Institutul de istorie ?N. Iorga? sub lupa Securităţii (iulie-decembrie 1988)

Armand Goșu: Avem bucuria, astăzi, de a participa la masa rotundă prilejuită de evenimentele de acum 14 ani. Salutăm prezenţa, pentru prima dată la Institutul Român de Istorie Recentă, a domnilor academicieni Ștefan Ștefănescu, Șerban Papacostea, Paul Cernovodeanu, profesorii Ștefan Andreescu, Apostol Stan, Anastasie Iordache, Dennis Deletant…

Anastasie Iordache: Decanul Facultăţii de Istorie… (Voci suprapuse)

Armand Goșu:… este membru în Consiliul Știinţific al acestui institut. Și, în continuare, dau cuvântul domnului Dennis Deletant.

Dennis Deletant: Mulţumesc Armand. Sunt o prezenţă nu chiar obișnuită, dar încerc să fiu prezent cât mai mult la întâlnirile și ședinţele organizate de acest institut. Îmi face plăcere să vă exprim un gând de bun venit din partea consiliului știinţific al institutului, ca membru al acestuia. Acum, din moment ce rostul institutului acestuia este să interogheze trecutul, o să dau cuvântul colegului meu Apostol Stan, care o să prezinte o scurtă comunicare pe marginea temei de astăzi, și anume ,,Institutul <<Nicolae Iorga>> sub lupa Securităţii. Iulie-decembrie 1988?.

Apostol Stan: (…) Cam acestea sânt lucrurile pe care am dorit să le spun. Sânt detaliate, expuse în această comunicare, care, ea – această comunicare – poartă amprenta unor amintiri. Dar, unele din amintirile mele, sunt confruntate cu unele informaţii publicate recent de domnul Marius Oprea. Eu sânt… eu însumi aștept ca autorii sau mai ales colegii care au contribuit cu critici foarte aspre în acel moment la politica de sistematizare și așa-zisa modernizare a satelor să își expună punctul de vedere. Și, bineînţeles, că eu sânt interesat ca să-mi îmbunătăţesc acest text și sub raportul informativ… informării. Vă mulţumesc pentru atenţie și…

Armand Goșu: Și noi vă mulţumim pentru introducerea făcută. De fapt, am apelat la domnul profesor Apostol Stan… Ca să fiu foarte sincer, ideea îi aparţine… ideea acestei mese rotunde, o discuţie despre ce s-a întâmplat acum 14 ani la Institutul ,,Nicolae Iorga? îi aparţine indirect domnului profesor Apostol Stan. Am aflat de această idee prin intermediul unui fost coleg de la Institutul ,,Iorga?, prin intermediul lui Cristi Vasile. Institutul Român de Istorie Recentă are oarecum experienţa acestor dezbateri, evenimente din ultimul deceniu al comunismului, comunismul târziu. A organizat o masă rotundă despre ,,Meditaţia transcendentală? și o să publice ce s-a discutat atunci. Și am crezut că-i mai bine și mai dezinhibaţi vor fi oamenii dacă vor veni pe un teren neutru, nu la Institutul ,,Iorga?, nu la Facultatea de Istorie. Personal, am auzit cel puţin trei sau patru variante ale evenimentelor de acum 14 ani, cu consecinţe, cu concluzii. Cea mai neutră dintre toate întotdeauna a fost cea a domunului Apostol Stan. De aceea am și insistat ca dânsul să introducă pe cei prezenţi în subiect. Dacă veni vorba, rândurile din faţă sunt ocupate de angajaţi foști sau prezenţi ai Institutului ,,Nicolae Iorga?, care știu destul de multe despre ce s-a întâmplat atunci. Mai în spate sunt oameni care n-au citit nici documentele publicate de Marius Oprea, în Banalitatea răului, deci știu foarte puţin despre ce s-a întâmplat la Institutul ,,Nicolae Iorga? acum 14 ani. Mi se pare că introducerea a fost foarte utilă.

Dennis Deletant: Înainte să dau cuvântul celor din sală am o rugăminte: când vorbiţi, vă rog, să vă prezentaţi și pentru cei din sală dar și pentru înregistrare. Și, vă rog să vorbiţi poate mai tare ca cei din fundul sălii să audă, pentru că avem foarte multă experienţă. Știu cât de greu uneori se aude când stai în spetele, în fundul unei săli și te străduiești, chinui, să auzi ce se vorbești. Și, mai ales, când avem lucruri așa de sensibil de discutat și mai ales că mă gândesc că sunt unii din sală care sunt cam străini de această… aceste evenimente care au avut loc în vara 1988. Deci, acestea sunt rugăminţile mele. Domnule Iordache, vă rog, dumneavoastră aţi… Domnul Anastasie Iordache (Voci suprapuse)

