Nu de puţine ori, discursurile la modă sau cu mare greutate simbolică ( aici mass media are un cuvânt greu de spus)  influenţează și opţiunile de ordin identitar. Povestea vieţii le ia în considerare la modul polemic sau le integrează ca orizont discursiv anticipator al unei anumite reacţii a ascultătorului real sau prezumtiv.

 5. Un impact important asupra modelării discursului identitar în funcţie de memorie îl are discursul identităţii naţionale, așa cum s-a constituit el în timp, printr-un anume mod de a reprezenta trecutul și, în primul rând, de a prezenta istoria naţională în raport cu alte istorii naţionale sau cu istoriile regionale și locale ( ultimele două puţin luate în considerare atunci când nu existau interese de ordin politic).Ce anume propune acest discurs ca  expresie a coeziunii unei naţiuni la nivel simbolic, cum tratează el problema minorităţilor, dar și felul în care e statuat din punct de vedere juridic raportul dintre etnic și naţional ( problema cetăţeniei), iar, mai recent, cum  e gândit raportul dintre naţional și european - iată doar câteva dintre aspectele de luat în seamă când vrem să definin contextele favorizante sau defavorizante ale interculturalităţii. De asemenea, guvernele, prin politicile pe care le dezvoltă și încurajează, au un cuvânt important de spus în acest sens.



[1]Smaranda Vultur, Istorie trăită, istorie povestită. Deportarea în Bărăgan, 1951 ? 1956. Ed. Amarcord, Timișoara 1997  Smaranda Vultur ( coord) Lumi în destine. Memoria generaţiilor de început de secol din Banat. Ed. Nemira, București, 200  Smaranda Vultur ( coord.) Germanii din Banat prin povestirile lor. Ed. Paideia, București 2000  Smaranda Vultur ( coord) Scene de viaţă . Memorie și diversitate culturală, Timișoara 1900 -1945 ( album bilingv, român și francez), Ed. Polirom, Iași, 2001  Smaranda Vultur ( coord.)Evreii din Banat, azi. Ed. Polirom, Iași ( sub tipar)