În ce-i priveste pe cei doi posesori ai fiselor de care ne ocupam, Stefania Cristescu tinuse conferinta Descantecele (la 9 martie 1932) si a publicat articolele Practica magica a descantatului ?de strans? în satul Cornova ("Arhiva" X (1932), nr. 1-4, p. 371-380); L?agent magique dans le village de Cornova (Bessarabie) ("Arhiva" XIII (1936), vol. I, p. 119-137); Frecventa formulei magice în satul Cornova ("Sociologie romaneasca" I (1936), nr. 4, p. 11-18); Chestionarul pentru studiul credintelor, practicelor si agentilor magici în satul romanesc ("Sociologie romaneasca" I (1936), nr. 4, p. 36-38); si Éléments magiques dans la vie spirituelle des paysans roumains de diverses régions du pays (în volumul XIVe Congr?s International de Sociologie. Communications, Bucarest: Institut de Sciences Sociales de Roumanie, 1940, p. 3-15). Volumul publicat de O. Badina a reluat, cu exceptia celor doua articole în franceza, articolele publicate de st. Cristescu cu privire la descantatul cornovean (vezi p. 233-244, 250-261 respectiv 245-249). Un volum postum al Stefaniei Cristescu, intitulat Descîntece din Cornova-Basarabia (Providence: Hiatus, 1984; cu o introducere si note de Sanda Golopentia) contine corpusul de descantece cules la Cornova de Stefania Cristescu, fisele despre descantat si descantatori ale acesteia precum si toate articolele (doua dintre ele traduse în limba romana) publicate cu privire la el. Anton Golopentia a tinut în cadrul sesiunii din ianuarie-iunie 1932 a Institutului Social conferintele: Cadrul psihologic al satului (2 martie); Viata spirituala a satului: aspectul total (9 martie); Artele spatiale (30 martie); Schimbul si circulatia, negustori ambulanti si targuri (6 aprilie); si Procesul de urbanizare a satului (1 iunie). El va publica imediat dupa revenirea de pe teren articolul Cornova. Satul ultimei campanii monografice ("Curentul" IV (1931), nr. 1361 (10 noiembrie), p. 1, 2; si nr. 1363 (12 noiembrie), p. 1, 2) si, la putin timp dupa aceea, studiul Aspecte ale desfasurarii procesului de orasenizare a satului Cornova ("Arhiva" X (1932), nr. 1-4, p. 544-572). Acest studiu va fi republicat în volumul Cornova. Un sat de mazili (p. 159-201). Eseul manuscris Un sat basarabean, despre care e de presupus ca a fost scris in legatura cu filmul despre Cornova purtand acelasi nume (constituind, poate, în intentia lui A.G. genericul acestuia) a aparut postum în revista Agora I (1988), nr. 2, p. 255-272.

Cei care citesc astazi fisele de teren din dosarele Stefaniei Cristescu si Anton Golopentia, familiarizandu-se astfel cu aspecte ramase inedite ale cercetarii din 1931, pot reflecta la ecoul în ani si gand al întalnirii lor cu Cornova. El este, într-adevar, diferit pentru cei doi cercetatori. Vom puncta în cele ce urmeaza doar cateva dintre diferente.

1. St. Cristescu, care participase la campaniile monografice din Dragus si Runc si îsi definise de acum în profunzime domeniul de studiu, soseste la Cornova cu intentia de a strange material pentru o carte pe care o intituleaza, la început, Descantatul în satul Cornova (cf. planul sumar cu acest titlu reprodus între p. VIII si IX ale volumului st. C. Descantece din Cornova - Basarabia) si, ulterior, Practica magica a descantatului în satul Cornova (vezi planul, de data aceasta extrem de amanuntit, în acelasi volum, la p. IX-XII). Pentru A.G., dimpotriva, Cornova este satul primei (si singurei) campanii monografice la care a participat. El soseste în sat (dupa un scurt instructaj privitor la munca de teren pe care i-l oferise participarea timp de o saptamana, în primavara aceluiasi an, la o cercetare de teren în Runcu, împreuna cu H. H. Stahl si Constantin Brailoiu) fara o tema anume de cercetare si se avanta cu aviditate în realitatea plurala a satului, încercand sa descopere unghiul din care îl poate întelege. Conceptul de orasenizare, intuit treptat ca liant posibil al diversitatii fenomenelor observate, va fi cel în jurul caruia fisele atat de diverse alcatuite la Cornova si conferintele, atat de exuberant numeroase tinute ulterior la Bucuresti se vor dispune firesc.