Comunicat de presă al Centrului de investigare a crimelor comunismului din România
I. Conferință de
presă susținută de domnul dr. Marius
Oprea, coordonatorul Centrului de
Investigare a Crimelor Comunismului din România, fost consilier pe probleme
de securitate națională al președintelui Emil Constantinescu și al premierului
Călin Popescu Tăriceanu. La conferință va participa și arheologul Gheorghe Petrov, care, alături de d-nul
Marius Oprea, a coordonat activitățile de căutare și deshumare a persoanelor
ucise fără judecată de Securitatea comunistă, precum și acțiunile de
identificare a celor care se fac vinovați de aceste crime.
Conferința de presă va avea loc joi,
10 iunie 2010, ora 10, în clădirea Universității
Babeș-Bolyai – Extensiunea Universitară
Sighetu Marmației, str. Avram Iancu nr. 6, sala Ioan Mihaly de Apșa.
II. CONFERINȚA: „COMUNISMUL
NU ESTE ISTORIE”, susținută în comun de către domnul prof. univ. dr. Andrei Marga, rectorul
Universității Babeș-Bolyai din Cluj,
și domnul dr. Marius Oprea,
coordonatorul Centrului de Investigare a
Crimelor Comunismului din România.
Conferința
va avea loc joi, 10 iunie 2010, ora 11,30,
în clădirea Universității Babeș-Bolyai – Extensiunea Universitară
Sighetu Marmației, str. Avram Iancu nr. 6, sala Ioan Mihaly de Apșa.
Conferința va fi precedată
de proiecția filmului documentar VÂNĂTORUL
DE SECURIȘTI, o peliculă realizată de o echipă de televiziune franceză.
Personajul principal al filmului este Marius Oprea, care, alături de o echipă
de arheologi, străbate România în lung și-n lat pentru căutarea și deshumarea
rămășițelor pământești ale celor care au fost uciși fără judecată de către
Securitatea regimului comunist (durata filmului, 52 min.)
III.
EXPOZIȚIA – NUMITORUL COMUN:
MOARTEA
Deschiderea oficială a expoziției va avea loc în ziua de joi, 10 iunie,
ora 13,30 în clădirea Universității Babeș-Bolyai – Extensiunea Universitară Sighetu Marmației, str. Avram Iancu nr. 6, sala Ioan Mihaly de Apșa, publicul interesat
putând să o viziteze liber în perioada 10 iunie – 12 iulie 2010.
*****
Expoziția a fost realizată de Centrul
de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR), Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei
din Cluj și Fundația Konrad Adenauer,
beneficiind și de sprijinul Consiliului
Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Expoziția prezintă 11
acțiuni de căutare și deshumare ale unor opozanți ai regimului comunist, care
au fost executați de Securitate, fără judecată, în perioada anilor 1948 ? 1952.
Aceste acțiuni au avut loc în urma
cercetărilor de teren și pe baza unor solicitări venite din partea
rudelor și urmașilor celor uciși, fiind desfășurate în perioada anilor 2007 –
2009 de către specialiști, arheologi și istorici, de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România. Schimbările
instituționale intervenite în ultima perioadă de timp la acest institut, au
făcut ca acest tip de investigații speciale să fie oprite, iar personalul de
specialitate implicat să fie îndepărtat din cadrul instituției. Acești oameni
își continuă însă importanta activitate de cercetare fie în cadrul recent
înființatului Centru de Investigare a
Crimelor Comunismului din România, fie în calitate de colaboratori din
partea altor instituții. Materialele și obiectele care alcătuiesc expoziția
aparțin Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj.
Cazurile prezentate în cadrul expoziției cuprind un număr de 18 persoane
executate, toate prin împușcare, 17 dintre acestea fiind descoperite și apoi
deshumate prin metode arheologice pe teritoriul localităților Hălmăsău, Nepos
(jud. Bistrița-Năsăud), Glodghilești, Băiești (jud. Hunedoara), Satu Mare,
Teregova (jud. Caraș-Severin), Sântejude-Vale (jud. Cluj), Sălciua și Dealul
Capsei (jud. Alba). Unul din cazurile prezentate abordează problematica unei
persoane ucise în satul Mușca, jud. Alba, al cărui mormânt a fost căutat în mai
multe rânduri, însă acesta nu a fost găsit. În locațiile amintite, cei uciși au
fost îngropați fie în gropi individuale (Glodghilești, Satu Mare, Băiești,
Sălciua, Dealul Capsei, Sântejude-Vale, Mușca), sau în gropi comune, cu două
victime (Hălmăsău / Dealul Șasa-Poieni, Teregova), trei victime (Nepos), sau
patru victime (Hălmăsău – sat).