Anastasie Iordache: Sunt Anastasie Iordache, președintele Adunării Generale invocate aici. Aș vrea să fac o precizare de la bun început: n-a fost o banală ședinţă sindicală. Semestrial, trimestrial se dădeau bilanţuri. Așa era atunci! De la Academie, de la Universitate. Noi aparţineam și de Universitate… de Universitate; 15 ani de zile am fost daţi la Universitate. Asta-i altă problemă. Cei mai mulţi știu de ce, ce s-a întâmplat. Nu insist asupra acestui lucru. Deci, a fost o ședinţă de bilanţ. Și întârziasem cu ea pentru că trebuia…. bilanţul trebuia  la… iunie, la începutul lui iulie. Ne-am trezit la sfârșitul lui iunie cu un fel de somaţie s-o ţinem cât mai repede pentru că se pleacă în concediu și nici nu are cine să mai vină la… să… să… Deci, a fost o dare de seamă, un bilanţ al activităţii de șase luni de zile. Și mulţi dintre participanţii la această ședinţă au discutat despre acest bilanţ, adică despre lucrări. Liu Nicolae este aicea și Virgil Ciocâltan care au discutat despre asta. În documentele găsite de colegul nostru, tânărul nostru coleg, Marius Oprea, sânt invocaţi cei care au trecut peste această discuţie despre bilanţ. De fapt, nu este așa. Avea legătură pentru că s-a discutat mult despre istoria agriculturii românești, o temă care era propusă de directorul Institutului, aici de faţă, profesorul Ștefan Ștefănescu. Mi se pare că și dumneavoastră aţi avut ceva la această sau… la această monografie, din evul mediu până în zilele noastre. Stan Apostol a și publicat. În întregime nu s-a publicat, pentru că este o lucrare mare, cu vreo șase sau șapte autori. Stan Apostol a și publicat partea lui în timpul Regulamentului Organic. Și de la agricultură s-a săltat rapid la sate, la viaţa ruruală. Printre cei care au luat cuvântul a fost Damian Hurezeanu. Damian Hurezeanu se confundă cu Emil Hurezeanu. El venise în ?88. A fost scos de la Academia ,,Ștefan Gheorghiu?, era profesor acolo și trimis la noi. Și Damian Hurezeanu a spus că este o problemă gravă, foarte gravă. El s-a dus la piaţă, a dat exemplul ăsta. De la opt lei cât era cu o săptămână în urmă, kilogramul de ardei a săltat la 10 lei, 12 lei, 14 lei și ajunge la 20 de lei. Așa erau banii atunci. ,,Ce facem? Distrugem… ? așa a spus ? distrugem o viaţă rurală care ne… ne  asigura traiul?? Și… printre ei a fost și Demeny. Însă, vreau să remarc aicea: Damian Hurezeanu a fost, după Stoicescu, el a fost cel mai… Și de aici au prins și alţii curaj. Văzând că Demeny… Demeny ce era? Demeny era membru în Consiliul… Oameniilor Muncii de Naţionalitate Maghiară. El cu… Era membru corespondent al Academiei de Știinţe Sociale și Politice. Damian Hurezeanu, de asemenea, fost profesor universitar, și… și la Institutul de Istorie a partidului și membru… corespondent al Academiei de Știinţe Sociale și Politice. Când au văzut pe cei doi au prins și alţii curaj. Au început să vorbească… Și-au crezut că ar fi un… ar putea fi un semnal cumva  că, domnule, s-ar putea discuta despre istoria agriculturii, despre satele despre astea… Sigur că cel mai incisiv a fost… Nicolae Stoicescu. Nicolae Stoicescu a spus că ,,Puteţi să spuneţi orice. Nu se poate face nimic!? Zice: ,,Eu am trimis o carte Matei Basarab cu o dedicaţie tovarășului Nicolae Ceaușescu. Și în loc să se ia… cu rugămintea de a sista sau de a…    demolarea satelor. Și în loc de asta, a trimis echipe de securiști asupra agriculturii și asupra…?. Asta a fost afirmaţia lui Nicolae Stoicescu. Era foarte amărât în sensul că… eu știu… el a murit după aia… Dac-ar trăi… nu   l-am mai văzut după asta. A fost ambasador… ambasadorul României la Berna… A crezut așa… când a dat această dedicaţie? Sau a făcut-o… știu eu… așa… ca un frondist să zicem, ca o rugăminte, naivitate sau chiar așa? Pentru că, reacţia a fost foarte… știu eu… mânioasă. Ni s-a trimis… Directorul institutului este aicea și poate să spună ce s-a întâmplat atuncea.

Armand Goșu: Bun. Dumneavoastră vă mai amintiţi, totuși, o ordine. Cine a început?… Cine a fost primul?…

Anastasie Iordache: Cine a început, vă spun… Imediat… Este o ordine. Procesul verbal este la mine. L-a făcut Mircea Suciu.

Armand Goșu: Este în sală, este în spate… (Voci suprapuse)

Anastasie Iordache: El era la rând să facă lucrul acesta… Da. Are și el opinia lui, procesul verbal…

Armand Goșu: Cine a fost primul?

Anastasie Iordache: Vă spun imediat. Îi am în ordine aici: Andreescu… (Voci suprapuse)      

Ștefan Andreescu: Nu-i adevărat! (Râsete)

Anastasie Iordache: Nu! Nu cu asta… Nu cu problema asta… Valorificarea litografică, este primul aicea. Așa este trecut. Ciocâltan cu simpozionul de la Constanţa. Nu la problema asta… Domnule, nu la problema asta! Vă spun… (Voci suprapuse) Eu îi iau la rând. Și, de aicea… dumneavoastră…  adică distingem care au fost. Unii n-au discutat problema, și-o să vă spun care. Ciocâltan s-a referit la… problemele… simpozionul… a fost la un simpozion la Constanţa, cu istoria agriculturii să fie prins în planul de măsuri, nu știu ce. Liu la fel. Oprea: ,,Darea de seamă are lacune…? Mă rog, chestii de natura asta, profesională. Papacostea a fost primul… (Voci suprapuse: Și atuncea, aţi spus adineaurea că Andreescu a… ) Nu! Aveţi, aveţi răbdare! Primul care a ridicat probleme din ăstea…

Armand Goșu: Domnul profesor Papacostea. Ce probleme aţi ridicat atuncea? Ce vă mai aduceţi…?

Anastasie Iordache: Popularizarea istoriei… (Voci suprapuse: Gata! Gata!)

Armand Goșu: Bun. Vă mulţumim domnule Iordache. Ne-aţi ajutat, am lămurit cine a ridicat primul problema sistematizării. Domnule profesor Papacostea, vă rog!

