Panorama presei bucovinene de limbă română
O perspectivă istorică asupra presei bucovinene de la origini până în anul 1991
În anul 1775 Nordul Moldovei (Bucovina) este ocupat de imperiul habsburgic sub a cărui dominație s-a aflat timp de 143 de ani, până în 1918 când a revenit României. Bucovina de Nord este ocupată apoi de către sovietici în 1944, iar în prezent se află în componența Ucrainei. Această istorie nu i-a împiedicat pe românii bucovineni să-și păstreze tradițiile, limba, cultura, literatura. La aceasta au contribuit în mare măsură și publicațiile care nu au încetat să apară, cu toate că presiunea din partea autoritățiolor era necruțătoare. Iar la menținerea în viață a acestor publicații românești un rol însemnat l-au avut marii publiciști din România, care le-au susținut și le-au încurajat apariția.
Presa din Bucovina de Nord își are originea la începuturile secolului al XIX-lea când se tipărește la Cernăuți Crestomaticul românesc sau Adunare de tot felul de istorii și alte faptorii scoase din autorii de osebite limbi. Publicația apare în anul 1820 sub redacția lui Teodor Racoce, translator al guberniei Galiția și unul dintre primii cărturari români care a încercat să tipărească o revistă pentru românii care trăiau sub ocupație straină, dar care vorbeau aceași limbă, aveau aceleași obiceiuri și tradiții. Teodor Racoce lansează în anul 1817 o înștiințare-prospect pentru apariția publicației pe care intenționa să o scoată lunar. Din lipsa de abonați, dar fiind și interzisă de autoritați, realizează doar prima parte a Crestomaticului, o culegere de istorioare traduse din literaturi antice (greacă, latină) și moderne (germană, franceză). Revista cuprindea 195 de pagini și era imprimată cu caractere chirilice în Tipografia lui P. Ekardt. Crestomaticul românesc care stă la baza presei cernăuțene a fost până spre mijlocul secolului al XIX-lea cea mai importantă ?carte? românească care a reușit să apară în Bucovina
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea la Cernauți începe o etapă avansată a procesului de renaștere culturală românească. Dupa eșecul mișcărilor revolutionare de la 1848 din Moldova și Transilvania, la Cernauți se refugiază Vasile Alecsandri, Mihail Kogălnicianu, Alecu Russo, Aron Pumnul, Georgiu Barițiu și alți pașoptiști care sunt găzduiți în casa fraților Hurmuzachi (G.și L. Bostan, 2000, pag.6). Activitatea lor creează premise ideologice și culturale pentru apariția ziarului Bucovina, gazeta românească pentru politică, religie și literatură, care apare în limba română și germană între 4 octombrie 1848 – 20 septembrie 1850, având ca redactori responsabili pe G. Hurmuzachi (până în octombrie 1849) și pe Al. Hurmuzachi, iar ca secretar de redacție pe Iraclie Porumbescu. Printre colaboratori se număra Andrei Mureșanu, Aron Pumnu, Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, V. Pogor, Mihail Kogălnicianu, G. Barițiu, A. Saguna. Bucovina era un organ de propagandă. Partea politică a ziarului era tradusă, în coloana de alături, în limba germană. Dacă partea românească era menită pentru românii de pretutindeni, partea germană era sortită să atragă ?atențiunea lumii neromânesti și mai ales a celei germane din monarhie asupra destinului românilor, ducând ecoul suferințelor lor până în Parlamentul austriac? (C. Loghin,1996, pag.80). Gazeta publică și literatură populară, dar desfasoară și o activitate pe tărâm patriotic și cultural (program semnat de G. Hurmuzachi) . ?Bucovina, acest ziar care a împlinit atâtea rosturi în viața românilor de pretutindeni și care a cuprins atâtea nume ilustre de scriitori din toate provinciile românești, a fost cel mai vizibil simbol al unitații naționale? (C. Loghin, pag.85). Ziarul își încetează apariția în urma interzicerii de a pătrunde în Principate și în Transilvania.
