1949

9 iulie. Vin si momente distractive în mijlocul multor altora pline de amaraciune si deceptii. Ieri cumnata-mea, Marusia P. Radulescu mi-a marturisit urmatoarea scena petrecuta la ea în casa. De dimineata fiica sa, maritata cu maiorul de aviatie Leonid Sobinevski, intra la dânsa în hohote de râs.

- Ce este, fetito?

Fiica râde în hohote.

- Inchipuie-ti mamico, de la ora 7 dimineata Leonid cânta de zor. Toate cântecele pe care le stie le încearca pe intonatia de bas.

- Ce este, Leonid, ai înnebunit?

- Nu draga, ma exersez în cântec de bas.

- Ce, ai vreo veste buna?

- Cum sa nu. Iata un anunt în Universul ca se cauta la Teatrul Armatei cântareti de cor si vor fi platiti cu 9 000 lei pe luna. Eu ma pricep la muzica. Ma duc sa ma angajez. Si Leonid continua sa exerseze pe tonul bas, ceea ce provoaca râsul în hohot al sotiei sale.

De doi ani nepotii mei, Sobinevski, traiesc din vânzarile pe care le pot face. Au vândut mobila, ceasornicul, patefon, aparat fotografic, haine, covoare si aproape ca nu mai au ce vinde. Serviciu nu gasesc. Autobiografia de fost aviator este pentru dânsul o opreliste peste care nu poate trece.

Auzind de anuntul cu Teatrul Armatei, iata si pe ginerele meu Giroveanu, fost membru de Curte de Apel, exersându-se la solfegii. Azi de dimineata a plecat sa dea concurs la Teatrul Armatei. Sa plângi? Sa râzi?

Dupa primul razboi mondial, am vazut la Paris în localurile de noapte o multime de rusi cântând si jucând tot felul de roluri pentru amuzarea publicului. Erau fosti nobili rusi scapatati si refugiati la Paris. Singura ocupatie pe care o puteau exercita era aceea de a întretine publicul cu cântece si scene comice. Acelasi lucru si la noi. Fostii ofiteri si magistrati, comprimati de actualul regim comunist, sunt siliti sa alerge la ocupatiile de gen universal, cum este acela distractiv. Homo ludens-omul, în ocupatia de joc si cântec este universal si va trai cât lumea. Celelalte ocupatii cu care se falea burghezia sunt în schimb pieritoare, de îndata ce li s-a schimbat mediul social.

Bineînteles, nici Leonid Sobinevski, nici ginerele meu, Giroveanu, nu vor fi angajati, deoarece din autobiografia ce sunt obligati s-o dea, se va vedea ca sunt burghezi, inadaptabili regimului. Cine s-a nascut din parinti proprietari, mosieri sau au fost în serviciul de armata sub burghezi nu poate cânta într-un teatru destinat poporului!

8 august. Ideea federalizarii statelor Europei încearca astazi, 8 august 1949, primul început de realizare. Membrii si delegatii reprezentând 12 natiuni europene se întrunesc la Strasbourg. Dupa exemplul Statelor Unite ale Americii de Nord se pune la cale o federalizare a statelor europene, deocamdata a statelor din apusul Europei. Acei întruniti la Strasbourg constituie Consiliul Europei, care în viitor va fi poate Adunarea Reprezentativa a Natiunilor Europene. Din acest Consiliu lipsesc Rusia si, pentru moment, si Germania. Lipsa Rusiei se explica: Rusia, având intentia de a cuceri cât mai multe tari europene, este din principiu contra oricarei federalizari. Ea s-a opus la federalizarea statelor balcanice, deci cu atât mai mult se va opune la orice alta federalizare. Ce va face însa Germania? Va intra ea în federatia europeana? De hotarârea Germaniei va atârna soliditatea viitoarei federatii europene. Caci o federatie a statelor Europei, fara Rusia si Germania, nu poate trai decât prin ajutorul pe care-l va capata de la Statele Unite ale Americii de Nord, si va fi, prin urmare, o anexa a acestora din urma. Iata, dar, cum Germania, desi învinsa în ultimul razboi mondial, a devenit arbitrul situatiei politice europene!

Acei cari doresc în mod sincer intrarea Germaniei în federatie sunt în primul rând americanii, fiindca ei n-au interes sa ramâna pe veci obligati la ajutorarea Europei. De aceea ei voiesc ca Germania sa intre de pe acum în Consiliul Europei. Alaturi de americani sunt si englezii, de teama unei eventuale agresiuni din partea unei Germanii unitare si nationaliste. Francezii vin mai la urma, din cauza obisnuitei lor miopii în politica. Rusia, bineînteles, va lucra prin toate mijloacele pentru a tine Germania despartita de restul apusului European, pentru a face din ea o aliata contra apusului sau în tot cazul a o sti izolata.

Adunarea de la Strasbourg va tine, probabil, o luna, în care se vor discuta avantajele pe care le ofera federatia pentru Statele Europei. De Germania va fi mai putin vorba, cu toate ca hotarârea o va lua Germania; este, pentru cei mai multi participanti la adunare, principala preocupare.

9 august. In ziare si Radio Moscova nici un cuvânt despre adunarea de la Strasbourg. In ziarele si radio din toate tarile satelite Rusiei înca si mai putin. In schimb, ziarele si Radio Rusia se preocupa de Congresul Tinerimii Comuniste de la Budapesta, pe care-l prezinta ca un eveniment de impor-tanta mondiala. Probabil ca ziarele si Radio Moscova vor începe a vorbi numai dupa 14 august, când se va sti rezultatul alegerilor pentru Parlament [Consiliul Europei] cu Germania de Apus. Atunci va înceta mutenia. Daca aceste alegeri vor fi favorabile anglo-americanilor, vor începe insultele si calomniile, iar daca vor fi defavorabile anglo-americanilor vor începe amenintarile. In tot cazul, vom sti atunci ce vrea Rusia.