Șerban Papacostea: Foarte moderat, era o… un imperativ interior foarte puternic, să nu las o problemă din ce în ce mai arzătoare fără să-mi fi spus cuvântul. Și atuncea am cerut ca întreaga operaţie a sistematizării să fie desfiinţată până când se face evidenţa monumentelor istorice, a inscripţiilor… Am pus-o în termeni foarte moderat, mărturisesc. Da era doar o problemă de conștiinţă a mea, să iau poziţie în această chestiune. La care mai spuseseră și alţii alte (???) Nu am bănuit, în clipa în care am pus această chestiune, că va ieși acea… manifestare colectivă, nepregătită. Și asta-i cel mai semnificativ, dincolo de ordinea vorbitorilor. Sigur că cei mai incisivi au fost Stoicescu și după aceea cred că Hurezeanu. Mai important decât asta este aspectul sociologic: un institut central – fiind principalul institut de istorie, în permanenta supraveghere a organelor superioare – s-a manifestat spontan, în grup; și, ceea ce s-a spus, fără ca factorii de partid, care erau prezenţi masiv în sală, să reacţioneze. Este un… mai degrabă… mai important este gradul de descompunere al sistemului, arătat de această ședinţă. Și importanta realizare de către autorităţi, aţi văzut din textele publicate. Ancheta s-a extins la alte instituţii. Au… au vrut să sondeze starea de spirit în celelalte institute ? cel puţin la Institutul Sud-Est, probabil și în alte locuri ?   încât asta mi se pare aspectul cel mai important. Sigur că au reacţionat autorităţile. Din câte știu, membrii de partid au fost chemaţi, dintre vorbitori, au fost chemaţi și supuși unui interogatoriu. Alţii au fost supuși unor intimidări sistematice: telefoane de ameninţare, de intimidare, fel de fel de… agresiuni telefonice și ameninţări… A existat, și asta se știe mai puţin, o discretă supraveghere din partea unor cercuri diplomatice. La vreo lună sau șase săptămâni după eveniment, am fost solicitat prin telefon de către… din partea institutului, de către persoana care se ocupa de protocol, care fusese sesizată de Ministerul de Externe că un consilier sau atașat cultural al Ambasadei Italiene dorește să stea de vorbă cu mine. Și eu care mă feream de asemenea relaţii am întrebat dacă este în domeniul meu. Și a spus: ,,Da?. Dar există o problemă. Și atuncea a mai fost invitat un coleg, și el italienist. (???) Am avut o lungă conversaţie. Impresia mea a fost că… în această solicitare a fost un pretext ca să vadă dacă, ce se întâmplă cu persoana mea. Mi-a făcut plăcere (???) Ăsta-i, sigur, un lucru fără mare importanţă, care trebuie, totuși, avut în vedere. În al doilea rând, cred că cu timpul se va putea stabili și sistemul de informare din institut, în afară de cele oficiale, de persoane convocate, interogate. Persoanele care aveau obligaţia, și-au asumat această obligaţie de a informa, de a face informările…

Armand Goșu: Sigur o să discutăm și acest lucru astăzi.

Șerban Papacostea:… pentru că, pe lângă cadrul, să-i zicem, oficial, știm bine că institutele de istorie, toate aveau câte un ofiţer de securitate, care l-am cunoscut… (Voci suprapuse) Au mai fost situaţii mai grele: când a venit Iosif Constantin Drăgan a avut loc o inspecţie (???), dar nu de amploarea aceasta. Și, deci, cu timpul cred că se va… ne vom putea apropia, – așa, din interes știinţific nu din alte motive – și de persoana sau persoanele care au informat, mai mult sau mai puţin avizat, forurile competente de securitate, ca să-i spunem pe nume (???) În general, în asemenea situaţii, din câte mi s-a spus, se cerea nu o singură informare, ci mai multe. Care se confruntau, se centralizau… (Voci suprapuse)

Armand Goșu:… Sigur că da, domnule Andreescu. Îmi cer scuze că… o să fiu puţin tipicar. Discuţia… intervenţia dumneavoastră în ce context a avut loc?… Discuţia în institut cum… cum a mers până atunci?… Cum adică?  Ședinţa aceea?… Intervenţia dumneavoastră se lega oarecum de o intervenţie anterioară? Se discuta ceva anume? Se… (Voci suprapuse: A fost agricultura. A spus…)              

Virgil Ciocâltan: O precizare… Deci, ce-a spus… domnia sa este esenţialmente corect. Cel puţin așa-mi amintesc eu că s-au des… desfășurat lucrurile. Doar cu adaosul că a făcut și un apel la colegi să se mobilizeze, având în vedere că va fi distrus patrimoniul, și să culeagă cât mai rapid ce, ce mai poate fi cules. Deci asta a fost, deci și-o chemare.

Șerban Papacostea: Da, și asta face legătura cu expunerea lui Constantin Bălan care se ocupa și se ocupă în continuare de monumente, de inscripţii. De aici informaţia (???) și pe alte căi. Au existat două reacţii la nivel foarte înalt. Una, care tindea la închiderea institutului (???) ș.a.m.d., ce a ţinut de cabinetul 2. Una mai înţeleaptă, sugerată, se pare, de Iulian Vlad, care a atras atenţia că asta… așa ceva poate avea (???) Occidentul era cu ochii aţintiţi și un scandal putea avea… (Voci suprapuse)

