Inaugurare muzeu și expoziție semnal în Cetatea Făgăraș, completate cu simpozion științific internațional
Fundația Culturală ?Negru Vodă? Făgăraș, Universitatea Națională de Arte București, Mânăstirea ?Brâncoveanu? Sâmbăta de Sus, Muzeul Țării Făgărașului ?Valeriu Literat? și Asociația Culturală ?Mozaic? Cluj-Napoca au organizat în perioada 23-26 martie a.c. inaugurarea Muzeului Rezistenței Anticomuniste din Țara Făgărașului, Expoziția Semnal ?Rezistența anticomunistă făgărășană? și simpozionul internațional ?Rezistența anticomunistă ? cercetare științifică și valorificare muzeală?. Tripla manifestare culturală a fost organizată sub înaltul patronaj al Arhiepiscopiei Sibiului și Mitropoliei Ardealului, Consiliului Județean Brașov, Primăriei și Consiliului Local al Municipiului Făgăraș, care au acordat și sprijinul financiar necesar.
În prima zi a fost inaugurat Muzeul Rezistenței Anticomuniste din Țara Făgărașului, găzduit de Cetatea Făgăraș, precum și Expoziția Semnal ?Rezistența anticomunistă făgărășană?, care poate fi vizitată până la 25 iulie. Completând unicatul Memorial al Victimelor Rezistenței și Comunismului de la Sighetu Marmației, noua instituție de cultură are ca scop declarat recuperarea pentru memoria colectivă a unei importante secvențe a trecutului recent și omagierea victimelor represiunii comuniste. Demersurile pentru realizarea acestui proiect au debutat în anul 2000 cu o echipă managerială din care fac parte Ioan Gavrilă-Ogoranul (conducătorul rezistenței armate din Munții Făgărașului), prof. univ. dr. Ștefan Câlția (Universitatea Națională de Arte București, directorul proiectului), prof. Florentin Olteanu (Colegiul Național ?Doamna Stanca?, președinte Fundația Culturală ?Negru Vodă?, coordonator local al proiectului), cercetător Ioan Ciupea (Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei, Cluj-Napoca), prof. D.H.C. Liviu Sofonea (Universitatea ?Transilvania? Brașov), dr. chim. Nicolae Ciocan (președinte de onoare al Fundației), jurnalist Ioan Hașu (Grup Media Mix Brașov), ing. Ioan T. Bălan (președinte Asociația Foștilor Deținuți Politici, filiala Făgăraș), muzeograf Constantin Băjenaru (Muzeul Țării Făgărașului), asist. dr. Ionel Boamfă (Universitatea ?Al. I. Cuza?, Iași) și prof. Vasile Joantă (vicepreședinte Fundație).
În bilanțul perioadei 2000-2005 s-au contabilizat ca realizări: aprobarea proiectului tematic al muzeului de către Consiliului Local al Municipiului Făgăraș (hotărârea nr. 134 din 26 august 2003), Consiliul Județean Brașov (hot. nr. 328 din 11 septembrie 2003) și Ministetul Culturii și Cultelor (hot. nr. 5412 din 5 ianuarie 2004); reactualizarea de către specialiștii Ministerului a proiectului de restaurare a spațiilor destinate muzeului; desfășurarea unei campanii de cercetare științifică în satele făgărășene în 2004, care a avut ca rezultat realizarea a peste 100 de interviuri audio și 32 video; cercetarea de arhivă condusă de prof. Ciupea, materializată în redactarea și pregătirea pentru tipar a lucrării științifice ?Penitenciarul din Cetatea Făgărașului 1949-1960?; continuarea cercetărilor de istorie orală în 2005; întâlnirea echipei de lucru a proiectului cu participanții la simpozionul internațional ?From seed to fruit: doing and teaching an Oral History research project?, desfășurat la Făgăraș în perioada 4-6 iulie 2005; organizarea în intervalul 11-13 noiembrie la sediul Fundației a seminarului ?Istoria orală între teorie și practică?.
Structura tematică preconizată cuprinde deocamdată trei mari subiecte: (1) conturarea procesului sovietizării României și a violentei deturnări a evoluției democratice a societății românești prin ocupația Armatei Roșii și impunerea forțată a ?dictaturii proletariatului?; (2) rezistența armată din Munții Făgărașului; (3) prezentarea deceniului 1950-1960 al istoriei Cetății, moment de tristă amintire datorită transformării acestui monument multisecular într-o închisoare în care au fost exterminați 165 de deținuți politici, tragedie mai mare decât cea de la Sighet (51 de morți).
