TERRITOIRES EN PARTAGE – Politiques du passé et expériences de cohabitation en Transylvanie

Rezumat

Constructia Transilvaniei ca si « peisaj » memorial si patrimonial isi are radacinile intr-un eveniment istoric de schimbare de frontiera intervenit in 1920. Acest eveniment a generat naratiuni oficiale diferite si conflictuale, integrate in doua constructii nationale si legate de de doua state vecine. Ce mai ramane astazi din aceasta memorie istorica evocand pentru unii o experienta nationala traumatica sau, pentru altii, un moment major al istoriei si gloriei nationale ? Ne putem intreba cum un teritoriu cu frontiere flexibile si fara o baza administrativa solida ajunge sa functioneze ca o categorie sensibila si performativa ? In contextul actual al Uniunii Europene, care a integrat Romania si Ungaria, aceste aspecte nu mai evoca o problema de schimbare de frontiere ci anumite tensiuni privind coabitarea pe acelasi teritoriu a diferitelor populatii sau grupuri in acest context multietnic. Aceasta carte, bazata pe o cercetare antropologica realizata in cea mai mare parte la Cluj-Napoca, ne conduce in multiple spatii urbane, muzee, asociatii, festivaluri, in care « Transilvania » e construita ca un peisaj de memorie si de patrimoniu, implicand o dimensiune locala, nationala, transfrontaliera si transnationala. Diferitele locuri de cercetare mentionate pot fi analizate ca spatii de productie si de reactualizare a trecutului reveland dinamici recente ale nationalismului, regionalismului si etnicitatii in aceasta regiune a Europei, precum si efectele acestora asupra conceptiei teritoriului. In ultimul rand, aceste negocieri ale trecutului ne invita la analiza constructiei ideii de spatiu public in context de pluralitate lingvistica si confesionala.