Marius Oprea: Numai o foarte scurtă precizare, să spunem tehnică, legată de această problemă a poziţiei pe care a avut-o Iulian Vlad. La întâi august 1988, Securitatea a adoptat un plan de măsuri… Din păcate, nu l-am găsit, știu despre el, cunosc conţinutul lui. Așa că, vă rog, să mă credeţi pe cuvânt, în ultimă instanţă. Se numea mă… ,,Plan de măsuri de prevenire?. Și se accentua pe… lăsarea la o parte a acţiunilor represive care ar fi putut atrage atenţia Occidentului asupra situaţiei din România și de trecere la măsuri de control, intimidare, ruperea oricărei legături cu mediile de comunicare din Occident ș.a.m.d., pe izolare practic a… Dar fără prea mult scandal. Deci, practic asta a fost… Și se pare că Iulian Vlad, în cele din urmă, a reușit să-l convingă pe Ceaușescu, contrar părerilor Elenei Ceaușescu, de necesitatea unei asemenea politici. Să nu uităm că era un moment extrem de… de dificil, de sensibil pentru România. Pregăteau ceea ce avea să fie ultimul congres al partidului ș.a.m.d… (Voci suprapuse: Când a avut loc?… Deci, se poate face o legătură…) În august 1988… Da, se poate face, cred, o legătură… adică probabil că cele întâmplate la institut au dus… da… (Voci suprapuse) au… au… Deci, au fost măsuri care au atenuat  planul de măsuri iniţiat da… planul de măsuri iniţiat… da… planul de măsuri iniţiat împotriva institutului. Pentru că altfel, dacă nu ar fi existat, cred eu, acest plan general de măsuri de prevenire… (Voci suprapuse: Ne desfiinţa) Da… dar nu a privit… nu a privit, cred, în mod special institutul, ceea ce s-a întâmplat la institut, ci în general ceea ce se întâmpla în… (Voci suprapuse:… reacţia lui Eugen Stănescu… Sigur, s-a trecut la intimidări…)

Dennis Deletant: Domnul Andreescu, vă roagă…

Gabriel Andreescu: Da. Eu am să plec de la o… de la câteva fraze pe care mi le-am notat a doua zi după această ședinţă. Deci, am, cum s-ar spune, un document al meu, propriu. Și, pe baza lui, pot confirma că… pot  corecta deja referatul domnului Stan Apostol: ședinţa a avut loc în 28. Eu  mi-am notat în 29… (Voci suprapuse: 28) 28 iulie, cum a spus domnul Iordache. Și, de asemenea, a fost vorba de o ședinţă de bilanţ. Aveau loc două pe an. Aia importantă era la începutul anului, când era cu direcţie, cu tot tacâmul. Asta era o chestie absolut de rutină, care n-avea nici un fel de…  Și uite ce mi-am notat eu atunci: ,,Ieri a fost o ședinţă la institut consacrată activităţii de pe primul semestru?. Deci asta era. ,,Discuţiile, însă, au – între ghilimele ,,au deviat? – s-au ridicat glasuri împotriva nimicirii satelor, și, prin aceasta, a patrimoniului de tradiţii pe care o reprezintă. Începând de la numele lor, chiar, și până la bisericile de pe cuprinsul lor. Am luat și eu cuvântul, pledând pentru sprijinirea Comisiei Monumentelor Istorice, singura autoritate legală recunoscută care poate interveni, cel puţin teoretic?. Și-am pus semnul mirării. Acuma, pornind de la aceste fraze pe care le-am notat imediat, să reconstitui cele… Într-adevăr, au vorbit, la început, domnul Papacostea, domnul Stoicescu. Reţinerea mea de a lua cuvântul – că n-am vorbit în nici un caz primul, ci mult mai târziu – a fost, zic: ,,Domnule, degeaba vorbesc Stoicescu și Papacostea, care nu-s… nu-s membri de partid… Îi închide gura… le închide gura urgent, dat fiind că sînt oameni needucaţi politic?. Și asta era viziunea ș.a.m.d. Zic: ,,S-aștept și eu ? zic ?până vorbesc primii membri de partid, și-atuncea sar și eu din banca mea?. Și-am așteptat să vorbească. Și-au luat cuvântul, într-adevăr Demeny, Hurezeanu… Paul Oprescu ? care nu mai trăiește nici el, nici Stoicescu ? și…  În perioada cât am stat și-am ascultat intervenţiile, care erau din ce în ce mai înfierbântate, mi-am pus problema, zic: ,,Qui prodest toată povestea asta?, Fiindcă noi între noi ţipăm unii la alţii?. Zic: ,,Trebuie să ieșim din… trebuie să ieșim din pereţii institutului?. Și tot atunci mi-a venit ideea, zic… zic: ,,Cum am putea noi să concretizăm scandalul izbucnit??. Era o idee perversă, de fapt. ,,Să facem o moţiune!? ? ăsta era gândul meu când am încercat să deviez discuţia ? o moţiune din partea institutului, care poartă numele marelui istoric, întemeietorul Comisiei Monumentelor Istorice. Și chiar asta spuneam: ,,Avem o datorie faţă de…? Către, chipurile, de susţinere a Comisiei Monumentelor, care era o chestie fictivă. Făceau parte însă, fără nici o putere, făceau parte profesorul Pippidi, Grigore Ionescu… Și Răzvan Theodorescu era, dacă nu mă înșel, în comisie. Ca un fel de moţiune de sprijin pentru protejarea monumentelor istorice. Că n-a dus la nimic, e altceva. Însă… fapt e că, fără să știu, a ieșit cu totul altfel în afara institutului. Ecourile au ieșit și au fost altele. Ceea ce mi se pare foarte însemnat, exact cum a spus domnul Papacostea, este că nu au existat reacţii din partea membrilor de partid cu ,,conștiinţă? să spunem. Ci toţi au tăcut… au ascultat. Și, din câte ţin minte, nu mai știu… Mie îmi reiese, îmi rezultă că erau opt cei care au vorbit…

