Casa Româna era un adevarat spatiu cultural: în ea s-au tinut conferinte ale unor brazilieni, prieteni ai României, ale unor intelectuali români, ca scriitorul Agripino Grieco, prof. Oscar Stevenson, Fausto Bradescu, romanciera Alexandra Hortopan, gânditorul român Eugen Relgis - stabilit în Uruguay, prof. I.G. Dimitriu, prof. Claudiu Isopescu, diplomatul Grigorio Gheata, prof. Angela Comnčne, nora fostului ambasador Nicolae Petrescu Comnen.

In ziua de 25 septembrie 1954, ambasadorul N.P. Comnen a tinut acolo o conferinta memorabila, intitulata Situatia internationala si prevederile politice în legatura cu tara noastra.

Toate aceste persoane, pe care tocmai le-am mentionat, apartineau coloniei române din Sao Paulo. Casa Româna era punct de întâlnire de asemenea, al brazilienilor, simpatizanti ai culturii române. De câte ori aveau loc serbari, sub diferite pretexte, revedeau multi prieteni ai românilor. La aceste reuniuni conversatiile erau animate, fraternizarea totala, desi, din când în când razbateau bârfe si indiscretii.

In 1960 este ales presedinte al Republicii Brazilia prof. Janio Quadros, personalitate discutata si discutabila. El era favorabil unei politici externe deschise, în timp ce, în interior, adopta masuri considerate retrograde. In stradania de a câstiga o piata mai ampla pentru produsele braziliene, dincolo de razboiul rece în plina desfasurare, a decis reluarea relatiilor diplomatice cu un numar cât mai mare de natiuni, inclusiv cu acelea din spatele "cortinei de fier".

Astfel a fost organizata misiunea Joao Dantas, destinata reluarii relatiilor diplomatice cu tarile din estul Europei (Albania, România, Bulgaria, Ungaria si Germania de Est). Intrerupte de la cel de-al doilea razboi mondial, relatiile diplomatice ale Braziliei cu România au fost reluate la 22 mai 1961, imediat dupa aceea, la Rio de Janeiro fiind instalata o misiune diplomatica la nivel de legatie, în frunte cu ministrul Gheorghe Ploiesteanu.

Intre timp, mai multi membri ai Casei Române, poate cei mai activi, au emigrat din nou în Statele Unite si Canada, altii nu multi, s-au înapoiat în Europa, iar unii au decedat. Odata cu ei s-a sfârsit si Casa Româna. Casa nostalgiei române pentru refugiatii români. Toate tentativele mele de a localiza documentele Casei Române si patrimoniul sau fotografic, bibliografic si artistic, au esuat.

Pentru a schita acest articol, am fost obligat sa ma folosesc de propriile amintiri si de o carticica pretioasa si rara, una din putinele scrise în româna si publicata în Brazilia, care ne furnizeaza informatii despre începuturile Casei Române din Rio de Janeiro. Ma refer la Anuarul Bisericii Ortodoxe Române din Brazilia, pe al carui frontispiciu sunt imprimate doua logouri ale respectivelor parohii: "Sfintii Trei Ierarhi" (Rio de Janeiro) si "Sfânta Treime" (Santa Trinidade - Sao Paulo), precum si urmatorul mesaj: "Primul an de activitate în ogorul Domnului".

Actualul efort de a se crea în Rio de Janeiro o institutie culturala româna similara, capabila sa strânga la un loc pe românii asezati în zona carioca si sa promoveze romanitatea în Brazilia, se datoreste prof. Alexandru Frâncu, aflat în fruntea Asociatiei culturale româno-braziliene, care merita sa fie ajutata, sub diferite forme, de catre români si brazilieni. Aceasta Asociatie (a carei adresa este: Rua Visconde de Pirajá, 76/302, 22110-0090 Rio de Janeiro / R.J., Brasil) ar putea reaprinde si pastra neatins vechiul ideal al Casei Române din Rio de Janeiro, acela de a promova si valorifica romanitatea în Brazilia.

In româneste de
Mihai Cristescu