Începând cu luna ianuarie 1865 și până în decembrie 1869 la Cernăuți apare prima revistă bucovineană Foaia Societății pentru cultură română în Bucovina. Este o revistă lunară de literatură, cultură și folclor, redactată și editată de Ambraziu Dumitroviță și Ion Sbiera. Este organul ?Societații pentru literatură și cultură?, înființată în anul 1847, la care colaborează nume sonore din literatura romana: Al. și G. Hurmuzachi, V. Alecsandri, V. Burla, Iacob Negrruzzi (debut), D. Petrino (câștigă faima de răsfațatul poet al Cernăuților), V. Bumbac, V.Gh. Pop, Dimitrie Bolintineanu. Însă cel mai fecund colaborator al Foaiei? a fost poporul. Se publică legende și poezii populare culese din toate colțurile Bucovinei. Revista cuprinde și traduceri din Goethe. Totodată, V.Alecsandri publică manuscrisele prietenilor săi disparuți: C. Negri și A. Russo. Sunt întalnite și articole din domeniul bisericesc, dar și documente despre istoria Bucovinei. Despre politica locală nu aflăm nici o informație din paginile revistei, în schimb putem găsi informații de politică generală, ținând loc de ziar politic. În 1869 când dispare Foaia Societatii?, românii din Bucovina rămân timp de un deceniu fără o publicație periodică proprie. Ei sunt nevoiți să ceară ?ospitalitatea? gazetelor și revistelor românești din alte părți (Viena, Budapesta sau Ardeal).
La mai bine de zece ani de la suspendarea Foii Societatii?, este înființată la Cernăuți revista literară Aurora Romana, organ beletristic literar al ?Societații pentru cultură și literatură romănă în Bucovina?, care apare lunar între 1881 și 1884. Revista este redactată și editată de Ion Bumbac și publică materiale etnografice și folclorice semnate de Simion Florea, Dumitrie Dan, Constantin Morariu. Cu timpul, Aurora Romana a devenit organul personal de publicitate a lui Ion Bumbac și, din lipsă de interes, în ianuarie1884 dispare.
Între iulie 1878 și martie 1896 la Cernăuți mai apare și Amicul poporului, organ și proprietate a ?Societații pentru lărgirea de cunoștințe folositoare de poporul de la țara din Bucovina?. Apare bilunar având ca redactori responsabili pe Andrei Miculici, Demitrie Isopescul, iar ca editor pe Silvestru Morariu-Andrievici.
Între 1891-1897 și între 2 aprilie-1 noiembrie 1906 la Cernăuți apare Gazeta Bucovinei, publicație literară bisăptămânală. Apare în locul Revistei politice (editată la Suceava intre1886-1891) și continuă lupta politică a revistei sucevene care apăra poziția românilor în viața publică din Bucovina. Are și un supliment întitulat Foaia săteanului (mai ? decembrie 1891). În Gazeta Bucovinei își publică lucrările T.V. Stefanelli, C. Berariu, C. Morariu, C. Verdi. De asemenea, sunt reproduse multe opere ale lui Mihai Eminescu, George Coșbuc sau Barbu Delavrancea.
Câțiva studenți de la Universitatea din Cernăuți tipăresc, între 1892-1893, revista Încercari literare. Este redactată de St. Bodnarescu și publică proză, versuri, materiale folclorice. Apare în locul revistei Tinerimea română (revistă literară care se editează la Cernăuți într-un singur numar, litografiată, în luna ianuarie 1892, de același redactor).
Dispariția magazinului Gazeta Bucovinei este înlocuită de ziarul Patria (1897-1900). Patria, gazeta politică și culturală apare de trei ori pe săptămână sub conducerea lui Dimitrie Bucevschi și Erost Levescu, ajutati în activitatea lor politico-natională de bănățeanul Valeriu Braniște (fost director al Tribunei). La revistă colaborează: G. Coșbuc, St.O. Iosif, Al. Ciura, I.Al. Bratescu-Voinești, C. Berariu, Valeriu și Victor Braniște. Ziarul cuprinde și reproduceri din periodice apărute în Transilvania, Moldova și Muntenia. Reapare între 7 februarie 1909 și 27 noiembrie 1910.
Dupa dispariția Patriei la Cernauti apare ziarul Timpul, scos de trei ori pe saptamană între iulie 1900-ianuarie 1901, fiind redactat și editat de T. Andoni. Acest ziar, după cum scrie Constantin Loghin în Istoria literaturii romane din Bucovina, a avut un răsunet slab în presa bucovineană.