Armand Goșu: Nu, da… Dumneavoastră aţi spus că i-aţi așteptat pe membrii de partid… și după aceea aţi vorbit și dumneavoastră… (Voci suprapuse)

Gabriel Andreescu: Da, au vorbit… Da, da… Au vorbit unu, doi, trei… doi… nu mai știu… Erau Demeny… era Damian Hurezeanu și cu… Paul Oprescu… (Voci suprapuse: Oprescu, Oprea… Oprea, pentru că nici nu apare acolo…) A vorbit și Oprea?… Nu! Eu nu știu după care… Nu mai ţiu minte după care… (Voci suprapuse)  Zic: ,,N-am vorbit (???) eu eram și eu membru de partid ? zic ? că acum e momentul?. Zic: ,,Pot să săr și eu să… să zic și eu lucrul ăsta?. După aceea ecourile au venit… (Voci suprapuse) Bun! Tocmai era absolut nesemnificativ… (Voci suprapuse)

Apostol Stan: Nu! Nu! Era tema lui, tema lui era ,,Joc…? Că s-a și speriat… (Voci suprapuse)

Anastasie Iordache: Domnul Papacostea îl atenţiona pe Constantin Bălan. Atât. (Voci suprapuse)

 Gabriel Andreescu: Semnificaţia… semnificaţia… Ca să închei, și cu asta am încheiat. Semnificaţia acestui gest de protest ? atât cât a fost, și cu ecourile care au fost ? a fost un gest care a spălat, zic, onoarea institutului. Dat fiind că, într-adevăr, aveam un fondator care a fost cine a fost. Și e departe de a fi bănuit noi, în iulie 1988, că peste un an și șase luni se va prăbuși regimul ș.a.m.d. Deci, a fost în afara oricărei… a fost o pură indignare, un act de conștiinţă a celor care au vorbit. Era în afara oricărei speranţe că se va schimba ceva în proxima perioadă. În vara lui ?88, în iulie ?88, nici gând nu era de așa ceva. Cu asta, dacă va mai fi cazul, o să mai intervin. Mulţumesc.

Armand Goșu: La acea ședinţă a fost de faţă și domnul profesor Damian Hurezeanu… Deci, dintre vorbitori… Dintre vorbitori, mă refer… Deci… Știu că aţi… Tocmai ce-aţi venit. Dac-aţi putea să… să… să… să  rememoraţi și să ne spuneţi… Intervenţia dumneavoastră în ce a constat? Dumneavoastră ce-aţi spus atunci?… (Voci suprapuse)

Damian Hurezeanu: Intervenţia mea… Acuma ce se-ntâmplă… Totul a pornit… probabil că știţi, cu domnul Stoicescu. Care este… era un ahtiat după… Cum să spun eu? Făcea niște dicţionare. Și unele dintre ele foarte bune: și ale monumentelor bisericești, și ale satelor… A vrut să facă și o lucrare foarte întinsă, despre judeţul Argeș. Și aproape c-a terminat-o. Da   n-a mai apucat s-o mai publice, din cauză că nu știa că se ducea la Comitetul Central. Și, de pildă, o da înapoi, că nu s-a vorbit destul de doamna Petrescu, adică de soţia președintelui. Și, până la urmă a rămas această lucrare, foarte interesantă, cu localităţi. Ceva în genul acelui dicţionar geografic, dacă-l știţi dumneavoastră, făcut de Lahovari, Tocilescu ș.a.m.d. Acuma, cei care au vorbit până acii ? mi se pare că este și Șerban Papacostea, domnul profesor ? ei s-au referit mai mult la aspectul cultural și la păstrarea acestui tezaur. Pentru că ideea era, într-adevăr, nu atâta de sistematizare, cât de demolare a satelor și gruparea lor fie, știu eu, unele dintre ele cu totul transmutate. Fie,  aceste sate, repliate în forme ? cum să spun eu? ? foarte compacte și terenul celălalt redat agriculturii. Totul este să se smulgă ţăranul și locuitorii din locurile ancestrale, de acolo de unde sânt ei. Ori românii sânt un popor ? și mai ales ţărănimea, că asta a fost românii ? un popor înfipt cu rădăcinile în pământ. Nu sântem niște… așa, o masă flotantă. Sau, știu eu, un panta… Americii Latine. Și eu când m-am ridicat am spus: ,,Domnule problema nu este atâta… Și sigur că da! E foarte interesantă păstrarea tezaurului. Dar… până una-alta, ţăranii se transformă într-o masă flotantă. Această masă flotantă, în loc să hrănească și să aprovizioneze orașele, va trece la nevoia de a le aproviziona și de a le susţine. Cu ce le susţinem?? Și am spus acolo, mă rog: ,,Eu am atâţia mii de lei pe lună și dacă se mai mărește cu doi lei sau trei lei kg de… asta am spus-o… (Voci suprapuse)

Apostol Stan: De ardei. (Voci suprapuse)

