Îngerii căzuţi. O istorie a extremei drepte din România

Semnalul represiunilor antilegionare, orchestrate de autorităţile statului român, fusese deja dat. În noaptea de 2 spre 3 decembrie 1938, lângă localitatea Someşeni din judeţul Cluj, avocatul Nicolae Făgădaru, muncitorul Ion Petru şi mecanicul Bică Ananie (cu toţii legionari), aflaţi în detenţie la Cluj, au fost transportaţi noaptea şi împuşcaţi de o brigadă mobilă din Bucureşti, condusă de către ofiţerul Vulpescu.
În noaptea de 13 spre 14 februarie 1939, lângă Huedin (Cluj), au fost ucişi studenţii Peter Fleschin şi Petre Stănescu, munictorul Ion Popa şi elevul Victor Gruiţă, vinovaţi, în principal, pentru faptul că erau aderenţi ai mişcării legionare.
La 10 iulie 1939, poliţiştii au reţinut-o pe Nicoleta Nicolescu, şefa Cetăţuilor Legionare din ţară, supunând-o unei torturi cumplite. Umilită şi schingiuită, a fost aruncată finalmente de vie în flăcări la crematoriul din Bucureşti.
Vasile Christescu, un apropiat al lui Codreanu, conferenţiar universitar la Facultatea de istorie a Univesităţii din Bucureşti, intelectual de mare valoare, a fost la rându-i împuşcat de către poliţie la locuinţa sa, după ce evadase din arest. Era 26 ianuarie 1939. [pag. 228]