În august 1890 este înființat Partidul Național în frunte cu Iancu Flondor și G. Popovici, care au ca organ (propriu) ziarul Desteptarea, o gazetă pentru popor destinată educației sătenilor. Ziarul își propunea să publice articole de istorie referitoare la trecutul Bucovinei, povestiri istorice, știri diverse din imperiul Austro-Ungar și din România. Apare bilunar la Cernăuți (1893-1904), sub direcția lui C. Morariu (fondator). Publicația ajunge la românii din toate ținuturile românești vecine. ?Ziarul a adus lucruri trebuincioase pentru popor cum ar fi tălmăcirea legilor, sfaturi economice, părți din istoria lumii și a românilor, sfaturi practice, îndemnuri patriotice?? (C.Login, pag.246)
Între 15 noiembrie 1907 și 1 noiembrie 1908 la Cernăuți apare un alt ziar cu același titlu (Desteptarea). Este o gazeta populară, bilunară, sub directia unui comitet. Redactor responsabil este Șt. Scarlat, fondator – I.Gramada, iar Societatea ?Junimea? este menționată ca editor proprietar. Reapare între 1921-1922.
După dispariția revistei Încercari Literare (1892-1893), între 1 ianuarie-15 decembrie 1903 la Cernauti este editată sub conducerea lui Aurel Onciul revista Privitorul, care avea ca tematică analiza condițiilor de trai ale românilor bucovineni. Printre colaboratori sunt mentionați: I.F. Buricescu, A.Vranceanu, Z.Voroncea ș.a.
Vointa poporului ( 1902-1908) este o revista bilunară populară redactată succesiv de N. Gherman, D. Voroncea, St. Diaconu, M.I.Berariu și D.Sidoriuc.
Revista bisericească și literară Candela, apare lunar între 1882 și 1914 și este redactata de V. Mitrofanovici, Isidor Vorobchevici. Reapare în anul1925.
Viitorul, o altă revistă religioasă, publicată de clerul ortodox-român din Bucovina, apare bilunar sub redacția lui Adrian Bocea și a lui T.Andoni. Editorul și proprietarul revistei este Ambrasiu Gribovici.
La 24 septembrie 1906 Partidul National scoate ziarul Apararea natională (își încetează apariția la 11 septembrie 1908). Este o gazetă politico-natională ?independentă?, cu trei apariții pe saptămâna, la Cernauti, având ca redactor responsabil pe Deonisie Voronca, iar ca editori, proprietari și colaboratori pe E.Antonovici, V.Halip. Acest ziar atinge apogeul la alegerile din 1907 ??când se duce cea mai sfâșietoare și dezgustătoare companie electorală. Se aruncă cele mai grele cuvinte, se poartă cel mai violent limbaj, se tipăresc cele mai murdare tablouri, se descoperă cele mai intime păcate familiale? (C.Login, pag.280 ).
O gazetă politică scoate și Gr. Halip cu titlul Apararea neamului (26 aprilie-17 septembrie1908), dar care cuprinde și reproduceri din I. Creangă sau V.A.Urechea.
Foaia poporului (4 decembrie 1909-3 noiembrie 1918), era o gazetă politică, national-țărănistă, editată de A.Gherman și A.Onciul, având ca redactor responsabil pe G. Bor și redactori pe D. Sidoriuc, Francisc cavaler de Dragomirna. Sunt publicate reproduceri din operele lui Emil Garleanu, Octavian Goga, Mihail Sadoveanu. Gazeta scoate și un supliment întitulat Foița Centralei însotitorilor economiei române din Bucovina (12 iunie 1910-31 decembrie 1911).
La Cernăuți, între 6 ianuarie 1912-31 decembrie 1914, apare saptămânal Viata nouă, organ politic national care din1914 va fi scos la Suceava (până în 1918). Este un organ de publicitate a Partidului National, editat de Ipolit Tornavschi, avand ca redactor responsabil pe Teofil cavaler de Manescu. Sunt tiparite reproduceri din operele lui Al.Vlahuță, O.Goga, I.Slavici, I.L.Caragiale, M.Sadoveanu, G.Coșbuc.
Un grup de învățători și preoți, sub direcția lui D.Ciocârlan, scot la Cernăuți, săptămânal, revista culturală Vremea nouă (1910-1912).