Damian Hurezeanu: De ardei. Exact așa! Exact, că tu știi! De ardei. Zic: ,,Eu nu mai am cu ce să mai cumpăr!? Și, după această chestiune, s-a mai sculat și Berindei, mă rog. El era pentru… cum să vă spun eu dumneavoastră?… pentru un nou look, pentru o nouă faţă a satelor. Și că el a venit din Maienţa și că a văzut acolo niște sate aranjate care nu se deosebeau de oraș. Avea, probabil și anumite… mă rog, nu știu… interese să susţină ideea. Au mai luat unu, doi cuvântul. Și, pe urmă, a vrut să răspundă lui Berindei, Demeny. Măi, eu știu că Demeny este ungur. Și, se interpretează în toate felurile. Noroc că n-a fost și Ștefan Ștefănescu. Ne ţinea: ,,Tăceţi mă din gură!? sau… Secretarul de partid… (Râde) Era numai Anastasie Iordache. Și el ne-a lăsat dracu să vorbim… (Râsete) ce ne vine în cap. Așa. Ăsta sigur… Erau oameni cu răspundere, nu puteau să facă așa ori și cum. Apostol a fost acolo și știm. Atunci i-am spus: ,,Lasă-mă pe mine să vorbesc! Nu tu!? Și i-am spus lui Dan Berindei: ,,Uite care-i chestiunea: tu vii din Maienţa. Știu foarte bine și poţi orișicine să trăiască acolo. Da eu trăiesc aici. Și întra-adevăr așa este: Nu mă mut de-aici! Orișice ar fi și oricâte… Cum să spun eu?… Necazuri aș fi avut. Și problema este foarte serioasă, se… referindu-se la o chestiune de destin. Mă rog, sigur, nici nu știu dacă a mai vorbit cineva de chestia asta. Deci nu Stoicescu i-a răspuns, ci eu i-am răspuns lui Berindei. Domnu Berindei, sigur, s-a cam supărat. Eu nu știu din ce cauză face el chestiunile acestea, personale. Bălcescu spunea, într-o scrisoare către Ghica: ,,Domnule ? cică ? eu nu sunt ca tine. N-am nici o problemă personală cu cineva. (Râde) Și într-adevăr ? cică ? dacă ar fi fost așa ar fi trebuit să mă cert cu Nicu Golescu de mult. Care, într-adevăr, l-a judecat în ?40 și l-a și băgat în pușcărie. Dar, vezi, așa vorbeau în mod obișnuit. Eu așa cred că după… ceea ce, mă rog atunci și ulterior este normal să se poarte…

Armand Goșu: Intervenţia domnului Dan Berindei a dat o altă turnură discuţiei? (Voci suprapuse)

Damian Hurezeanu: N-a dat nici un alt… Eu i-am răspuns și nimeni n-a mai făcut… Iar el i-a lăsat… Acuma, Anastasie Iordache, el se și temea un pic, pentru că era acolo și conducea ședinţa… (Râde) Dar, totuși, nu      ne-a… cum să vă spun eu dumneavoastră?… gâtuit.

Apostol Stan: E! Ce ne-au făcut pentru asta!… (Voci suprapuse)

Damian Hurezeanu: Asta știu eu, asta știu eu. Acuma ce s-a… Da. Ce-a urmat pe urmă-i cu totul altceva… (Voci suprapuse)

Armand Goșu: Bun. O să discutăm și… Vă rog.

Gabriel Andreescu: Doar un singur adaos pentru a nu pierde din memorie. Deci, legat de domnul Demeny, care nu-i aici prezent… (Voci suprapuse: Ieri a plecat)

Armand Goșu: Am indicaţii că e plecat la Budapesta.

Gabriel Andreescu:… în 1990, legat de acest incident. Deci, era după evenimente. Mi-a mărturisit că el a fost chemat și ţinut o noapte la Securitate, dat fiindcă era ungur, era membru de partid, cu studii la Moscova. Mai era… și în Comitetul Minorităţilor, în sfârșit, în Consiliul Minorităţilor. El a fost printre cei care au fost efectiv… (Voci suprapuse)

Anastasie Iordache: Și pe noi nea…

Armand Goșu: Avea dosar de urmărire informativă…

Marius Oprea: Era urmărit de mai multă vreme de acea unitate specială din Securitate care urmărea…

Gabriel Andreescu: Nu, da legat de incidentul ăsta, a fost chemat o noapte, a fost ţinut o noapte.

Armand Goșu: Domnul… domnu Iordache, vă rog.

Anastasie Iordache: Da. Îmi pare rău că n-am prezentat din procesul verbal ce-au spus fiecare. Văd că acuma, după ani de zile, oamenii știu ce-au spus, în mare. Și… știu eu? Asta este hiba memoriei. Vedeţi? De-asta memoriile nu sânt… nu sânt… (Voci suprapuse)

Armand Goșu: Domnu Iordache puteţi citi din procesul verbal… Vă rog! Sigur că da!     

Anastasie Iordache: Eu am vru să spun lucrul ăsta… Nu! Nu! Nu! Nici vorbă de așa ceva! Eu am început cu asta.

