Istoria Basarabiei. Note de curs

La 3/16 ianuarie 1918, fracţiunea socialistă, care urmărea discreditarea curentului naţional din Sfatul Țării şi modificarea raportului de forţe în cadrul forului legislativ basarabean în favoarea sa, a anunţat retragerea din componenţa instituţiei reprezentative a ţinutului. Reprezentanţii formaţiunilor de stânga promovau ideea potrivit căreia în Basarabia ?vor veni românii ca să le ia pământul obţinut în timpul revoluţiei, libertăţile cucerite după un veac de strădanii?. Totodată, guvernul sovietic a adresat, în aceeaşi zi, o notă ultimativă guvernului român, care luase măsuri drastice împotriva trupelor bolşevizate de pe teritoriul Vechiului Regat. Acest gest politic a fost interpretat de exponenţii regimului din Chişinău ca declaraţie de război împotriva statului român.
Elementele unioniste din Basarabia au nimerit într-o situaţie dificilă. Trupele ruse şi ucrainiene bolşevizate controlau deja, de la 1/14 ianuarie, o parte însemnată a capitalei. G. Lucasievici, consulul general al României la Odesa, raporta ulterior autorităţilor române că încă din 4/17 ianuarie 1918 maximaliştii (bolşevicii) din Chişinău au ocupat gara oraşului şi comandamentul garnizoanei. Din iniţiativa guvernului de la Petrograd, aici a fost înfiinţat un cartier militar. În jurul acestui organism s-au adunat unele unităţi ruse demoralizate, puse pe jafuri şi asasinate. Acţiunile acestora erau îndreptate împotriva populaţiei autohtone, cât şi contra unităţilor româneşti trimise în sprijinul Republicii Democratice Moldoveneşti.
În consecinţă, în dimineaţa zilei de 6/19 ianuarie, unităţile militare ruse au atacat şi au luat în prizonierat regimentul transilvănean de la Kiev, ajuns în noaptea respectivă (ora 21) în gara de la Chişinău pentru a executa ordinul ministrului de Război al României, din 24 decembrie 1917. Voluntarii ardeleni vor fi eliberaţi abia la 9 ianuarie. De asemenea, bolşevicii au arestat membrii comisiei interaliate de aprovizionare în Basarabia (între care şi pe maiorul Lucaşevici, reprezentantul României pe lângă executivul basarabean), au jefuit casa de bani a acestei instituţii de circa 2 milioane de ruble şi şi-au anunţat intenţia de a lua măsuri dure contra Sfatului Țării, acuzat de colaborare cu guvernul român. [pag. 164]