarea vietii economice si culturale burgheze si preamarirea vietii economice si culturale rusesti, îndrumate de ideologia comunista. Tot ce se produce în tarile burgheze este corupt si decadent. In schimb, tot ce se produce în Rusia comunista este de o valoare fara pereche. Mai presus de orice, de o valoare care va ramâne pentru eternitate sunt scrierile lui Marx, Engels, Lenin si Stalin, în care se gaseste formulata ideologia comunista si împreuna cu aceasta este formulata odata si pentru totdeauna directia în care urmeaza sa se desfasoare întreaga civilizatie a omenirii. Cu sufletul întarit de acest crez, orice locuitor al Rusiei va sti sa-si faca datoria într-un razboi totalitar pentru apararea comunismului.

4. Ca sa fie victorios, razboiul trebuie sa fie condus de un stat major, care sa întrupeze în el toate virtutile cerute de înaltimea victoriei ce este de câstigat, caci victoria comunismului este doar victoria omenirii eliberate de sub jugul ignorantei, saraciei si coruptiei morale în care este tinuta de organizarea burgheza. Acest stat major este comitetul politic ales de partidul comunist. Partidul, ca si comitetul, trebuie tinute sub un vesnic control, pentru ca în sânul lor sa nu se înfiltreze elemente corupte ale burgheziei. In acest scop se pune periodica lor epurare. De la cel mai de sus, pâna la cel mai de jos comunist sta suspendata deasupra capului frica epurarii. Un ministru atotputernic astazi poate fi aruncat la închisoare mâine, indiferent de serviciile aduse de el partidului. Frica pe de-o parte, speranta de înaltare în grad, pe de alta, sunt cele doua arme care mentin disciplina propagandei comunismului rusesc, ori pe unde ea îsi face aparitia; în cuprinsul Rusiei, ca si în cuprinsul tarilor învecinate Rusiei, de sub regim comunist.

30 iunie. Ziarele de astazi publica un lung manifest al Prezidiului Academiei R.P.R în care se recomanda oamenilor de stiinta o justa orientare în activitatea lor stiintifica. Academia recomanda ca oamenii de stiinta români sa scrie în româneste, sa cugete în primul rând la interesele poporului românesc, dar, în acelasi timp, sa se orienteze pe linia ideologiei socialiste Marx, Engels, Lenin si Stalin si sa considere stiinta ruseasca drept cea mai înalta. Documentul acesta, din care rezulta o completa înfeudare a Academiei la politica ruseasca,
m-a suprins profund. Nu ma asteptam la atâta servilitate. Comentarea lui o cred de prisos. n

Prezentare si selectie Gabriela Dumitrescu