Gazeta țăranului (7 martie-10 otombrie 1909), este o publicație săptămânală editată de M.I.Berariu (care este și propritar) împreună cu Francisc cavaler de Dragomirna, redactor responsabil.
Gazeta poporului, publicația politică a românilor bucovineni are o viață scurtă: septembrie-octombrie 1909. Este o revista bilunară, editată de Gr.Halip (și proprietar) și are ca redactor responsabil pe G. Bor.
Cu același titlu Gazeta poporului, Gr.Halip scoate și o publicație ilustrată, în doar doua numere (20 decembrie 1998 și 1 ianuarie1899), axată pe probleme de agricultură.
Tot bilunar apare la Cernauti și gazeta politică Unirea nationala, între 3 iunie-28 octombrie 1911 și are redactor responsabil pe F. Pantaru iar pe Titus cavaler de Onciul, editor.
Junimea litera, înființată la începutul anului 1904 de catre studenții Universității din Cernăuți întruniți în Societatea ?Junimea?, este o revistă literară, stiințifică care apare lunar, între ianuarie-septembrie 1904 și 1925-decembrie 1939 (și la Suceava între octombrie 1904 – septembrie 1914), sub conducerea unui comitet. Editor și redactor responsabil este Iancu I. Nistor iar mai târziu Gh. Tifon. Din ianuarie 1925, apare cu subtitlul ?Revista de literatura, arta, știință?, subtitlu modificat în 1935 în ?Revista de literatură, critică și artă?. Are ca prim scop trezirea la viata culturală. Publică versuri și proză, articole și studii de istorie literară, articole științifice, conferințe, biografii, cronici, recenzii, dări de seamă. Găsim traduceri literare din limbile franceză, sarbă, rusă etc. Un punct important în programul revistei a fost încurajarea tinerelor talente. Revista urmărea gruparea în jurul ei a tuturor oamenilor de literatură din Bucovina și reușește acest lucru căci, pe langa tinerele talente, în timp se alătură revistei și scriitori mai în vârstă. Dintre poeti amintesc pe: V. Bumbac, C.Morariu, C.Berariu, iar dintre prozatori pe: T.V.Stefanelli sau D.Olinescu. Un alt punct important din programul revistei îl reprezintă trezirea gustului pentru citit prin recomandarea carților de valoare. După razboi, gruparea în jurul revistei s-a transformat în grupare politică în jurul ziarului politic Glasul Bucovinei (1918-1941).
Perioada interbelică
După 143 de ani de ocupație habsburgică, în noiembrie 1918 are loc unirea Bucovinei cu România. După această perioada la Cernăuți apar multe ziare și reviste care și-au adus contribuția la efortul general de dezvoltare și consolidare a României Mari. Contribuie la scrisul românesc, la renasterea culturală a ținutului Bucovina.
Glasul Bucovinei, organ de propagandă pentru unirea politică a tuturor românilor, apare la Cernăuți zilnic între 17 septembrie 1918-28 iunie 1919 și apoi de trei ori pe saptamana între 20 septembrie 1919-28 iunie1940 iar între iulie 1940-1941 apare la Bucuresti. Este editat de redactorul responsabil Dionisie cavaler de Bejan, apoi trece sub conducerea lui Sextil Pușcariu. În primii ani de apariție Glasul Bucovinei era independent de partidele politice. În articolul de fond sunt dezbătute probleme legate de reforma agrară și acordarea votului universal. În foiletonul ziarului apar versuri, proză, note și recenzii despre cărți și reviste. Publică texte literare. După 1930, Glasul Buccovinei devine un ziar al Partidului National Liberal, fara preocupări literare.
Ziarul românilor bucovineni, Bucovina apare la Cernăuți între 18 mai 1919-25 ianuarie 1920 ca organ al Societății ?Unirea?. Redactor responsabil este Dim. Bucevschi apoi Pamfil Seicaru, Cezar Petrescu. Este un cotidian independent. În afară de articole de informare politică și admistrativă, la rubrica ?Foița Bucovinei? sunt publicate texte literare (versuri, proză), articole critice din diverse reviste literare. Printre colabolatori se numara: Duiliu Zamfirescu, N.Iorga, I. Petrovici, Em.Grigovitza, D.Nanu.