Expoziția cuprinde obiecte descoperite asupra celor uciși, fotografii de
familie, fotografii provenite din arhiva fostei Securități sau făcute în timpul
acțiunilor arheologice de deshumare, imagini video de la deshumări și
interviuri cu rude și urmași sau cu anumite persoane care i-au cunoscut pe cei
executați.
Expoziția se adresează în primul rând tineretului, elevilor de liceu și
studenților, dar și celor care au cunoscut în mod direct perioada comunistă,
însă știu prea puțin despre atrocitățile și victimele directe ale Securității
la începuturile regimului comunist
în România.
Expoziția Numitorul comun: Moartea,
a fost prezentată până în prezent în următoarele locuri din țară și
străinătate:
– Cluj-Napoca (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei): 21 oct. – 8
nov. 2009.
– București (Muzeul Țăranului Român): 11 – 29 nov. 2009.
– Alexandria (Muzeul Județean Teleorman): 14 – 29 ian. 2010.
– Giurgiu (Muzeul Județean Teohari
Antonescu): 2 – 16 febr. 2010.
– Praga / Cehia (Universitatea Carolina):
22 febr. – 5 mart. 2010.
– Alba Iulia (Muzeul Național al Unirii): 21 apr. – 4 mai 2010.
– Brașov (Muzeul Județean de Istorie): 14 – 31 mai 2010.
CAZURILE PREZENTATE ÎN EXPOZIȚIA
– NUMITORUL COMUN: MOARTEA
1. POP IOAN, CRISTUREAN VASILE, CĂIENAR SIMION,
CĂIENAR VALER.
Locația: sat Hălmăsău,
com. Spermezeu, jud. Bistrița-Năsăud.
Data morții: 9
martie 1950.
Data acțiunii de
deshumare: 24 aprilie 2007.
2. BURZO GAVRILĂ, PETRUȚ CONSTANTIN.
Locația: Dealul
Sașa-Poieni, în hotarul satului Hălmăsău, com. Spermezeu, jud. Bistrița-Năsăud.
Data morții: 9
martie 1950.
Data acțiunii de
deshumare: 25 aprilie 2007.
Cele șase crime au
fost înfăptuite de către o trupă de soldați aparținând Securității din acea
vreme, deplasată la comandă în zonă cu scopul capturării și pedepsirii unor
persoane care au refuzat să se prezinte la încorporare pentru armată, fapt
considerat atunci ca fiind opoziție față regimul comunist aflat la putere.
Detalii la:
3. IOSIF ORȘA.
Locația: sat
Glodghilești, com. Burjuc, jud. Hunedoara.
Data morții: 11
februarie 1950.
Data acțiunii de
deshumare: 3 iulie 2007.
Iosif Orșa a fost
executat sâmbătă, 11 februarie 1950, în spatele casei sale, cu focuri de armă
trase de doi ofițeri de Securitate îmbrăcați în haine civile. Despre motivul
execuției, informațiile sunt contradictorii. Cert este că Iosif Orșa era unul
dintre oamenii înstăriți ai satului, fiind și proprietarul unei mori. Unii
săteni vorbesc despre apartenența sa la Mișcarea Legionară, alții despre
legăturile cu partizanii din grupul condus de maiorul Duma, care a acționat la
poalele Munților Metaliferi din Apuseni și pe Valea Mureșului.
Detalii la:
4. TIRA GEZA.
Locația: municipiul
Satu Mare, jud. Satu Mare.
Data morții: 17
august 1949.
Data acțiunii de
deshumare: 11 octombrie 2007.
În jurul datei de
14 august 1949, la Consiliile Populare din satele Mărtinești și Odoreu, comuna
Odoreu, județul Satu Mare, au avut loc adunări ale localnicilor în care s-a
vehiculat ideea că tinerii din satele lor vor fi duși la muncă forțată în
Uniunea Sovietică. În urma acestor zvonuri, între populația locală și
activiștii de partid au avut loc conflicte. Intervenția autorităților a fost
promptă, iar liderii de opinie și un număr de aproximativ 50 de persoane din
cele două sate au fost arestați. În zilele următoare majoritatea celor reținuți
au fost eliberați, cu excepția a patru persoane: Tira Geza, Papp Endre, Biro
Endre și Gyulai Sandor. În ziua de 17 august 1949, aceștia au fost duși la
marginea celor două sate și executați prin împușcare.
