- Să știi că s-a întâmplat chiar să moară vaca aceluia ce fura laptele de la alte vaci.
- Dar parcă ai zis că dezlegarea nu face rău nimănui, că vine de la Maica Sfântă, ce vină are ea , săraca vacă?
- Rugăciunea de dezlegare întoarce răul către acela care-i vinovat. Dumnezeu îl pedepsește pentru fapta lui rea , aruncând răul pe vacă, pe vaca de care s-a folosit ca să câștige ce nu-i al lui. Vaca se umflă și moare sau își pierde laptele de tot . Și curge laptele din ea tot cât l-a furat stăpânul ei de la alte vaci, de se umple grajdul de lapte.
- Mătușă Palaghie, să nu te superi pe mine, dar mi-e greu să cred ce spui. Ai văzut dumneata așa ceva ?
- Da, am văzut_o pe vaca Ruzaliei, vecina mea, căzută jos în grajd. Și i se scurgea laptele din țîțe pe oblonul de la gunoi. Era un tău de lapte în grajd. Nu mă crezi, așa-i? Nu mă crede! De aceea nu mai vedeți voi, tinerii , câte-s nedeslușite pe lumea asta , că nu credeți în nemica. Io nu-s mai săracă dacă nu mă crezi, voi care nu credeți sunteți săraci.
Hai să-ți mai spun ceva ce-am văzut cu ochii mei și-am trăit cu viața mea. Niculaie, bărbatu? meu , a fost , înainte să ne luăm, slugă la niște domni din Șomcuta care aveau tare multe vaci. Într-o seară, în curtea cea mare a casei s-au adăpostit și niște ciobani cu oile lor.S-au adunat seara la foc și povesteau de una , de alta. În timpul ăsta , Niculaie s-a dus în grajd la vaci ca să le mulgă, dar nu s-a putut apropia de ele, erau speriate , n-aveau stare , parcă erau nebune. Unul dintre păcurarii aceia de la oi a văzut că-i ceva bai în grajd și s-a dus și el să vadă și , cum s-a uitat la vaci , a înțeles că erau fermecate, că le-a luat oarecine laptele . Niculaie era speriat că nu mai pățise de astea , dar păcurarul acela i-a spus să n-aibă nici o grijă , că știe el care-I leacul pentru așa ceva. L-a trimis la fierărie să aducă o potcoavă nouă cu cinci găuri. Apoi l-a pus să bage potcoava în foc și s-o înroșească bine. Așa o făcut Niculaie și, fată bună, să nu mă scol de-aicia dacă nu-i drept ce ți-oi spune ! A pus potcoava roșie de căldură pe pragul grajdului și ,cu chin cu vai, a muls câțiva picuri de lapte de la o vacă mai blândă. Și apoi păcuraru? către Niculaie : ??No, băiete, picură câte un picuruț de lapte pe potcoavă!?? Niculaie a picurat laptele care sfârâia pe fierul înroșit și păcuraru bătea cu un ciocan laptele acela de pe potcoavă. ?? Lasă numa?, c-om vedea noi cine-i vrăjitoriul, zicea păcurarul și tot bătea cu ciocanul pe potcoavă. Și până să se răcească potcoava, numai ce s-au auzit zbierăte după grajd. ??Ioi și tulvai, striga o muiere, nu mă omorâți, nu mă omorâți!??. Păcurarul se făcea că nu aude nimica și nu i-a lăsat pe ceilalți să se ducă să vadă cine strigă. Și când a gătat de bătut pe potcoavă tot laptele , s-au dus după grajd și acolo au găsit o babă moartă deja.Vezi că ea a simțit când păcurarul acela a început dezlegarea de vrajă și a venit prin spatele grajdului ca să vadă ce-i.
- Mătușă Palaghie, dar nimeni nu s-a întrebat cum de-a murit femeia aceea?
- A doua zi de dimineață au venit și jandarmii , dar n-au avut pe cine bănui, că nimeni nu s-a atins de babă, nimeni n-a pus mâna pe ea să-i facă vreun rău, a fost pedeapsa lui Dumnezeu pentru ce-a făcut ea ca să fure laptele de la vacile altuia.
- Îmi plac poveștile dumitale , mătușă, mai știi și altele ?
- Eu ți-am spus că asta am văzut eu cu ochii mei, acuma povești despre ce-au pățit alții știu destule numai răbdare să ai ca să mă asculți.
Mi-a povestit o mătușă de-a mea că mai jos de mina Cavnicului, cum vii pe drum , pe partea stângă, era o casă în care trăia o femeie singură. Despre ea se zicea că se duce tot la două zile într-un sat vecin de unde cumpără lapte pe care ?l vinde apoi mai scump la oamenii care n-au vaci. Așa își câștiga ea traiul. Toate bune și frumoase , numai că nimeni nu o vedea pe femeia aceea plecând în satul vecin după lapte , așa cum zicea ea. Atunci de unde avea lapte ? Oamenii s-au pus și au pândit-o și o vecină a venit acasă tăt de fugă, făcându-și cruce. Ea a povestit că a văzut-o pe femeia aceea cum se duce în spatele casei și cum a pus donița sub capra de tăiat lemne, cum s-a așezat pe scăunel și cum făcea cu mânurile ca și cum ar fi muls o vacă de-adevăratelea. A mai zis vecina aceea că , atunci când femeia s-a ridicat de pe scăunel, avea vasul plin de lapte. Acuma , dacă mă crezi sau nu, nu-I bai, da? vreau să-ți spun că și eu am băut lapte de la femeia aceea odată și a fost tare bun..
Cei care doresc să își publice memoriile sau să își împărtașească experiența o pot face trimțându-ne memoriile în formă electronică la