2. De la descrierea exhaustiva a descantatului (practicat sau imaginat) la Cornova, st. Cristescu va trece ulterior la abordarea paralela a doua tipuri de probleme: (a) cele legate de metoda de culegere a descantecelor (care vor duce la elaborarea chestionarului general mentionat mai sus); si (b) cele legate de particularismele regionale sau locale ale descantatului, în functie de nevoile, de fiecare data altfel orientate, la care e chemat sa raspunda, pe care le va aborda în comunicarea pregatita pentru al XIV-lea Congres international de Sociologie - Éléments magiques dans la vie spirituelle des paysans roumains de diverses régions du pays (unde propune o interesanta comparatie a Cornovei cu satele Dragus, sant sau Runcu din acest punct de vedere). Studiul despre orasenizare (primul cu acest subiect publicat în Romania) va ramane în schimb relativ izolat în opera lui A.G. care, sef de cabinet al lui D. Gusti la Ministerul Instructiei, Cultelor si Artelor între 1932-1933, si plecat la studii în Germania între 1934-1936, va reveni la cercetarea sociologica cu preocupari ce se orienteaza spre raportul dintrre descrierea sociologica si informarea conducerii de stat sau, derivand de aci, spre tipologie si tehnica descrierilor sumare a localitatilor anchetate. Peste ani însa, campania de identificare a romanilor de dincolo de Bug, pe care o va conduce între 1942-1943, va intra în ecou nu odata cu experienta acumulata la Cornova.

3. În cercetarile pe care le întreprinde, Stefania Cristescu, ca si H. H. Stahl, se orienteaza mai degraba spre trecutul (incorporat în prezent) al vietii Cornovei. Pentru A. Golopentia, dimpotriva, focarul interesului îl constituie modalitatea în care satul acesta plural si ierarhic asimileaza avid aspecte ale vietii orasenesti inserandu-se dinamic si sui generis în spatiul civilizatiei urbane (occidentale).

4. Dispunand de o experienta de teren centrata pe sate omogene, st. Cristescu întalneste pentru prima data la Cornova problema plurilingvismului si a întersectarii între culturi, pe care o va introduce novator în studiul descantatului, cu segregarile de repertoriu, agenti si clienti pe care le cunoaste practica magica la Cornova. Originar din Banat, A.G. a fost expus înca din copilarie la procesul de coexistenta între romani si nemti, care îi faciliteaza abordarea acestei chestiuni si îi permite o viziune comparata a urbanizarii satelor cu structuri profund diferentiate social si cultural.

*

Fisele de teren pe care le publicam au fost culese nu numai în timpul propriu-zis al celei de a VII-a campanii monografice, cu alte cuvinte în lunile iulie si august 1931, ci si în prelungirea lui. Într-adevar, H. H. Stahl, Mihai Pop, Elena si Elisabeta Constante, Hary Brauner si Anton Golopentia s-au aflat la Cornova si în luna septembrie, fie pentru a-si continua cercetarile, fie pentru ca, ajunsi în sat mai tarziu decat grosul echipei, nu avusesera timp sa culeaga datele de care aveau nevoie.

Nu reproducem, în paginile de fata, decat o parte din fisele de teren disponibile în arhiva Cristescu-Golopentia, urmand îndeaproape în aceasta faza definirea lor tematica de catre cei ce le-au alcatuit. Publicarea ansamblului, reorganizat pe criterii care se lasa de acum presimtite, se va putea face într-un volum de arheologie si completare a cercetarii în raport cu care materialul de fata functioneaza întrucatva ca buzduganul zmeului din poveste. În articolul de fata ne-am permis exclusiv subcategorizarea pragmatica a fiselor de limba.

În reproducerea fiselor, am redat într-o forma simplificata transcrierea fonetica, la care recurg de regula doar st. Cristescu, M. Pop, P. Sarbu si P. Stefanuca,. În paranteze, f.d. este de citit ca "fara data". Din cauza numarului mare de fise ale lui A. Golopentia, am recurs, în cazul acestuia, la abrevierea A.G. Am inclus între ghilimele vorbirea informatorilor. În conversatii, am inclus între paranteze întrebarile culegatorului si am marcat prin semnul întrebarii între crosete întrebarile de elucidare care, desi nementionate în fise, rezulta cu relativa claritate din context. Am marcat prin cursive cuvinte sau expresii caracteristice vorbirii cornovene si am adaugat, între crosete, explicatii de natura sa usureze lectura.