Argument pentru „Banatul din memorie. Studii de caz”

Practici memoriale ? Banat ? interculturalitate

Acestea sunt cele trei cuvinte cheie ale volumului
pe care îl prefaţez aici. El este rezultatul unui proiect de cercetare
interdisciplinar  derulat pe o
perioadă de trei ani (din  2006 în
2008), pe care l-am coordonat și la care am lucrat alături de colegii mei,  profesori de la Universitatea de Vest
din Timișoara  –  prof.dr. Adriana Babeţi, prof.dr. Pia
Brînzeu, prof.dr. Otilia Hedeșan, prof.dr.Cornel Ungureanu, conf. dr Vasile
Docea,  lect.dr. Simona Adam,
lect.dr. Gabriela Glăvan, lect. dr. Dana Percec.

Dintre cei
amintiţi,  Simona Adam, Gabriela
Glăvan și Dana Percec și-au finalizat lucrările de doctorat în perioada de
desfășurare a programului de cercetare, iar alte trei  coautoare ale volumului, drd. Daciana
Branea, drd. Maria Chiș și dr. Simona Melwisch ? Birăescu au urmat programe
masterale sau studii doctorale în cadrul Facultăţii de Litere, Istorie și
Teologie la care predau majoritatea profesorilor implicaţi în proiect. Tezele
lor de doctorat în curs de
elaborare ( Maria Chiș ? cond. șt.
prof. dr. Adriana Babeţi, Daciana Branea ? cond.șt. Cornel Ungureanu) sau deja
susţinute ( Simina Melwisch ? Birăescu,  cond. șt. dr. Adriana Babeţi) sunt direct legate de tema de
cercetare a proiectului și de aceea am considerat oportună includerea unor
fragmente sau capitole din lucrările respective în acest volum.

S-a alăturat celor deja
amintiţi prof.dr. Valeriu Leu – 
care ne-a consiliat în multe chestiuni de ordin bibliografic și
metodologic, fiind un reputat specialist în istoria și memoria Banatului ? și
conf.dr. Bianca Botea, de la  Universitatea Lumi?re Lyon 2 (
Franţa), care în 2007 și 2008, în cadrul unui program post-doctoral a colaborat
cu echipa noastră și a făcut teren la Jimbolia și Timișoara.

 Mai
multe date despre autorii volumului și alte studii ale lor, inclusiv privitoare
la Banat și la imaginarul memoriei pe care acesta l-a generat, puteţi afla de
pe www.memoriabanatului.ro , un
sit la a cărui realizare ei au contribuit prin crearea unor baze de date și
inventarierea acestora după criterii tematice și topografice care devin
criterii de căutare și corelare a diverselor surse sau practici memoriale avute
în vedere în structurarea sa[1].

Fiecare autor, în funcţie de
specializarea sa (critic sau istoric literar, istoric, sociolog, antropolog)
și-a decupat propriul teren de cercetare și analiză și a optat pentru un anume
gen de discurs analitic, potrivit tematicii explorate și cazurilor pe care le-a
focalizat. Am lăsat în această privinţă deplină libertate de exprimare
autorilor, astfel încât unele contribuţii se apropie mai mult de sfera eseului
sau a criticii literare, de formula unui dicţionar de autori, altele,
dimpotrivă, se pliază pe modelul studiului de tip universitar. În funcţie de
cazul focalizat, autorii au subliniat diverse aspecte :  dinamica și competiţia dintre memorii
concurente, rescrieri ale trecutului în funcţie de cerinţele prezentului din
unghiul căruia e analizat ( O. Hedeșan), 
transmiterea culturală ( Simona Adam), relaţiile dintre memorie și
imaginar ( Dacian Branea, Dana Percec, Maria Chiș ) sau dintre memorie și
identitate ( Vasile Docea), dintre documentul istoric și cel de tip memorial (
Valeriu Leu), dintre memoria familială și cea istoriografică ( Pia Brînzeu).