Apostol Stan: Nu ne interesează ședinţa aia decât în măsura în care…

 Anastasie Iordache:… în timpul discuţiilor, vă spun. Șerban Papacostea a ridicat problema valorificării lucrării lui Constantin Bălan, foarte importantă, referitoare la inscripţiile medievale păstrate (???) în sat. Legat de aceasta, el a opinat să se de… intensifice eforturile de depistare și transciere a acestor inscripţii de pe diferite monu… monumente, spre a nu se pierde o asemenea bogată moștenire a patrimoniului naţional. (Voci suprapuse: Îi era și frică…) Nici n-a spus domnul Papacostea lucrurile astea care sunt foarte… prin luarea lor în evidenţă și înregistrare se face un act de salvare a trecutului naţional… (Voci suprapuse: Păi îi era frică… ) Daţi-mi voie! Ludovic Demeny, vine după Papacostea, și-a exprimat opinia de a se evita, cu ocazia sistematizării, distrugerea monumentelor istorice. A propus să se adreseze forurilor superioare. În acest context, Nicolae Stoicescu a info… Nicolae Stoicescu, trebuie să menţionez, că a luat de două ori cuvântul… că a trimis un exemplar din lucrarea sa, intitulată Matei Basarab, publicată recent, tovarășului Nicolae Ceaușescu, președintele așa… Cu o dedicaţie conţinând și doleanţa de a nu fi demolate satele… (Vociferări) A mai propus ca în cadrul sistematuzării rurale să se consulte specialiști în scopul conservării monumentelor intorice. Damian Hurezeanu, pe aceeași temă, a afirmat că problema sistematizării e foarte importantă, având și o componentă economică, fiind vorba de transformarea esenţială a satului românesc… (Vociferări) În acest caz, nu este vorba de inade… de inaderenţă la forme moderne de evoluţie, dar trebuiesc gândite consecinţele culturale, istorice, etnice. Colaborarea cu istoricii ar fi necesară în opera de sistematizare. E corect?… (Voci suprapuse: Nu, da, nu s-aștepta…)  În acest moment al discuţiilor a intervenit din partea pre… Un moment! La acest moment al discuţiilor a intervenit din partea prezidiului Dan Berindei. Vreau să vă spun ce căuta Dan Berindei în prezidiu. Era vicepreședinte al Consiliului Știinţific. Și eu eram vicepreședinte al Consiliului Știinţific. Și a participat și o femeie, Irina Gavrilă; c-așa era atuncea, adică să fie și… Da. Legat de acest… Așa. Dan Berindei… La acest moment al discuţiei, a intervenit, din partea prezidiului, Dan Berindei, vicepreședinte al Consiliului Știinţific, care a făcut observaţia că problema sistematizării trebuie văzută în dublă ipostază. În primul rând, ea apare ca o necesitate. Modernizarea atizarea constituie un proces istoric înfăptuit cu mult timp înainte în ţările apusene pe care le-a vizitat. Trebuie susţinut acest proces, dar trebuie să fie apărată modalitatea de înfăptuire pentru a nu fi afectat trecutul istoric. Așadar, sistematizarea nu este ceva nou, specific României, ci o modalitate fundamentală a modernizării. Ștefan Andreescu…

Apostol Stan: Stai puţin! (Voci suprapuse)

Anastasie Iordache:… a opinat ca pentru conservarea monumentelor istorice să se ia legătura cu Comisia Monumentelor Istorice și în concordanţă cu legea patrimoniului și să se comunice punctul de vedere al specialiștilor. Ion Oprea și Paul Oprescu, și-au exprimat dezideratul de a fi consultaţi specialiștii în stabilirea denumirii străzilor și cunoașterea temeinică a profilurilor unor sate, având în vedere că în institut există un colectiv ? a cărui activitate a fost discutată în cadrul adunării ? menit să elaboreze o amplă monografie a agriculturii românești din cele mai vechi timpuri până în prezent. Acestea sânt cele ce-au spus cei care… Ăsta era prezentat lui Constantin Olteanu… (Voci suprapuse)

Armand Goșu: Mulţumim. Astea au fost consemnate în procesul verbal… Domnul Mircea Suciu este în spate… Dumneavoastră aţi întocmit procesul verbal. Da?… Ceva referitor la ședinţă… Vă rog… (Voci suprapuse: Poftiţi în faţă!)

Mircea Suciu: Foarte pe scurt. Mircea Suciu e numele meu. Am fost la Institutul Iorga de la întâi noiembrie 1984 și până în mai 1990. Restul nu contează. Documentul pe care-l ţine în mână și din care v-a citat domnul Iordache, pe care-l stimez prea mult ca să spun altceva, este a doua formă a documentului. Eram într-o ședinţă a Consiliului Oamenilor Muncii, eu făceam parte… chiar am fost și membru de partid și-am fost și în sindicat. Documentul din care v-a citat domnul Iordache, riguros exact, este forma a doua. Nu știu dacă termenul e corect, vă rog să mă iertaţi dacă spun acuma… (Vociferări) Mă transplantaţi cu 14 ani și două luni în urmă, și s-ar putea să fiu sub imperiul emoţiilor… Nu știu dacă mi-a fost dictat. Da oricum, este forma apocrifă, să spunem. Pentru că eu… stând chiar și-aicea în sală, la IRIR, în spate, cu tinerii mei colegi de-atunci… Și-am fost însărcinat de Comitetul Sindical să redactez acest proces verbal. Am scris într-o frenezie, într-o nebunie, efectiv, când am început s-aud ce se spune, ce se vorbește. Nu! Nu mă așteptam! Ședinţa a început la 10. Asta știu precis. Îmi pare rău că n-am venit cu agendele mele. Și eu mi-am notat, ca și domnul Andreescu, ce reușisem să reţin atunci. Și era pentru noi o chestie banală. O ședinţă oarecare. Nu era ceva ieșit din comun să se întâmple la Institutul ,,Iorga?. O astfel de ședinţă de bilanţ. Se discută de teme de cercetare, ce fac cercetătorii, tinerii istorici, cum eram eu. Nici măcar cercetător. Ăsta era gradul pe care-l… sau funcţia pe care o ocupam eu atunci. Și am scris, dacă nu mă înșeală memoria, vreo 24 de pagini. Într-o nebunie, efectiv. Fără să știu să stenografiez… Când am auzit luările de cuvânt. După care, ne-am dus sus… (Vociferări; cerere: Liniște, vă rog!) Și cei care… și sânt mulţi de-aicea care… Nu! Nu pot minţi, în primul rând în faţa distinșilor profesori și colegi pe care i-am avut și la facultate și la institut. Nu pot minţi în faţa propriei mele conștiinţe. Ne-am dus sus ? domnul Apostol Stan știe prea bine, și domnul Iordache la fel ? la Comitetul de partid, cu Ioan Apostol, secretarul de partid. Și cu domnul Iordache, care conducea sindicatul, din comitetul căruia făceam și eu parte, și-am refăcut acest proces vrerbal. Cred că forma pe care o ţine în mână acuma domnul Anastasie Iordache este acea formă. Trebuie să văd dacă-i scrisul meu sau sau dacă este altceva…