Pentru că organizatorii au cerut participanților la seminar să trimită eventualele sugestii și observații, profităm de această ofertă pentru a propune extinderea ariei tematice cu încă două subiecte foarte importante, atât prin trecutul lor tragic, cât și prin actualitatea nefirească: (1) drama exilului și (2) a românilor aflați sub stăpânire străină, adică cei din jurul granițelor postbelice și deportații în Siberia.
Lucrările simpozionului internațional ?Rezistența anticomunistă ? cercetare științifică și valorificare muzeală? au fost găzduite de mirificul peisaj montan în care se află Academia Mânăstirii ?Brâncoveanu? de la Sâmbăta de Sus. Manifestarea a făcut parte din acțiunile preconizate a se desfășura în anii 2006-2007, împreună cu realizarea Centrului de Documentare și Informare al Memorialului Rezistenței Anticomuniste din Țara Făgărașului în Turnul Pestriț al Cetății, respectiv continuarea și finalizarea lucrărilor de restaurare și începutul realizării propriu-zise a memorialului, cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor. La deschiderea simpozionului rolul de gazdă a fost asumat de prof. Câlția, care i-a invitat să ia cuvântul pe Î.P.S.S. Mitropolitul dr. Laurențiu Streza, deputatul Gh. Gabor (P.N.L.), consilierul județean Radu Ispas și viceprimarul Sorin Mânduc. A fost ținut și un moment de reculegere pentru Fronea Bădulescu, propus de Doina Jela. După o scurtă pauză, Coriolan Baciu a citit un emoționant mesaj din partea lui Ioan Gavrilă, care n-a putut ajunge la manifestare datorită problemelor de sănătate. De asemenea, a citit și scrisoarea deschisă adresată d-nei Monica Macovei, Ministru al Justiției, de către soția absentului, în care prezenta nedreptatea neacordării calității de Luptător în Rezistența Anticomunistă de către Comisia pentru Constatarea acestei realități incontestabile. În finalul mesajelor de salut, prof. Boris Movilă a transmis un salut din partea românilor basarabeni.
Manifestarea s-a bucurat de prezența a aproape 50 de conferențiari, împărțiți în două secțiuni tematice: (1) rezistența la comunizare și (2) sistemul penitenciar, recuperarea memoriei și valorificarea muzeală. Participanții înscriși au reprezentat: Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, filiala Brașov; ASTRA, Sibiu; Casa Terorii, Budapesta; Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului, București; Complexul Muzeal Arad; Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității; Facultatea de Istorie, Universitatea din București; Facultatea de Istorie, respectiv Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică, Universitatea ?Babeș-Bolyai?, Cluj-Napoca; Facultatea de Teologie Ortodoxă ?Andrei Șaguna?, Sibiu; Fundația Culturală ?Negru Vodă?; Indiana University School of Medicine, SUA; Institutul Diplomatic Român; Institutul de Istorie ?A.D. Xenopol?, Iași; Institutul de Istorie Orală Cluj-Napoca; Institutul Național pentru Memoria Exilului Românesc; Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului; Institutul pentru Cooperare Internațională a Asociației Universităților Populare Germane, București; Institutul Român de Istorie Recentă; Revista ?Candela?, Montreal, Canada; Memorialul Victimelor Rezistenței și Comunismului de la Sighetu Marmației; Muzeul Banatului, Timișoara; Muzeul Brăilei; Muzeul Județean Argeș, Pitești; Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei, Cluj-Napoca; Școala Normală Superioară din Tisa, Italia; ?The Aspera Romanian Educational and Charitable Foundation, Inc.?, Boston, Massachusetts, S.U.A.; Universitatea Centrală de Stat din New Britain, Connecticut, S.U.A.; Universitatea Națională de Arte, București; Universitatea ?Transilvania?, Brașov; alți specialiști din Brașov, București, Chișinău, Drobeta Turnu Severin și Iași. Comunicările susținute vor fi publicate într-un volum tematic, care sperăm că va completa bibliografia de specialitate.
Cum și acest aspect se încadrează în cererea organizatorilor privind transmiterea părerilor participanților, îndrăznim din nou să avansăm unele sugestii care sperăm că vor fi luate în calcul: schimbarea datei de desfășurare a simpozionului în perioada de vară; o mai mare mediatizare; excluderea de pe lista invitaților la ediția viitoare a celor care nu-și vor trimite textele spre publicare, a unuia/unora din cei care prezintă același subiect în comunicări diferite, precum și a celor care au mai susținut aceeași comunicare la alte manifestări de gen; solicitarea textelor pentru publicarea volumului înainte de simpozion, situație în care trebuie stabilite norme de redactare obligatorii; solicitarea expresă a respectării comportamentului impus de cazarea într-un spațiu monahal.