Izvinul era renumit cu varza de-acolo care era cea mai bună. Eu știam că acest prieten punea întotdeauna 1-2 vagoane de varză la murat și o vindea apoi în piaţă. De aceea l-am mai întrebat: ?Și ce faci cu varza?? ?Tot așa, zice, fur varza și o pun la murat?. ?Și nu te prinde nimeni?? ?Nu, că am și grădină și spun că-i din grădină?. ?Atâta poţi să furi??. ?Păi, fur cât pot?.

De aceea s-au prăbușit gospodăriile colective, căci președintele fura, contabilul fura pe de altă parte, zootehnistul fura, mulgătorul fura-mergea cu laptele acasă.

Așa era, căci nu puteai pune lângă fiecare om un poliţist sau un paznic.

?Așa s-au destrămat, s-au distrus gospodăriile colective, fiindcă însuși sistemul le-a distrus.

Acuma încurajează gospodăriile ca să facă iarăși ferme, dar nu așa de mari cum au fost fermele de stat, cu 2000-3000 ha, ci să facă gospodării de 50-100 ha până la 200 ha.

Acestea erau cele mai indicate și cele mai ușor de condus. Un inginer agronom putea să conducă o fermă de 200 ha, dar la una de 400 ha trebuie mai mulţi oameni, căci unul singur nu reușește.

            Eu am lucrat la gospodăriile colective din ?70, încă 3-4 ani după ce m-am pensionat. Doi ani am dus-o așa, la pensie, dar apoi mi s-a recomandat să intru în activitate, la aer undeva. Asta a fost în ?72, când m-am întâlnit cu un inginer agronom, care apoi a fost director la fermă de stat. M-a întrebat ce mai fac și i-am povestit că mi s-a recomandat activitate în aer liber, iar el mi-a zis că are ceva pentru mine și că vorbește cu șeful contabil. Mi-a spus unde oprește autobuzul care aduce salariaţii și să vin la el. Așa am făcut și m-am dus, iar șeful contabil mi-a zis că de mâine trebuie să intru în serviciu pentru că nu puteau plăti salariul oamenilor dacă nu se făceau listele, punctajele.

Așa că m-am încadrat și am lucrat, pe lângă pensie, în agricultură din ?72 până în ?78-?79.

De atuncea însă numai în casă stau, fac administraţia casei.

Faber Waldemar (n. 1910, Orăștie) intervievat de Roxana Pătrașcu.

 



[1] vitele