Anastasie Iordache: Ăsta-i scrisul dumitale. Dar nu sânt 24 de pagini. Sânt vre-o șase… (Voci suprapuse)

Mircea Suciu: Păi eu ce vă spun, e forma a doua… (Râsete)

Armand Goșu: Iar discuţiile apar cu mult mai atenuate în forma asta…

Gabriel Andreescu: Dar unde-i documentul ăla de 24 de pagini?…

Mircea Suciu: Nu e forma pentru că… Cu tot respectul faţă de Ion Apostol… Nu știu dacă Ion Apostol, care era secretarul de partid mai trăiește. Mi-a fost o vreme și vecin… În sfârșit, am  apucat să-l rup…

Armand Goșu: Iar documentul de 24 de pagini?… Vă rog!

Mircea Suciu: L-am rupt și am refăcut acest proces verbal… Păi din 24-25 cât or fi fost Gelu, am făcut zece pagini sau opt… Au fost eliminate o serie întreagă de lucruri… (Vociferări: L-aţi îmblânzit?) Evident, doamnă! Evident! Nu-mi fac din asta ? Doamne iartă-mă! ? nici un merit. Eram… eu sunt un fel de ,,monsieur Jourdain?. Am făcut și eu… fără să știu. Am participat și atâta tot. În orice caz, ce-am auzit aicea evocat ? și de domnul profesor Papacostea, și de domnul Apostol Stan și de domnul Anastasie Iordache ? corespund… corespunde… faptelor de atunci. Un singur lucru și cu asta m-am așezat: nu a fost, opinia mea, ca simplu spectator, invitat fără să știu, aproape. În acest caz, nu a fost nimic organizat. A spus-o și domnul profesor Papacostea… (Vociferări: Exact! Cum să fie organizat?) A fost… a fost o chesiune spontană. Sigur, venea pe un fond… și l-a spus domnul Papacostea. A spus de această… descompunere a sistemului ș.a.m.d. Știţi prea bine, că sânteţi mult mai în temă decât sânt eu… (Vociferări)

Armand Goșu: Dar dumneavoastră, totuși, tânăr cu 14 ani în urmă. Trebuie să fi avut o memorie foarte bună. La acea dată aţi notat 24 de pagini… Presupun că vă amintiţi. Care era atmosfera? Cum  s-a încheiat ședinţa? Deci înţeleg că lucrurile, practic, au reintrat în normal la un moment dat…  Ca atmosferă, cum s-a încheiat? Plana ceva?… (Voci suprapuse)

Mircea Suciu: Nu chiar tânăr, că acuma am 50. Dar… În sfârșit, dacă mă consideraţi tânăr, da. (Râsete. Vociferări) Bun. Dacă tot sânt… Nu! Nu vreau nici să vă bine dispun, nici nu vreau să implic…  Cu un grup de prieteni am plecat sus la… (Vociferări: N-am fost conștienţi) Asta. Bun. Ne-am dus la o bere… (Râsete) Nu vă spun unde, că mulţi de-aicea știu. Ne-am dus la o bere, unde am încercat să disecăm și noi… (Voci suprapuse)

Anastasie Iordache: Da, domnul Apostol a spus așa: ,,Asta a fost o ședinţă istorică!?… N-ai spus tu așa, când mergeam cu tine pe stradă?

Gabriel Andreescu: Cum s-a încheiat la propriu ședinţa…

Apostol Stan: Exact!

Mircea Suciu: Dacă e să vă răspund franc, așa cum aș discuta cu niște prieteni sau cu membri ai familiei, a fost o chestiune absolut… nepregătită… (Voci suprapuse)

Armand Goșu: Da… da… da… Vă mulţumesc… Ce s-a întâmplat… În acel moment, am înţeles că directorul institutului… (Vociferări) Directorul institutului, domnul Ștefan Ștefănescu, nu era în institut în acel moment. Nu era nici măcar în București. Cum a-ţi fost anunţat de cele ce s-au întâmplat? Cum aţi fost readus imediat în București? Ce-aţi aflat în primele momente? Vă rog! Vă rog!… Domnule profesor!… (Voci suprapuse)

Anastasie Iordache: Păi cum, că tremura tot, săracul. Că ne-am dus și la Securitate, ne-am dus și la…

Ștefan Ștefănescu: Deci, sunt fostul director al Institutului ,,Nicolae Iorga?. Deci, lucrurile trebuie judecate în contextul în care au avut loc. Și, sigur, nu le putem actualiza. Și-am văzut că se fac acum nuanţări (???)… Mai întâi, Institutul ,,Iorga?, concentra marile valori din domeniul istoriei din această ţară. Prestigiul lui, în interior și în afară, era foarte mare. Institutul ,,Iorga? era, fără îndoială, supravegheat. Dumneavoastră, aici, vă referiţi la un moment concret. Dar, noi, am avut situaţii tot atât de grave. Sau, în orice caz, înscenări, pentru că asta a fost o înscenare. Și în 1987 ? și Paul Cernovodeanu și Ion Gavrilă (?) știu, în legătură cu laboratorul de demografie istorică ? și în 1987. Și, aproape în fiecare an, trebuia să căutăm să apărăm, în fond, institutul și oamenii lui pentru faptul că de multe ori… de… uneori se pornea de la lucruri mărunte, se amplificau, se puneau pe seama unor oameni care, al căror dosar, din punct de vedere al partidului sau al Securităţii, avea pete (?). Și, în cazul Institutului ,,Iorga?, vreau să vă spun că, de la director și terminând cu femeile de serviciu, toată lumea avea probleme de dosar. Deci, Securitatea, nu o dat