Deţinut politic

 
Când v-aţi născut?

Bun, deci așa?mă numesc?dau drumul?

Da?e mă rog?

Mă numesc Homănă Horia, sunt brașovean de la vârsta de cinci ani, patru ani, ba nu chiar de la vârsta de trei ani. M-am născut în Cluj, actualmente am 62 de ani, sunt profesor în Brașov, profesor de limbi străine. Ăăă?părinţii mei?pe tatăl meu nu l-am cunoscut pentru că a murit în razboi, mama mea a fost ingineră, nu mai trăiește. A lucrat în Brașov, ne-am aciuit aici în Brașov din?motive?fortuite, în sensul că eu fiind născut la Cluj și?cu familia la Cluj. . . ăăă. . . cu cedarea Ardealului, părinţii mei au trebuit să părăsească Ardealul sau au părăsit Ardealul și s-au refugiat la Brașov. Și astfel am devenit și eu brașovean de la vârsta cred ca de doi ani, doi ani jumate, trei ani, ceva in genul acesta, nu mai ţin minte. Am făcut?școala germană la?Biserica Neagră, îi zicea pe atuncea  Școala 4. . Ăăăă. . . liceul l-am făcut la români, la Șaguna, mai apoi am făcut facultatea, după o întrerupere de cinci ani de zile cât am fost închis. Ăăăă. . . Facultatea de Limbi Străine de la Iași. Am absolvit în ?71 și de atuncea am sunt. . . funcţionez ca profesor aici în judeţul Brașov, întâi în judeţul Brașov și după aceea chiar în Brașov, după un concurs pe care l-am ?susţinut prin anii ?78-?79 ?Ba nu, cred că mai târziu prin anii… prin an ’80 a fost prima dată singura dată când s-a dat, s-au dat niște catedre la limbi străine la concurs. Nu mai ţin minte chiar precis când. . . Ba da?în anii  ’80. Da. Ăăăăă. . [răsuflă adânc] școala mi-am făcut-o deci cum am spus la? ăăăă. . la nemţi, la Biserica Neagră, îi zicea  Școala 4.

După aceea am fost la Șaguna, iar în perioada. . . chiar când am dat bacalaureatul, imediat după bacalaureat am fost arestat peee chestii deee? acţiune subversivă, articolul209 [tușește], crimă de uneltire împotriva ordinei sociale. Și. . . am primit în instanţă douăj’ de ani închisoare?aveam pe atuncea nici optișpe ani. Împreună cu un lot de tineri, cu preocupări artistice, majoritatea colegi la Șaguna ?ăăă. . am fost ăăăă deconspiraţi, deconspiraţi. Ce deconspirare, pentru că de fapt aceasta n-a fost o organizare paramilitară cât mai degrabă a fost o organizaţie culturală, civică, patriotică s-ar putea numi, în sensul că ?mulţi dintre noi având  preocupări artistice ăăă nu înţelegeam de ce Eminescu spre exemplu nu era trecut în cărţile ăăă. . . de școală?de ce Maiorescu și Goga lipseau și pe? fundalul acestor discuţii ăăă. . . . la care s-a adăugat și  această ?opoziţie? împotriva. . . . . no. . . . . regimului atuncea comunist și a ocupaţiei rusești ăăă. . . . Deci pe acest fond s-a închegat această?acest cenaclu care a fost ăla al nostru în teme, apoi într-o organizaţie numită GTR, Garda Tineretului Român.  În? în? la proces au încercat să ne facă. . . să ne dea colo. . . coloritul acesta verzui, cât mai verzui, adică legionar ăăă. . . și pe chestie de titulatură de?Dar titulatura n-avea nici în clin nici în mânecă cu o. . . organizaţia  noastră, care nu era, mă rog, nici totalitară, nici?mă rog, paramilitară și ?De asemenea am fost foarte stânjeniţi de faptul că ?acest lucru, acest fapt  a apărut în România și mai apoi am aflat că venise rândul după ce au fost lichidaţi ăăă. . . . elitele militare, elitele politice din vechiul regim, de asemenea ţăranii înstăriţi din perioada ieă? după ?45 venise rândul acuma tineretului să fie?cum să spun, să fie  pus la punct sau timorat sau. . . . așa ăăă. . . . Și s-au înscenat asemenea procese nuuu [râde ușor și ironic]. . . . Brașovul fiind un oraș oarecum multi?multinaţional, nu multinaţional, dar cu etnii diferite, ăăă s-a avut grijă în. . . . Cu un an înainte s-a constituit, adică a fost  arestată o organizaţie a ungurilor de la liceul ăsta, Aprily Lajos actualmente, după aceea imediat odată cu noi a fost arestat un alt lot, iarăși fabricat ăăă de către Securitate? a sașilor, așa numitul lotul Bisericii Negre. . . ăăă. . . . care îl aveau în centru pe ăsta? preotul Meckel ? parohul Bisericii Negre. Ne-am întâlnit toţi mai apoi în închisoare. [Își aprinde o ţigară și fumează].

Cât privește perioada aceasta a copilăriei mele, dacă este de. . . ceva de specificat este faptul că am copilărit de la doi ani până în prezent în Brașov, am?gravitat în? cercurile atât a sașilor cît și a ungurilor, poate mai puţin a ungurilor, mai mult a sașilor, pentru că  am făcut școala germană,ăăă, și am  și actualmente, am avut și atuncea  foarte mulţi, am și actualmente prieteni și unguri și sași și?Sunt foarte multe de povestit despre atmosfera aia de altădată din  Brașov aaaa de astăzi, care pe atunci avea în jur de  optzeci de mii  de locuitori și?Mi-aduc aminte cu multă nostalgie ce?. . Noi sărbătoream câteodată câte. . .  pe un an trei Paști: Paștele evreilor, Paștele ?ăsta?Ne duceam la?la?prieteni din-ăștia evrei. După aia făceam Paștele sașilor, după? aceea  ăștia veneau la noi la  Paștele românilor.  Aăăă?atmosfera p-atuncea era cu totul alta decât din actualmente în Brașov, nu era un oraș industrial neapărat, dar era încă o comunitate și o înţelegere între oameni care actualmente nici măcar între români n-o găsești.  Ăăă, eram?e. . . e? foarte greu de? de? de explicat aceste. . . aceste. . . . această atmosferă pe care cred că nu o să o mai întâlnesc niciodată. Ăăă?am. . făcut școala la nemţi la Biserica Neagră școala generală cum am spus și? pot să spun că și acum am colegi, prieteni, foștii mei  colegi și alţi prieteni sași, majoritatea plecaţi, dar care mă caută când vin, ne căutăm unii pe alţii și?N-am înţeles niciodată ăăă. . . . ce înseamnă această cum să spun?xenofobie care actualmente există, actualmente și nu știu dacă nu este artificială întreţinută. Ăăă?la? în Brașov. . un oraș din ăsta eclectic, un oraș deschis unde se vorbea. . . . Un brașovean îl recunoști după ce da? dacă vorbește minimum două limbi străine?ori maghiara, ori germana. Ăăă, nu nu se punea problema asta nu nu exista așa ceva ?[oftează ]. Cât privește anii de liceu, acolo lucrurile au decurs banal?[pufăie di