Un alt tip de lucrări a căror apariţie a fost susţinută de reticenţa temporară a istoricilor este reprezentat de cele în care se încearcă descoperirea intervenţiei serviciilor secrete străine, a spionilor sau a unor trupe străine împotriva ?Revoluţiei? și a ?poporului român?: În decembrie ?89 KGB a aruncat în aer România cu complicitatea unui grup de militari (autor Valentin Raiha, București, 1995), România 1989. Din nou în calea năvălirilor barbare (autor Angela Băcescu, Cluj, 1994), Misterele Revoluţiei române (autori Aurel Perva și Carol Roman, s.l., s.a.). În ceea ce privește cercetarea istorică propriu-zisă, dacă mai întâi specialiștii au fost preocupaţi doar de descrierea evenimentelor, publicându-se o serie de lucrări ca: O cronică a Revoluţiei din Timișoara (autori Florin Medeleţ, Mihai Ziman, Timișoara, 1990) sau Timișoara. 15 ? 21 decembrie ?89 (autor Miodrag Milin, Timișoara, 1990), ulterior încep să fie editate cărţi care dezbat lucid problema mișcărilor din România sfârșitului de an 1989, atât din punct de vedere evenimenţial, cât și teoretic. Apariţii editoriale ca: Nestor Rateș (România: Revoluţia încîlcită, Pitești, 1999 ? ed. engleză 1991), Anneli Ute Gabanyi (Revoluţia neterminată, București, 1999), Victor Neumann (Ideologie și fantasmagorie, Iași, 2001, cap. Schimbările politice din România anului 1989) vin să susţină afirmaţia noastră.
Problema arestaţilor din Timișoara din timpul evenimentelor de dinainte de 22 decembrie[1] are o importanţă deosebită, ţinând seamă de următoarele chestiuni:
constituie un aspect al controversatelor mișcări din România ce au dus la prăbușirea regimului comunist;
indică raporturile dintre o categorie de cetăţeni care și-a învins frica și o alta care, nereușind să depășească acest sentiment, a decis să sprijine în continuare un regim compromis;
arată lipsa de respect pentru persoana umană, integritatea sa morală și fizică, interesele ei, în contradicţie cu drepturile fundamentale ale omului, recunoscute și acceptate de orice stat modern;
ilegalitatea arestărilor și tratamentul aplicat celor arestaţi dau un indiciu despre principiile care au stat la baza regimului totalitar comunist: arbitrarismul, nerespectarea legilor, abuzurile, etc.;
elucidarea problemelor legate de reţinerea persoanelor participante la demonstraţii va reprezenta un pas înainte în înţelegerea mișcărilor din decembrie 1989 din România.
Cadrul general în care a avut loc represiunea manifestaţiilor din Timișoara este îndeobște cunoscută. Nu vom face decât să-l reamintim, pentru o introducere a cititorului în atmosfera acelor zile.