(b) fise care reproduc formule ritualizate ale unor acte ilocutionare comportative (engl. behabitive). Este vorba de formule rostite în timpul petrecerilor de cel care bea sau închina, corespunzand în mediul rural toastului sau unei parodii de toast adresat paharului si reciprocat de acesta fisele 13, 14); de formule de îmbiat musafirii (poftim domnisoara P., poftim madam P,) în fisa 15; de aforisme, ghicitori sau definitii (în fisele 20, 21, respectiv 18); de formule rituale adresate ciorii de catre copiii carora le-a cazut un dinte de lapte (fisa 22); de formule de mustrare a vacilor cand nu pasc linistit (fisa 23). Am cuprins în acest subcapitol si formule locutionare ritualizate manifestand placerea de a-si manifesta competenta fonica prin aducerea în rima de care vorbeam mai sus în cadrul unor enunturi ludice (ca doi/di noi/papsoi sau paie/balaie în fisele 16 si 17). Diferenta dintre acestea din urma si cele cuprinse sub (a) rezida doar în faptul ca primele par a fi creatii personale în timp ce formulele de care vorbim aici par a se bucura de o circulatie larga în sat (exprimata, în vorbirea metalingvistica a informatorilor, prin opozitia din saninu mieu/joc de cuvinte). În sfarsit, tot la nivel, locutionar am inclus si actualizarea unei comparatii devenite cliseu (ca chisalita cu mojdeiu în fisa 19);

(c) fise care prezinta cuvinte la moda (domnisoare de onoare, domnisoare, madam, mersi) si modul în care acestea au patruns în realizarea ritualizata a actelor locutionare de adresare (fisele 24 si 25) sau a unor acte ilocutionare comportative, cum ar fi actul de a îmbia un musafir (pe care l-am discutat sub (b) mai sus), actele ilocutionare de încheiere a conversatiei (mersî de vorba, cf. fisa 26), reactia la un act de salut (îmi dai buna dimineata, îti dau mersi, fisa 26). Tot în fisa 26, informatorul califica drept pragmatic neologica formula Adem nitel în distractie fata de mai vechiul si aparent "demodatul" Hadem în plimbare o leaca, faptul fiind de natura sa sublinieze intensitatea cu care se pune, pentru vorbitorii dornici de "distinctie" verbala problema înnoirii permanente a modului lor de a vorbi;

(d) fise marcand: perceptia de catre vorbitori a plurilingvismului cornovean, care alatura sau opune vorbitul romaneste, moldoveneste sau "pi rusaie"; atitudinea fata de cele trei coduri (romana are cuvinte mai adanci, se pronunta mai ascutit si mai iute; graiul moldovenesc e mai lat, latai, mai drept); convingerea ca, vorbitul "pi rusaie", nemaicorespunzand momentului, a fost abandonat (fisele 27, 28), care contrasteaza cu pasaje vorbite atestandu-i prezenta nu numai la generatia varstnica, ci si la tineri si adulti (cf. fisele 32-39); precizarea, de catre informatori, a cailor pe care se produce deprinderea cuvintelor si a vorbirii "noi", prin confruntarea vigilent defensiva cu discursul oficial al legilor sau dispozitiilor communicate local (Sunt ordine cum trebuie sa vorbeasca norodul, fisa 28), al instructiei militare în Romania (fisele 27, 28); glosarea permanenta, uneori hiper-glosarea cuvintelor moldovenesti, "pi rusaie" sau romanesti si punerea ei în legatura cu opozitii extra-lingvistice centrale de tipul vechi/nou, demodat/la moda (fisele 29-32).

Nu am subclasificat fisele din capitolele B-G. Ele tind sa cuprinda prioritar fragmente de conversatii în care informatorul raspunde unor întrebari ale culegatorului. Am marcat însa prin cursive si în cadrul lor cuvintele (acceptiile, sau expresiile) specific locale iar cititorii vor putea aplica relativ usor unora dintre fise distinctiile (a-d) prezentate mai sus.

Ni s-a parut util sa alaturam fiselor de "limba" grupurile de fise B-G întrucat discursul privitor la trecutul satului (B. Trecutul satului, C. Obiceiuri si D. Credinte) si discursul privitor la moda vestimentara sau de decoratie interioara (F. Port; G. tesut, vopsit) ne apar ca fiind în multe privinte izomorfe cu discursul despre limba (sau cu optiunile lingvistice spontane ori ritualizate) ale cornovenilor. Discursul modei pare în fapt a domina si influenta la Cornova atat discursul istoric cat si pe cel lingvistic. Trecutul este aproape unanim considerat a fi "inferior" prezentului imediat al modei (la nivelul cunostintelor tehnice, al agentilor specializati, al credintelor religioase sau stiintifice -, al modului de a se îmbraca, dar si al cuvintelor "care se poarta"). Ca si "modelele", cuvintele romanesti, moldovenesti sau "pi rusaie" alterneaza ciclic si arbitrar, preferinta pentru unele sau altele depinzand de moment si de porunca de la stapanire, iar nu de consideratii identitare, de fidelitatea fata de semnele stravechi ale grupului etc.

Formulele noi de adresare, de salut, de îmbiere a musafirilor, preocuparea de a le deprinde repede si bine, convingerea ca, mai mult decat altii, au deprins "vorba noua romaneasca" sunt, la fel cu îmbracamintea la moada (modificata, dupa model) sau cu izvoadele noi (cu dame, caini colorati sau papagali) semne de distinctie culturala care tind sa se substituie vechilor forme de stratificare sociala ale Cornovei (cu taranii, mazilii si dvorenii ei, din ce în ce mai amestecatI în anii ?30).