(Ce religie aveţi ?)Mozaică, religie mozaică.

Eu am o fiică, Judith, care are 50 de ani și e măritată, iar fetiţa ei e Miriam, care are 21 de ani și lucrează ca secretară la o întreprindere particulară.

(De câte tipuri este religia mozaică ?) Sunt două tipuri : ortodocșii, care sunt foarte religioși și respectă foarte strict religia străveche, și mai sunt neologii, care și ei respectă religia, da? nu sunt foarte bigoţi.

La evrei este bucătăria coșer. Asta înseamnă că nu se mănâncă carne de porc, untură. Dacă mănânci lactate, numai după patru ore poţi să mănânci carne sau, după carne, iarăși patru ore când poţi să mănânci lapte. Trebuie să ai frigider separat pentru lactate și separat pentru carne. Noi, la casa de bătrâni evrei, avem două bucătării : una unde pregătim cele lactate și una pentru carne. Asta este moștenire din strămoși. După cum știu eu, carnea și toate astea... când au trăit în deșert și au pribegit, carnea de porc foarte repede s‑a stricat. La fel cred eu că se umblă cu capul acoperit din cauza soarelui.

(Cum se numește acoperământul de pe cap ?) În idiș se spune șabesdekl. În orice caz, știu ce‑i voie, ce nu‑i voie, ce trebuie respectat, da? de unde provin și din ce cauză... asta nu știu.

(Care sunt cele mai importante sărbători ?) Acuma vine cea mai importantă sărbătoare, care începe în 10 septembrie, seara, și care este Anul Nou, deci 11 și 12 septembrie, anul ăsta, că se schimbă în fiecare an, nu este aceeași dată, pentru că se socotește după calendarul mozaic. Roș Hașana înseamnă început de an și începe acuma în sep­tembrie. Asta‑i cea mai mare sărbă­toare, iar apoi, după zece zile, vine ?Ziua ispășirii?, deci zi de post, în 20 septembrie, când nu se mănâncă absolut nimic, căci e post negru. După asta vine ?Sărbătoarea cortu­rilor?, Sucot. Atunci se face aici în curte un cort, se ornează, se pun struguri și fel de fel de verdeţuri și se servește.

(Se face și acum ?) Da, da. Sărbătoarea Sucot începe în 25 septem­brie și șapte zile cortul stă aicea, iar în fiecare seară se vine și se servește. Primele două sărbători sunt mai riguroase.

(Când e o sărbătoare evreiască pot veni și alţi oameni, care nu sunt evrei ?) Da, sigur. Și la sinagogă poate veni oricine dorește. La sinagogă în fiecare dimineaţă este slujbă, da? atuncea se‑adună zece bărbaţi, că atâţia trebuie ca să se poată face slujba. Și vineri seara, și Sâmbătă înainte de masă mai vin și femei, ca și de sărbătorile mari.

(Unde aţi făcut școala ?) În Iosefin, unde‑i sinagoga, acolo era școala elementară evreiască, iar grădiniţa era în curte. Și grădiniţa am făcut‑o acolo, și școala evreiască, și Liceul Israelit de fete, și a fost și de băieţi. Liceul Israelit a fost unde este acuma Liceul Sportiv. La Liceul Israelit de fete, acolo am absolvit școala.