Editura Filos și Centrul de Studii în Istorie Contemporană (CSIC) vor publica în 2012 volumul lui Alin Mureșan, istoric clujean specializat în represiunea comunistă din România și, cu precădere, în chestiunea tortúrilor din închisori, de la finele anilor '40 și începutul anilor '50, cunoscute sub numele de "Fenomenul Pitești". Prin cartea la care lucrează de 7 ani, încă din timpul facultății, Mureșan spune că încearcă să facă cunoscut publicului larg unul dintre cele mai atipice personaje din rândul luptătorilor anticomuniști.

"Încerc să-i reconstitui viața și personalitatea. În mare, cartea va avea patru părți. Prima parte va fi un interviu de circa 200 de pagini cu el, în care trecem în revistă toată viața lui, de la naștere, la educația primită, închisorile prin care a trecut, până la activitatea de consilier în ministerul de Interne. Apoi am încorporat mai multe studii: unul despre evadare, unul despre grupul lui de rezistență anticomunistă, unul despre anchetă și procesul de condamnare. O altă parte e formată din texte, unele scrise de el, autobiografice, altele sunt pur si simplu articole. Partea finală e formată din interviuri cu persoane care l-au cunoscut, cu fiica sa, artista plastică Anca Volcinschi, cu scriitorul Marcel Petrișor și cu fostul ministru Gavril Dejeu. Va fi o carte plină de documente inedite", a declarat, pentru OradeCluj, Alin Mureșan, care lucrează la Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Tânărul cercetător spune că a fost fascinat de personalitatea lui Raul Volcinschi care, la momentul arestării sale, în 1956, avea reputația că fusese cel mai tânăr lector universitar din țară, avansat la 26 de ani."Se trăgea dintr-o familie veche de peste 400 de ani și era un om cu totul aparte prin inteligența, cultura și memoria lui ieșite din comun - la bătrânețe, mi-a recitat fragmente întregi din subiectul de latină pe care îl primise la Bacalaureat -, prin experiența lui de viață - a înființat o organizație cu o istorie și membri speciali, a evadat în forță de la Securitate, a fost închis de mai multe ori după 1964. Nu s-a potolit niciodată, iar în anii '80 a organizat un atentat la viața lui Ceaușescu. În rezumat, e deosebit pentru că nu făcea parte din intelectualitatea boemă, care se rezuma la idei, ci era un spirit activ, era un idealist neliniștit", explică Alin Mureșan.

Istoricul consideră că e dator actualei generații de cititori să-i propună un simbol de demnitate, cu atât mai mult cu cât perioada comunistă e marcată de o sumedenie de compromisuri și trădări: "Cu siguranță omul acesta e mult prea puțin cunoscut, raportat la povestea vieții lui, după care s-ar putea face nu unul, ci mai multe filme de succes. Portretul lui nu va fi deloc idealizat: e prezentat exact așa cum era, cu calități remarcabile, dar și cu defecte. Sunt sigur că povestea lui se va impune prin ea însăși".

În povestea vieții lui Volcinschi, care a trăit până la moarte la Cluj, orașul unde predase și de unde fusese arestat și apoi condamnat la domiciliu obligatoriu în Craiova, Alin Mureșan a descoperit, printre altele, că familia acestuia, originară din Cernăuți, avea "antecedente". Bunicul său a fost stareț al mănăstirii Putna și, la un moment dat, unul dintre favoriții pentru scaunul Mitropoliei Moldovei. Apoi, tatăl lui Volcinschi a trăit un destin de tip "Apostol Bologa" (personajul lui Rebreanu din "Pădurea spânzuraților"), evadând dintr-un lagăr unguresc la sfârșitul primului război mondial și fiind însărcinat, ulterior, cu repatrierea prizonierilor români.

În ciuda volumului mare de informații, documente și fotografii, Mureșan spune că viața lui Volcinschi va fi mai mult decât o culegere documentară pentru cercetători și istorici. "Studiile bazate pe documentele de la CNSAS sunt sub formă de poveste, cu puțin suspans. E o carte serioasă, foarte bine documentată, dar care se adresează cel puțin în egală măsură cititorilor pasionați de istorie și aventuri", promite Alin Mureșan.

OradeCluj.ro a scris în luna octombrie despre grupul anticomunist de studenți pe care Raul Volcinschi, pe atunci lector universitar, l-a format în anii '50 la secția de rugby a Asociației Știința (denumirea anterioară a clubului Universitatea Cluj). Acel grup a strâns arme și muniție cu intenția de a li se alătura partizanilor din Făgăraș. Cele două părți ale acelui articol pot fi citite aici și aici.