CAZURILE PREZENTATE ÎN EXPOZIȚIA „NUMITORUL COMUN: MOARTEA”
1. POP IOAN,
CRISTURANU VASILE, CĂIENAR SIMION, CĂIENAR VALER.
Locaţia: sat
Hălmăsău, com. Spermezeu, jud. Bistriţa-Năsăud.
Data morţii: 9
martie 1950.
Data acţiunii de
deshumare: 24 aprilie 2007.
BURZO GAVRILĂ,
PETRUȚ CONSTANTIN.
Locaţia: Dealul
Sașa-Poieni, în hotarul satului Hălmăsău, com. Spermezeu, jud. Bistriţa-Năsăud.
Data morţii: 9
martie 1950.
Data acţiunii de
deshumare: 25 aprilie 2007.
Cele șase crime au
fost săvârșite de către o trupă de soldaţi aparţinând Securităţii Statului din,
deplasată la comandă în zonă cu scopul capturării și pedepsirii unor persoane
care au refuzat să se prezinte la încorporare pentru armată, fapt considerat
atunci ca fiind opoziţie faţă regimul comunist aflat la putere.
Detalii la
2. IOSIF ORȘA.
Locaţia: sat
Glodghilești, com. Burjuc, jud. Hunedoara.
Data morţii: 11
februarie 1950.
Data acţiunii de
deshumare: 3 iulie 2007.
Iosif Orșa a fost
executat sâmbătă, 11 februarie 1950, în spatele casei sale, cu focuri de armă
trase de doi ofiţeri de Securitate îmbrăcaţi în haine civile. Despre motivul
execuţiei, informaţiile sunt contradictorii. Cert este că Iosif Orșa era unul
dintre oamenii înstăriţi ai satului, fiind și proprietarul unei mori. Unii
săteni vorbesc despre apartenenţa sa la Mișcarea Legionară, alţii despre
legăturile cu partizanii din grupul condus de maiorul Duma, care a acţionat la
poalele Munţilor Metaliferi din Apuseni și pe Valea Mureșului.
Detalii la
3. TIRA GEZA.
Locaţia: municipiul
Satu Mare, jud. Satu Mare.
Data morţii: 17
august 1949.
Data acţiunii de
deshumare: 11 octombrie 2007.
În
jurul datei de 14 august 1949, la Consiliile Populare din satele Mărtinești și
Odoreu, comuna Odoreu, judeţul Satu Mare, s-au organizat mai multe ședinţe în
care s-a vehiculat ideea că tinerii din sat vor fi duși la muncă în Uniunea
Sovietică. În urma acestor zvonuri, între populaţia locală și activiștii de
partid au avut loc conflicte. Intervenţia autorităţilor a fost promptă iar
liderii de opinie și un număr de aproximativ 50 de persoane din cele două sate
au fost arestaţi. În zilele următoare, majoritatea celor reţinuţi au fost
eliberaţi, cu excepţia a patru persoane: Papp Endre, Tira Geza, Biro Endre și
Gyulai Sandor. Pe data de 17 august 1949 aceștia au fost duși la marginea celor
două sate și executaţi prin împușcare.
Detalii la
http://www.crimelecomunismului.ro/ro/proiecte/investigatii_speciale/raport_tira_gheza/
4. LEONIDA BODIU,
IOAN ȘT. BURDEȚ, TOADER DUMITRU.
Locaţia: sat Nepos,
com. Feldru, jud. Bistriţa-Năsăud.
Data morţii: 24
iunie 1949.
Data acţiunii de
deshumare: 27 – 28 aprilie 2009.
În primăvara anului 1948, Ioan Leonida
Bodiu, fost ofiţer al Armatei Regale Române, a pus bazele unei organizaţii
anticomuniste la care au aderat mai mulţi locuitori din zona comunelor Rebra,
Parva și Rebrișoara, în majoritate ţărani nemulţumiţi de situaţia din ţară.