Detalii la:
http://www.crimelecomunismului.ro/ro/proiecte/investigatii_speciale/raport_tira_gheza/
5. LEONIDA BODIU, IOAN ȘTEFAN BURDEȚ, TOADER
DUMITRU.
Locația: sat Nepos,
com. Feldru, jud. Bistrița-Năsăud.
Data morții: 24
iunie 1949.
Data acțiunii de
deshumare: 27 – 28 aprilie 2009.
În primăvara anului 1948, Ioan Leonida Bodiu, fost ofițer al Armatei Regale
Române, a pus bazele unei organizații anticomuniste la care au aderat mai mulți
locuitori din zona comunelor Rebra, Parva și Rebrișoara, în majoritate țărani
nemulțumiți de situația din țară. Organizația s-a numit Liga Națională
Creștină, însă în zonă se vorbea atunci si despre o organizație cu
denumirea de Garda Albă, dar se presupune că aceste informații au fost
create și lansate de Securitate pentru dezinformarea localnicilor și atragerea
celor nemulțumiți, ca pretext pentru condamnarea lor ulterioară. Toader Dumitru
a fost sfătuitorul și principalul ajutor al lui Leonida Bodiu, el fiind și fost
primar al comunei Rebra. Ioan Burdeț deținea o cârciumă în Rebrișoara și a fost
unul dintre principalii sprijinitori ai lui Leonida Bodiu. Cei trei au fost arestați
și anchetați la sediul Securității din Bistrița. În noaptea dintre 23 și 24
iunie 1949, aceștia au fost scoși din arestul Securității și transportați cu o
mașină până în dreptul gării din satului Nepos, de aici fiind apoi duși pe jos,
încătușați, circa 4 km, până pe Dealul Crucii unde au fost împușcați,
fără să existe vreo sentință judecătorească de condamnare a acestora la moarte.
Detalii la:
și
http://www.crimelecomunismului.ro/pdf/ro/rapoarte/raport_nepos.pdf
6. VITAN
PETRU.
Locația: sat
Băiești, com. Pui, jud. Hunedoara.
Data morții: 21
noiembrie 1952.
Data acțiunii de
deshumare: 6 – 7 mai 2009.
Vitan Petru a aderat în 1948 la organizația anticomunistă Liga
Partizanilor Români din Hațeg, condusă de inginerul constructor
Lazăr Caragea. În iunie 1949, în urma unei trădări, Lazăr Caragea a fost rănit
si capturat, apoi au urmat arestări în rândurile membrilor și sprijinitorilor
organizației. Unii dintre cei vizați, pentru a nu fi prinși, au devenit fugari,
refugiindu-se în zonele muntoase din apropiere. Vitan Petru împreună cu
consăteanul său Nandra Iosif s-au retras și adăpostit în zona înălțimilor
împădurite de la nord-est de satul Băiești. În 21 noiembrie 1952, cei doi au
fost surprinși într-un bordei amenajat de ei în Părăul Fădițăului, la
circa 3 km față de sat. Iosif Nandra a fost împușcat și rănit, reușind să
supraviețuiască, iar Petru Vitan a fost omorât cu grenade.
Detalii la:
și
http://www.crimelecomunismului.ro/pdf/ro/rapoarte/raport_baiesti.pdf
7. ANCULIA PETRU, URDĂREANU GHEORGHE.
Locația: com.
Teregova, jud. Caraș-Severin.
Data morții: 22
februarie 1949.
Data acțiunii de
deshumare: 18 – 19 iunie 2009.
Anculia Petru, meșter cojocar în Teregova, a făcut
parte din grupul de partizani condus de notarul Gheorghe Ionescu. Urdăreanu
Gheorghe, agricultor, a făcut parte din grupul de partizani al fraților
Duicu, format în martie 1948, iar ulterior din grupul condus de colonelul Ion
Uță. Cei doi au fost uciși în lupta din 22 februarie 1949 de la Pietrele Albe (la circa 8 km vest de
Teregova), spre Munții Semenic. După ce au fost uciși, cadavrele celor doi au
fost expuse câteva zile în fața Primăriei din Teregova, apoi îngropate în
secret de Securitate, noaptea, la marginea comunei.
