M‑aș duce în Israel, că toată viaţa mea am vrut să mă duc, numai că... Am și vrut să plecăm în ?90, toată familia, am avut și actele făcute, numai că soţului meu a trebuit să‑i amputeze piciorul, că a avut arterită, iar fata mea mi‑a spus că fără noi nu pleacă. Eu i‑am spus să plece, că atunci când va fi transportabil, o să mergem și noi, da? n‑a vrut pentru nimic în lume... și‑așa am rămas aici.

(Vă mai amintiţi ceva de când a fost război ?)Da, cum să nu. Am avut 15‑16 ani în timpul războiului. Băieţii nemţi m‑au bătut cu capul în perete și mi‑au zis ?jidancă? și nu știu ce. Am avut probleme, da? cine n‑a avut probleme, ca evreu, în timpul naziștilor, când au fost aicea, că și românii, legionarii, au fost. Sigur c‑am avut probleme.

(În perioada comunistă aţi mai avut probleme ?)Atunci n‑am avut probleme rasiale, că era interzisă ura rasială. Că era antisemitism... era. Era și va fi, dar nu s‑a arătat, nu s‑a exteriorizat, că n‑a fost voie. Acum iar e voie, se pare, că văd că destul de multe ziare sunt anti­semite. La București, aicea nu prea. Banatul întotdeauna a fost mai tolerant și n‑au fost probleme din astea majore. Mai mult în Regat, că acolo întotdeauna e nucleul. Noi chiar am avut noroc c‑au venit rușii, că deja erau pregătiţi să ne ducă și pe noi în lagăre și din România. Aici în România s‑a reușit să se tot tragă de timp și nu ne‑au deportat. Bine, la Iași, acolo a fost pogromul, iar la București au fost atrocităţi și crime, da? în Banat totuși a fost mai moderat.

(Aţi fost în Timișoara la bombardamentul din ?44 ?)Da, sigur. Am făcut adăposturi în stradă, care‑au fost acoperite, și acolo am stat cu orele. Aici, în Timișoara, nu prea au fost... mai multe bombe incendiare și mai spre gară au fost bombardamente.

(Cum vă petreceaţi timpul liber când eraţi tânără ?)Erau școli de dans și mergeam la dans și la cinematograf. Am avut societate, așa că ne‑am dus într‑o sâmbătă la unul, într‑o altă sâmbătă la altul, ceaiuri dansante la fiecare zi de naștere, coterie. Mai multă distracţie a fost atunci decât acuma. Nu‑ţi era așa frică să mergi spre seară afară.

(Când aţi dus o viaţă mai bună ?) Când eram copil.