Viața în lagăr se derula după perceptele ?economiei planificate? ? un microcosm al planului urmat la nivelul întregii societăți.  Sunt  descrise cu lux de amănunte condițiile ucigătoare de lucru, barăcile în care locuiau deținuții, împărțirea alimentelor, lipsa de igienă, puținele spitale improvizate, (medicii erau prizonieri și ei), epidemiile de tifos, dezinterie. Este din nou de subliniat aici rolul inconturnabil al memorialisticii - sursă de documentare pentru autoarea cărții. Toate detaliile pe care aceasta le consemnează sunt susținute cu citate din jurnale ale prizonierilor. Cuvintele lor, scrise pe vremea vieții în lagăr sau după eliberare, ne transformă în spectatori apropiați ai acestui calvar.

 

Autoarea citează însă și din ?Ghidul [oficial] pentru sistemul de lagăre de muncă corecțională în Uniunea Sovietică?. Aflam astfel despre ?ramurile de producție?: lagăre organizate în jurul minelor de cărbuni, aur, nichel, șantiere pentru construirea de fabrici de armament, chimice, de prelucrare a metalului, de producție a energiei electrice, pentru construcția șoselelor, căilor ferate, blocurilor de locuințe, aeroporturilor; pentru exploatarea lemnului, produs conserve de pește, fabricat  mobilă, pielărie, textile, coșuri, pantofi, piese de mașini, chiar și jucării. Dintre aceste munci, multe se desfășurau la temperaturi sub ?40° C. Principiile de funcționare erau simple: numai dacă îndeplineai norma primeai mâncare, iar după  ce o îndeplineai, norma era ridicată.

 

O atenție specială acordă ghidul muncii de propagandă în lagăre. Erau constituite departamente de educație culturală, teatre și coruri. Repertoriul celor din urmă consta  de pildă în titluri ca ?Balada lui Stalin?, ?Meditația cazacă despre Stalin?, ?Cântecul lui Beria?, ?Cântecul patriei? ?Lupta pentru Patrie?, ?Totul pentru Patrie?, ?Cântecul despre luptătorii NKVD?, ?Cântecul despre postul de frontieră îndepărtat?. La zeci de mii de kilometri și câteva decenii departăre de fostele lagăre din Siberia, mă cutremur numai la citirea acestor titluri. Din lagăre nu lipsea nici panoul de onoare. Se organizau acolo concursuri socialiste ale muncii, iar fruntașii erau evidențiați. Comparația între lumea din lagăre și lumea exterioară lagărelor este evidentă oricăruia dintre noi, cei care am trăit în sistemul comunist. Cu atât mai mare este meritul autoarei, care,  trăind în lumea liberă, sesizează  aceste paralele și le comunică cititorilor de limba engleză în mod credibil și convingător. (p. 237)