Prezenta româneasc? este completata de mormintele celor 281 de romanilor care au fost regrupate in osuarele din Effren si Hirson, si 275 in Aisne.

            Avem în fat? evenimente, fapte si nume care fac parte din istoria noastr?, monumente de arta si repere memoriale ale patrimoniului cultural romanesc care nu sunt cunoscute de majoritatea românilor care c?l?toresc în Occident. Cu ce sentimente ar recepta o emisiune radio sau tv, ar citi o placheta in genul celei editate de francezi in colectia ?Drumurile memoriei?, ar asculta lectiile de istorie sau slujbele de pomenire, str?nepotii de astazi ai românilor morti în Franta sau în alte t?ri, auzind numele soldatilor Ungureanu Ion, Giugaru Nicolae, Duta Ene, Durnescu Constantin, Dumitru Sava, Ciobanu Gheorghe, Mocanu Ion, Chirila Ilie, Andronache Teodor, Dumitras Gheorghe, Spanu Stefan, Mares Nicolae, Nica Stan, Stroie Stan, Marinas Mihai, Diaconu Marin, Toma Constantin, Codrescu Stefan, Dragu Nicolae, Chisalita Dumitru, Caprioru Gheorghe, Panduru Nastasie, Firut Ion, ale ofiterilor si soldatilor din regimentele de infanterie: 1, 2, 3, 4, 9, 11, 15, 17, 20, 23, 24, 26, 28, 31, 36, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 48, 49, 50, 55, 57, 59, 61, 62, 66, 67, 69, 71, 73, 74, 76, 77, 79, 80, 81, 83, 85, 86, 87, din reg. 1, 2, 18 artilerie, reg. 1, 2, 5, 7 vanatori, reg. 1 graniceri inmormantati in Franta.

Sunt zeci de mii de nume romanesti înscrise pe crucile de un alb imaculat din cimitirele din Franta, Belgia, Italia, Ungaria, Serbia si Muntenegru, Bosnia, Macedonia, Grecia si din alte t?ri care ne onoreaz?.

Din pacate, nu g?sim nici m?car o mentiune în manualele de istorie, o povestire în abecedare, nu am auzit de o actiune inclusa in programele turistice ale grupurilor de elevi  si turisti care viziteaza  Franta care s? aminteasca de aceasta frumoasa pagina de istorie a Romaniei si a Europei.

Uitarea si tacerea care invaluie acest subiect sunt nefiresti. Cum s? cerem mas mediei franceze, care abund? in subiecte despre copii abandonati, cersetori, prostituate, s? rezerve spatii pentru prezentarea acestor aspecte ale istoriei noastre comune, dac? noi nu întreprindem nimic in acest sens.

S? vedem ce pot face scolile, firmele de turism, organizatiile obstesti, veteranii de razboi, ministerul apararii, urmasii prizonierilor de razboi din primul si cel de al doilea razboi mondial morti departe de tara, pentru repertorierea si comemorarea acestora, pentru recuperarea cultural? a celor c?zuti la datorie peste hotare. Ei reprezinta unul din argumentele istorice pe care se sprijina aspiratia de a ne integra în Uniunea Europeana.