Organizaţia s-a numit Liga Naţională Creștină, însă în zonă se vorbea
atunci și despre o organizaţie cu denumirea de Garda Albă, dar se presupune
că aceste informaţii au fost create și lansate de Securitate pentru dezinformarea
localnicilor și atragerea celor nemulţumiţi, ca pretext pentru condamnarea lor
ulterioară. Toader Dumitru a fost sfătuitorul și principalul ajutor al lui
Leonida Bodiu, el fiind și fost primar al comunei Rebra. Ioan Burdeţ deţinea o
cârciumă în Rebrișoara și a fost unul dintre principalii sprijinitori ai lui
Leonida Bodiu. Cei trei au fost arestaţi și anchetaţi la sediul Securităţii din
Bistriţa. În noaptea dintre 23 și 24 iunie 1949, au fost scoși din arestul
Securităţii și transportaţi cu o mașină până în zona satului Nepos, apoi duși pe
jos până pe Dealul Crucii unde au fost împușcaţi, fără să existe vreo sentinţă
judecătorească de condamnare.
Detalii
la
http://www.crimelecomunismului.ro/pdf/ro/rapoarte/raport_nepos.pdf
5. VITAN PETRU.
Locaţia: sat
Băiești, com. Pui, jud. Hunedoara.
Data acţiunii de
deshumare: 6 – 7 mai 2009.
Data morţii: 21
noiembrie 1952.
Vitan Petru (zis Gheberici) a aderat în 1948 la
organizaţia anticomunistă Liga Partizanilor Români din Haţeg,
condusă de inginerul Lazăr Caragea. În iunie 1949, în urma unei trădări, Lazăr
Caragea a fost rănit si capturat, apoi au urmat arestări în rândurile membrilor
și sprijinitorilor organizaţiei. Unii dintre cei vizaţi, pentru a nu fi prinși,
au devenit fugari, refugiindu-se în zonele muntoase din apropiere. Vitan Petru
împreună cu consăteanul său, Nandra Iosif, s-au retras în zona înălţimilor
împădurite de la nord-est de satul Băiești (ultimele ramificaţii ale Munţilor
Șureanu). În 21 noiembrie 1952, cei doi au fost surprinși într-un bordei
amenajat de ei în Părăul Fădiţăului, la circa 2,5 – 3 km spre nord-est
faţă de sat. Iosif Nandra a fost rănit iar Petru Vitan a fost omorât cu
grenade.
Detalii la
http://www.crimelecomunismului.ro/pdf/ro/rapoarte/raport_baiesti.pdf
6. ANCULIA PETRU, URDĂREANU GHEORGHE.
Locaţia:
com. Teregova, jud. Caraș-Severin.
Data
morţii: 22 februarie 1949.
Data
acţiunii de deshumare: 18 – 19 iunie 2009.
Anculia Petru (zis Miloi), meșter cojocar în Teregova, a făcut
parte din grupul de partizani condus de notarul Gheorghe Ionescu. Urdăreanu
Gheorghe (zis Tunariu), agricultor, a făcut parte din
grupul de partizani al fraţilor Duicu, format în martie 1948, iar ulterior din
grupul condus de colonelul Ion Uţă. Cei doi au fost uciși în lupta din 22
februarie 1949 de la Pietrele Albe
(la circa 8 km vest de Teregova), spre Munţii Semenic. După ce au fost uciși,
cadavrele lor au fost expuse în faţa Preturii (azi Primăria) din Teregova, apoi
îngropate în secret.
Detalii la
7. MEȘTER ANDREI.
Locaţia:
com. Sălciua, jud. Alba.
Data
morţii: 20 octombrie 1948.
Data
acţiunii de deshumare: 27 – 28 august 2009.
După
instaurarea comunismului, Andrei Meșter s-a împotrivit noului regim, devenind o
persoană incomodă care trebuia redusă la tăcere. Fiind urmărit de autorităţi,
la începutul anului 1948 și-a părăsit domiciliul și a devenit fugar în Munţii
Trascăului. A fost capturat și arestat în vara lui 1948, în satul Valea
Poienii. Securitatea l-a făcut responsabil de conducerea unei așa-zise bande
de partizani, care în realitate nu a existat. A fost anchetat și torturat
aproximativ trei luni în arestul Securităţii din Turda, iar în dimineaţa zilei
de 20 octombrie 1948 (zi de târg la Sălciua), a fost scos din arest,
transportat cu mașina Securităţii pe Valea Arieșului, până la hotarul dintre
comunele Poșaga și Sălciua, unde a fost împușcat mortal din spate.
Detalii la
8. SELAGEA
NICOLAE.
Locaţia:
sat Dealul Capsei, oraș Câmpeni, jud. Alba.