În timp ce unii preferă să pornească de la un caz
singular pentru a evidenţia producerea unui imaginar topografic ( Gabriela
Glăvan ) sau specificitatea unui tip de practică memorială ( Vasile Docea, Dana
Percec, Simona Adam ) într- un context istoric și cultural specific, alţii
preferă o perspectivă comparativă care să sublinieze diversitatea lingvistică a
surselor și felul în care ele modelează toposul Timișoarei sau al Banatului
intercultural, al lumii central europene ( A. Babeţi, Daciana Branea, Maria
Chiș, Simina Melwisch ? Birăescu). Memoria e privită  alteori ca resursă pentru performarea de tip intercultural,
generatoare de valori colective, revelând tensiuni între asumarea ei la modul
individual și administrarea  la
nivel instituţional ( Bianca Botea) sau ca producere a unei imagini variabile a
aceluiași ? loc ?, la confluenţa dintre diverse tipuri de discursuri
memoriale care o articulează în funcţie de anumite pattern-uri istorice și
culturale sau cadre discursive ( S. Vultur).  

Mai multe studii (A. Babeţi, S. Vultur, O.
Hedeșan) sunt consacrate memoriei urbane ( Timișoara, Oraviţa), abordate din
diverse unghiuri, de la statistici și recensăminte, la jurnale sau însemnări de
călătorie, de la corpusuri de texte literare care pun în circulaţie o anume ?imaginea a orașului? ( A. Babeţi), la practicile festive cu caracter identitar ( O. Hedeșan). O
importanţă aparte este acordată în mai multe studii din volum aspectelor de
istorie socială și culturală ( C. Ungureanu, M. Chiș, A Babeţi, S. Vultur ) sau
configurării frontierelor interetnice,  caracterului polemic al discursurilor memoriale ( D. Branea,
V. Leu) sau felului în care memoria devine un suport al producerii unei
expresivităţi de tip literar ( D. Percec). În sfârșit, V. Leu aduce în discuţie
și documentează o situaţie extremă : rolul pe care îl capătă  sursele de tip memorial pentru istoric
în situaţia când istoriografia unui eveniment e lacunară, parţială ( el
exemplifică prin cazul Unirii de la 1918).

 Perioada
de timp acoperită de practicile memoriale luate în discuţie de autorii
volumului se întinde de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până în
contemporaneitate, punând un accent deosebit  pe sesizarea dinamicilor memoriei în contexte precis determinate,
ţinând cont de diversitatea etnică, lingvistică, religioasă a regiunii
studiate, adică a Banatului[2],
 dar și de felul în care aceasta e
reprezentată în diverse tipuri de surse, nu doar sub aspect cantitativ, ci și
calitativ. Urmarea firească este focalizarea mai multor studii asupra  modului de a privi sau instrumenta
relaţia cu Celălalt, de la ignorarea acestuia, până la transformarea lui în
reper al autoscopiei identitare, de la ?exotizarea? sa, până la învăţarea bunei
coabitări, de la plasarea acestuia la distanţă până la valorizarea legăturii cu
el ca un exerciţiu îmbogăţitor, care privește diversitatea ca o resursă reală
și simbolică importantă. Acest tip de investire, oscilând între un pragmatism care
destinde și normalizează relaţiile ? le de
-dramatizează cum spune A. Babeţi – 
și un orizont de așteptare ideal, contribuie la configurarea unui Banat
pe care memoria ni-l dezvăluie plural, contradictoriu, un spaţiu produs la
interferenţa între puterea discursurilor memoriei de a da realitate și puterea
uitării de armoniza, favorizând un soi de narcisism întremător.

Derivat dintr-un proiect de cercetare universitar,
ce avea din capul locului în vedere și o dimensiune formativă, volumul are și o
destinaţie didactică, urmărind să ofere studenţilor repere legate de felul în
care se poate valorifica o experienţă de teren sau de studiu din perspectiva
unei abordări interdisciplinare a discursurilor memoriei și ale istoriei, a
relaţiilor dintre o memorie locală, regională și naţională, dintre memorie și
imaginar, dintre memorie și generarea fenomenelor și practicilor de tip
intercultural.

Banatul din această carte e făcut din o mulţime de
lumi. Ele prind contur și identitate prin paginile unor scriitori (  Livius Ciocârlie, Radu Ciobanu, Daniel
Vighi, Viorel Marineasa, Cora Irineu, Petre Sfetca și alţii), dar și prin
mărturiile unor călători sau autori de jurnale și memorii, prin istorisirile
autobiografice orale ale unor interlocutori anonimi, prin  recuperări de tip monografic sau
literar și nu în ultimul rând prin paginile pe care autorii acestei cărţi le-au
scris, pentru a capta ceva din timpul care trece și transformă omul și
societatea. Imaginea rezultată e desigur incompletă, dar să sperăm suficient de
sugestivă, pentru a încuraja  și pe
alţii în continuarea acestei explorări.