11 august. Prima sedinta plenara a Consiliului Europei a fost tinuta ieri, 10 august, sub presedintia lui Eduard Herriot. Batrânul om politic francez a pronuntat, cum era de asteptat, un discurs plin de fraze sonore, prin care a afirmat ca actualul Consiliu va tinde sa se transforme într-un Parlament al Europei întregi, nu în scopul de a ataca pe cineva, ci în scopul de a apara traditia civilizatiei europene care consista în realizarea libertatii individuale si a dreptului. Definitia data de Herriot traditiei civilizatiei europene este, desigur, prea strâmta, dar o alta nu se putea astepta de la dânsul.

Herriot nu este un cugetator de seama, ci numai un orator. De fapt, în asemenea ocazii, nici nu era nevoie de o definitie mai larga. Toata lumea a înteles ca principalul scop al Consiliului Europei este de a apara din traditia civilizatiei europene aceea ce este astazi contestat si calcat în picioare de comunismul rusesc. Traditia civilizatiei europene a fost redusa la libertate si drept, fiindca aceste doua sunt în prima linie nesocotite de dictatura comunista. De altfel, în definitia unei civilizatii nu pot sa intre toate elementele constitutive ale acesteia, ci numai acelea ce-i sunt esentiale si caracteristice. Si, cu deosebire, acelea sunt în opozitie cu elementele din care sunt constituite celelalte civilizatii. Elementele comune tuturor civilizatiilor pot fi eliminate, nefiind caracteristice. Cu alte cuvinte aceea ce va avea sa apere Consiliul Europei nu este fiinta întregii civilizatii europene, ci numai aceea ce constituie specificul acesteia, tendintele care se opun propagandei comunismului.

Contra acestei credinte a europeanului civilizat, se ridica astazi propaganda comunismului rusesc. Pentru comunism nu exista o ratiune una si universala, ca izvor al stiintei si al moralei, ci exista organizarea Partidului Comunist bolsevic, care dupa interesul sau politic poate dicta dupa voie aceea ce este adevar stiintific si aceea ce este norma de moralitate. Imperativul categoric al gândirii si activitatii practice a fiecarui om nu este de a aplica logica ratiunii sale autonome, ci este de a se supune vointei partidului comunist reprezentat prin dictatura de la Moscova. Argumentarea logica izvorâta din dialectica ratiunii autonome este înlocuita prin interpretarea doctrinei partidului, interpretare care se face pe baza unei dialectice materialiste si care consista în presupunerea ca orice existenta îsi are contrarul sau cu care poate fi înlocuita dupa interesul politic al partidului. Interesul politic de partid poate sa schimbe dupa voie existenta unui cetatean.

El poate face din om liber sclav, din bogat sarac, din savant membru al corpului didactic debitant de tutun si viceversa, dintr-un puscarias un supraveghetor de lagar, având sub comanda sa sute de detinuti politici, condamnati la munca fortata, dintr-un dezertor ministru al armatei, etc. etc. In sfârsit, interesul politic de partid poate face dupa propaganda comunista orice schimbare în ordinea sociala, fie ea cât de contrara ratiunii. Logica rationala pentru comunismul bolsevic nu exista ca baza a ordinii sociale; societatea omeneasca se fundeaza dupa el pe interesul politic de partid, fie el cât de irational si de samavolnic.

Prezentare si selectie
Gabriela DUMITRESCU

Suntem noi, românii, înruditi sufleteste cu burghezia occidentala, atunci ceea ce ne ramâne de facut este sa aplicam principiile lor politice si economice, în mod sincer, înlaturând, pedepsind chiar cu brutalitate toate apucaturile care ne departeaza; vom fi burghezi sinceri, nu de parada.

Suntem noi, românii, dimpotriva, straini sufleteste de burghezii occidentali, atunci ceea ce ne ramâne de facut este ca, înainte de a copia legi si institutii burgheze, sa începem prin a ne studia pe noi însine, ca sa vedem cine suntem si ce putem.

Rusine nu este pentru poporul care se stie deosebit sufleteste de popoarele glorioase si puternice, dar este rusine pentru poporul care n-are curajul sa-si cunoasca firea si destinul.

(Psihologia poporului român, 1937)

Eroul timpurilor moderne are, cu un cuvânt, un suflet nou fata de eroul timpurilor vechi.

Noi, românii, nu avem însa acest suflet nou. De aceea si toate deceptiunile noastre. Nu voim sa ne apropiem bunurile culturale pe care le vedem la popoarele din Apus, cu aceleasi însusiri sufletesti cu cari reusisem odata asa de bine sa ne strecuram prin împrejurarile vitrege din trecut.

Voim sa învingem pe straini în comert si industrie; voim sa traim o viata politica cu regim parlamentar si voim sa avem o cultura a noastra originala pastrându-ne cu toate acestea deprinderile vechi de suflete gregare. In loc de a ne prezenta în lupta cea noua ca individualitati puternice, diferentiate dupa aptitudini, ne prezentam slabi si cu aptitudini la fel. Suntem toti mesteri de gura si rai de fapta.

(Sufletul neamului nostru. Calitati bune si defecte, 1941)