Cu același titlu (Bucovina) între14 iulie 1941-1 martie 1944 la Cernăuți apare o altă publicație. Ziarul de informație româească are printre colaboratori pe C.Loghin, Tr. Chelaru, Dr.Vicol. Editează săptămânal, între 1941 și 1944 suplimentul Bucovina literară, tipărit cu sprijinul Societații Scriitorilor Bucovineni. Bucovina literara este o publicație de atitudine românească și conține versuri, proză, articole de istorie. Semnează articole de fond: Gh.Noveanu, G.Todoran. Colaboreaza cu versuri: T.Lianu, I.Păcuraru.
Între 1921-1922 reapare gazeta populară Desteptarea (care a circulat între 15 noiembrie 1907-1 noiembrie 1908).
O altă publicație importantă în perioada interbelică este Timpul, apare săptămânal pentru Bucovina, Basarabia, Moldova și Maramureș, sub direcția lui C.C.Racoviță (26 septembrie 1930-25 decembrie 1940). Ziarul critică Partidul Național Tărănist a lui Iuliu Maniu. Colaboratori: I.Pas, Gr.V.Cioban, D. Florea Rasiste s.a.
În perioada interbelică apar și revistele: Codrul Cosminului, buletinul Institutului de Istorie și Limbă (1924-1939; în total zece numere, director I.I.Nistor); Fat-Frumos, revistă de literatură și folclor (1934-1944, redactor și editor L.Morariu); Spectatorul, revistă saptămânală pentru propagandă artistică și literară (1927-1930, colaborează: D.Vitencu, R.Boureanu, G.M.Zamfirescu s.a.); Buletinul Mihai Eminescu, lămuriri despre viața și opera lui M. Eminescu (1930-1940, redactor Leca Morariu); Orizont, revistă de literatură, artă, cultură natională (apare lunar între martie 1939 – martie 1940, colaboratori: Dragos Vicol, Traian Chelaru); Fond și formă, revistă de critică genarală și specială (apare la Cernăuți într-un singur număr, apoi la Râmnicu Valcea, sub directia lui Leca Morariu); Cronicar, îndreptar pentru cultură, literatură și artă (apare între decembrie 1943- ianuarie 1944 sub redactia lui Gh.Noveanu).
După al doilea război mondial în ?scrisul românesc din Nordul Bucovinei, ca și cel din Basarabia, urmează ani grei sau mai bine zis, decenii sumbre de reîncătușare mult mai feroce decât în epoca de ocupație habsburgică, a cuvântului românesc, caruia i se impun caractere nefirești (pentru limba noastră) ale grafiei slavone (rusești)? (G.și L.Bostan, pag.14). În urma pactului Ribbentrop-Molotov (1939), în 1940 Bucovina devene teritoriu sovietic.
Singurul ziar în limba română care apare în această perioadă (sub regimul comunist) se întitulează Zorile Bucovinei, care a văzut lumina tiparului la 15 februarie 1941 cu titlul Bucovina Sovietică, fiind de fapt o traducere în limba română a ziarului de limbă ucrainiană Radiansica Bucovina. Apariția publicației este întreruptă timp de aproape trei ani din cauza războiului. Reapare la sfârșitul lunii martie 1944 tot ca traducere a ziarului ucrainian și practic interesele, cerințele populației de origine română nu se reflectau în paginile ziarului. Timp de cațiva ani poetul bucovinean Vasile Levițchi a încercat tipărirea unei ediții originale în limba română a ziarului. Asfel din 1 aprilie 1967 și până în prezent ziarul apare cu titlul Zorile Bucovinei. Acest ziar a devenit centrul cultural pentru românii din regiune. În jurul lui s-au adunat toți oamenii de creație, toate talentele bucovinene. Toți poeții români din Nordul Bucovinei, membri ai Uniunii Scritorilor din Ucraina, aproape toți redactorii-șefi ai publicațiilor românești ce apar în regiune, ai posturilor de radio și emisiunilor în limba română ale companiei de televiziune sunt foști colaboratori ai ziarului.