Detalii la:
8. MEȘTER ANDREI.
Locația: com.
Sălciua, jud. Alba.
Data morții: 19
octombrie 1948.
Data acțiunii de
deshumare: 27 – 28 august 2009.
După instaurarea
comunismului, Andrei Meșter s-a împotrivit noului regim, devenind
pentru autorități o persoană incomodă care trebuia redusă la tăcere. Fiind
urmărit de Poliția de Siguranță, la începutul anului 1948 și-a părăsit
domiciliul și a devenit fugar în Munții Trascăului din Apuseni. A fost capturat
și arestat în vara lui 1948, în satul Valea Poienii. Securitatea l-a făcut
responsabil de conducerea unei așa-zise bande de partizani, care în
realitate nu a existat. A fost reținut, anchetat și torturat aproximativ trei
luni în arestul Securității din Turda, iar în dimineața zilei de 19 octombrie
1948 a fost scos din arest și transportat cu mașina Securității pe Valea
Arieșului, până la hotarul dintre comunele Poșaga și Sălciua, unde a fost
împușcat mortal, din spate, cu o rafală de pistol-mitralieră.
Detalii la:
9. SELAGEA
NICOLAE.
Locația: sat
Dealul Capsei, oraș Câmpeni, jud. Alba.
Data morții: 2
septembrie 1950.
Data acțiunii de
deshumare: 1 – 2 septembrie 2009.
Nicolae Selagea a făcut
propagandă în favoarea P.N.Ț., motiv pentru care a fost urmărit de Securitate
încă din toamna anului 1948. A fost membru în Organizația anticomunistă de
partizani Frontul Apărării Naționale,
condusă de maiorul deblocat Nicolae Dabija. În urma unei trădări, a fost
surprins și blocat într-o șură din satul natal, Dealul Capsei. A urmat un schimb
de focuri cu cadrele de Securitate participante, fiind rănit la un picior de
către locotenentul Octavian Vociu, apoi a fost împușcat mortal, din apropiere,
de către maiorul Mihail Kóvaci, pe atunci șeful Serviciului Județean al
Securității Poporului din Turda.
Detalii la:
10. MUREȘAN SIMION.
Locația: sat
Sântejude-Vale, com. Țaga, jud. Cluj.
Data morții: 5
octombrie 1949.
Data acțiunii de
deshumare: 22 octombrie 2009.
Mureșan Simion a fost
membru în Organizația anticomunistă Partizanii Regelui Mihai,
constituită în cursul 1948, care avea mulți aderenți în zona rurală dintre
orașele Turda și Gherla. În ziua de 5 octombrie 1949, Securitatea a organizat o
razie în satul Sântejude-Vale cu scopul prinderii a trei partizani, care erau
adăpostiți clandestin în gospodăria lui Mureșan Simion. Casa acestuia a fost
înconjurată, fiind prinși doi dintre partizani, care la scurt timp au fost
executați. Al treilea a reușit să scape, dar a fost prins ulterior și condamnat
la ani grei de închisoare. După împușcarea celor doi partizani, Simion Mureșan,
care avea atunci 76 de ani, a fost ridicat de acasă și executat la rândul său
prin împușcare, la o mică distanță față de gospodăria sa. Fiul cel mare al
victimei a fost adus și obligat să-și îngroape tatăl chiar pe locul execuției.
Detalii la:
http://www.crimelecomunismului.ro
11. ALEXANDRU
MACAVEI.
Locația: sat Mușca,
com. Lupșa, jud. Alba.
Data morții: rănit
grav în luptă la 31 iulie 1949, apoi se sinucide în ziua următoare, la 1
august.
Data acțiunii de căutare
a osemintelor: Campania I (15-16 iunie 2009); Campania II (22 iulie 2009);
Campania III (27 iulie 2009).
Alexandru Macavei a fost membru
P.N.Ț. și sublocotenent în armată, fiind trecut în rezervă în anul 1946. A
intrat în conflict cu autoritățile comuniste și s-a alăturat grupului de
partizani condus de maiorul Nicolae Dabija, fiind unul dintre liderii
Organizației Frontul Apărării Naționale.
Căutările efectuate până în prezent nu au dus încă la depistarea locului
mormântului lui Alexandru Macavei, însă investigațiile noastre pe această linie
vor continua.