Basarabia necunoscută. Volumul II

Învățând la Liceul „Ion Creangă”, a colaborat la revista elevilor de acolo, purtând un nume mitologic – Aurora (1935- 1936). Este o publicație de care nimeni nu mai pomenește, mai multă lume amintindu-și doar de Crenguța, publicație care a apărut în 1937. În cele câteva date suplimentare despre Sergiu Grossu se conține un amănunt biografic foarte amuzant.
„… Crenguța apărând abia în 1937, după retragerea lui S.G. din liceu. De aceea, ca replică la revista profesorilor Cuget moldovenesc, s-a încumetat să scoată un singur număr din revista trimestrială Flori de stepă, având colaboratori pe Iorgu Tudor, președintele Societății Scriitorilor din Basarabia, Lotis Dolenga, Necolai V. Cioban, Gr.T. Cioban, avocatul Fucarevici ș.a. Cu această ocazie a făcut cunoștință cu Gh. Bezviconi și Ion Buzdugan, veniți de la Chișinău, ca să vadă cine este „directorul” îndrăzneței reviste bălțene.
Aflând astfel cum tinerelul S.G. a renunțat să-și cumpere palton și căciulă, iernile în Nordul Basarabiei fiind extrem de grele, pentru a se aventura la editarea Florilor de stepă. Ultima oară când și-a văzut revista, a fost la o anchetă a Securității după arestarea lui în noaptea de 7 martie 1959: reprezenta un document de acuzare, prin nota ei anticomunistă și prin faptul că avea … coperta verde (că tipograful era evreu, nu conta în ochii anchetatorului securist de la închisoarea „Uranus” din București).
Deși s-ar părea, pentru moment, că acordă mai multă atenție publicisticii decât poeziei, Sergiu Grossu chiar de la începuturi rămâne fidel tradiției basarabene și trece prin școala poeziei, ajungând să fie unul dintre cei mai solicitați autori. Atunci când Sergiu Matei Nica încerca să definească curentul „poeziei simfonice”, Sergiu Grossu își tipărea versurile de-o muzicalitate aparte, de-o efervescență poetică deosebită, posedând un vocabular poetic foarte personal. Registrul poetic al cubolteanului Sergiu Grossu ne vorbește elocvent de marile perspective care se deschid în fața celei de-a doua generații de scriitori basarabeni.                            [Sergiu Grossu, pag. 534 – 536]