Pe lângă acest ziar, în perioada comunistă românii din această zonă au avut posibilitatea să citească în limba română și publicațiile raionale, dar care până în prezent nu sunt decât o traducere a ziarelor ucrainene. Astfel, dintre cele unsprezece raioane ale regiunii Cernăuți, doar patru au o populație preponderent românească și anume raioanele: Herța, Hliboca, Storojineț și Noua Suliță. Este important de mentionat faptul că până în anul 1993 apareau doar trei dublaje ale ziarelor raionale. Raionul Herța care era locuit în proporție de 90% de români nu avea o publicație locală. Cele trei traduceri și anume: Monitorul de Hliboca (raionul Hliboca), Meleag natal (raionul Storijineț) și Cuvântul adevărului (raionul Noua Sulița) apar de la 2 iunie 1957.
Acestea au fost singurile publicații în limba din Bucovian de Nord în perioada regimului comunist, pe care românii din regiune le-au putut citi. Erau scrise cu caractere chirilice.
Evoluția publicațiilor bucovinene între 1991-2006
La 24 august 1991 Ucraina devine stat independent. Tot în acest an este elaborată o lege cu privire la drepturilor minorităților naționale. Acest fapt contribuie la incercările intelectualitații românești din regiunea Cernăuți de ?a-și reafirma drepturile, ca populație autohtonă, la istoria de aproape doua milenii pe aceste locuri, la o viață spirituală deplină, fără restricții și opreliști fățișe sau ascunse de ochii lumii? (G.și L.Bostan, pag.15). Astfel, din 1990 încep să apară unele publicații periodice în limba română care vor avea ca obiectiv informarea, revalorificarea creației poetice orale, moștenirii literare, evoluarea noilor talente.
Apar revistele și ziarele: Plai românesc (1990 și are ca redactor-sef pe Vasile Tărâțeanu, iar din 1995 pe Ștefan Broască); Glasul Bucovinei (apare trimestrial din 1994, redactor Alexandrina Cernov); Țara Fagilor (almanah literar cultural, apare din 1992 sub coordonarea lui Dumitru Covalciuc); Arcașul (revistă lunară apare din 1995, director Vasile Tărâțeanu); Concordia (săptămânal republican, apare din 1995, redactor-sef Simion Gociu); Făgurel ( revista copiilor români din Ucraina, apare din 1995, director Simion Gociu); Gazeta de Herța (săptămânal raional, apare din 1993 și are până în 1995 ca redactor-șef pe Simion Gociu, apoi pe Vasile Bâcu). Mai apar revistele: Miorița (între 1993-1994, director Dumitru Covalciuc); De la Nistru până la Tisa (apare într-un singur număr în anul 1993); Septentrion Literar (1999, organ al Reuniunii Scriitorilor Români din Cernăuți, președinte Ilie Tudor Zegrea).
Începând cu anul 2002 apare săptămânalul regional Libertatea cuvantului, care este o traducere a ziarului ucrainean Vilne slovo (redactor-șef pentru edița în limba română, Romeo Craciun), iar în 2003, revista Familia (redactor-șef Vasile Bâcu).
Aceste publicații contribuie la dezvoltarea limbii române în regiunea Cernăuți, la revenirea la alfabetul latin (pe care mulți dintre românii din zonă nu-l cunoșteau decât de la limba franceză pe care au studiat-o în școală), la tradițiile culturale?
Dintre publicațiile prezentate, cele regionale, republicane și raionale oferă o perspectivă generală asupra actualității din comunitatea românească din Ucraina. După cum s-a observat apar săptămânal și bisăptămânal (Zorile Bucovinei) deoarece deservesc o localitate prea mică pentru a putea finanța un cotidian. Se distribuie prin abonament, ceea ce permite fiecărui român să-și aleagă publicația în care crede că va găsi informații de interes. Celelalte sunt mai mult publicații culturale, care au ca tematică: istoria, literatura, cultura acestui ținut. În plus deoarece se distribuie gratuit (pe la diferite manifestații, concerte, mai rar în școli) ele ajung să fie citite de puțini români, caci nu toți iau parte viața culturală a regiunii.
Surse:
BOSTAN, Grigore, BOSTAN, Lora, 2000, Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuți 1775-2000, Cernăuți, Editura Alexandru cel Bun.
HANGIU, Ion, 1996, Dicționarul presei literare românești, București, Editura Fundației Culturale Române.
LOGHIN, Constantin, 1996, Istoria literaturii române din Bucovina 1775-1918, Cernăuți, Editura Alexandru cel Bun.
RĂDUICĂ, Georgeta, RĂDUICĂ, Nicolin, 1995, Dicționarul presei românești, București, Editura Științifică.