Data
morţii: 2 septembrie 1950.
Data
acţiunii de deshumare: 1 – 2 septembrie 2009.
Nicolae
Selagea a făcut propagandă în favoarea P.N.Ț., motiv pentru care a fost urmărit
de Securitate încă din toamna anului 1948. În urma unei trădări, a fost
surprins și blocat într-o șură. A urmat un schimb de focuri cu cadrele de
Securitate, a fost rănit la un picior de către locotenentul Octavian Vociu,
apoi a fost imediat împușcat mortal, din apropiere, de către maiorul Mihail
Kóvaci, pe atunci șeful Serviciului Judeţean al Securităţii Poporului Turda.
Detalii la
9. SIMION MUREȘAN
Locaţia:
sat Sântejude Vale, comuna Țaga, jud. Cluj.
Data
morţii: 5 octombrie 1949.
Data
acţiunii de exhumare: 22 octombrie 2009.
Simion
Mureșan a adăposit trei partizani din Organizaţia anticomunistă Partizanii Regelui Mihai, sau Armata Albă constituită în 1948 și
activă de la Turda până la Gherla, cu foarte mulţi aderenţi în zona rurală din
jurul acestor orașe.
În
5 octombrie 1949 Securitatea a organizat o acţiune în satul Sântejude Vale, cu
scopul prinderii a trei partizani și pentru identificare sprijinitorilor
acestora. Gospodăria lui Simion Mureșan a fost înconjurată. Au fost prinși doi
dintre ei și la scurt timp au fost executaţi. Al treilea a reușit să scape. A
fost prins ulterior și condamnat la 7 ani de închisoare. După execuţia celor
doi partizani Simion Mureșan a fost ridicat de acasă și executat la rândul său
prin împușcare, fiul cel mare fiind obligat să îl îngroape.
Detalii la:
http://www.crimelecomunismului.ro/
10. ALEXANDRU MACAVEI.
Locaţia: sat Mușca,
com. Lupșa, jud. Alba.
Data morţii: rănit în
luptă la 31 iulie, apoi se sinucide în ziua următoare, la 1 august 1949.
Data acţiunii de căutare
a osemintelor: Campania I (15 – 16 iunie 2009); Campania II (22 iulie 2009);
Campania III (27 iulie 2009).
Alexandru Macavei,
fost membru P.N.Ț. și sublocotenent în armată, a fost deblocat în anul 1946. A
intrat în conflict cu autorităţile comuniste și s-a alăturat grupului de
partizani condus de maiorul Nicolae Dabija, fiind unul dintre liderii grupului.
Căutările efectuate până în prezent nu au dus încă la descoperirea rămășiţelor
pământești ale lui Alexandru Macavei însă investigaţiile noastre pe această
linie vor continua.
Detalii la
http://www.iiccr.ro/ro/proiecte/investigatii_speciale/actiunea_exhumare_alexandru_macavei/
ALTE CAZURI DE VICTIME CĂUTATE DE IICCR, DAR CARE NU AU
FOST GĂSITE
1. Victime căutate: deţinuţi politici morţi în Închisoarea de la Sighet
Sighetu Marmaţiei,
jud. Maramureș (Cimitirul Săracilor)
Campania I (19 – 21 iulie 2006).
Secţiuni arheologice executate: S.1 și S.2. Morminte descoperite: M.1 – M.6 /
S.1 (6);
Campania II (02 – 04 noiembrie
2006). Secţiuni arheologice executate: S.3 și S.4. Morminte descoperite: M.7 – M.12
/ S.3 (6); M.13 – M.24 / S.4 (12);
Total morminte
descoperite: 24
2. Victimă căutată: Iuliu Maniu
Berbești, com. Giulești,
jud. Maramureș
Data morţii: 5
februarie 1953
Data acţiunii: 14 –
15 mai 2007
3. Victime căutate: BERZESCU
IOVAN, SMULTEA HOREA
com. Teregova, jud.
Caraș-Severin
Data morţii: 14
martie 1949
Data acţiunii: 18 –
19 iunie 2009
4. Victimă căutată: GAȘPAR
IOSIF
sat Leșnic, com. Veţel,
jud. Hunedoara
Data morţii: 6
septembrie 1949
Data acţiunii: 13
iulie 2009