Legionar, detinut politic

Daca ne puteti povesti când v-ati nascut si unde, cum era…

M-am nascut în ziua de 4 decembrie 1915, Rosiori de Vede, judetul Teleorman. Copilaria… mi-am facut-o acolo, scoala primara si gimnaziul la liceul din Rosiori de Vede. Dupa aceea am trecut la scoala da viticultura din Valea Calugareasca pa care am terminat-o în 1932 si am urmat Scoala Superioara de Horticultura din Bucuresti. Am facut serviciul militar dupa aceea [îsi drege vocea] la Regimentul 1 Transmisiuni în Bucuresti, concentrare… si închisoare. Concentrare militara si închisoare. Am fost condamnat, în primul rând am fost arestat în 1939 când Armand Calinescu a fost împuscat. Am fost pus în libertate si dupa aceea am fost concentrat. Dupa concentrare a venit evenimentele din 6 septembrie 1940 cu venirea la conducerea tarii a miscarii legionare, care guvernare a fost de 4 luni de zile… eu personal ca legionar, atitudinea mea politica a fost pentru emanciparea morala, politica, economica a neamului românesc, pentru redresarea lui morala. De aceea am facut parte din miscarea legionara din 1934, dupa împuscarea lu’ Duca si am participat si am activat pâna în prezent, am acti am activitat pâna în prezent în miscarea legionara, pâna în momentul de fata [îsi drege glasul]. În 1941, când Antonescu, Ion Antonescu, generalul si conducatorul statului român a dat lovitura de stat si a înlaturat miscarea legionara de la putere a înlaturat miscarea legionara. Eu si cu… împreuna cu miscarea legionara am intrat în închisoare. Am fost condamnat 5 ani de zile munca silnica pentru ca [tuseste] m-am împotrivit atitudinii lu’ generalului Antonescu dar si armatelor germane care ocupase tara. Pentru asta am fost condamnat de tribunalul militar dân Timisoara la 5 ani munca silnica, pa care i-am executat [îsi drege vocea] în diferite închisori pâna în 1946, în 28 mai când am fost eliberat din închisoare prin expirarea pedepsei. Imediat dupa ce am iesit din închisoare atunci… când am iesit [îsi drege vocea] când am fost pus în libertate am gasit regimu’ instalat comunist cu care deja prin lovitura de la 23 August se instalase regimul comunist. Am fost silit de… propriu-zis 2 ani de zile deci din ’46 pâna în 15 mai 1948, deci 2 ani da zile în care timp, acesti doi ani de zile, eu am luat legatura imediat dupa ce am iesit din închisoare cu Comandamentul Miscarii Legionare pe tara care a declansat lupta anticomunista totala în toata tara. Dupa 1915, dupa 1948 când am fost cautat da autoritatile de stat pentru ca sa fiu arestat am scapat nearestat. Am fugit. Am stat în stare da… fuga 2 ani de zile, pâna la 1 februarie 1950, când o echipa de 5 civili din Ministerul de Interne a venit în Rosiori de Vede, o unitate militara a înconjurat casa în toiul noptii si m-au arestat. Am primit o condamnare de 20 da ani munca silnica pentru activitate contra ordinii sociale, cum spune în articolul respectiv. Am facut aceasta închisoare exclusiv în Aiud, Aiudul care era o închisoare speciala pentru legionari. În o mie noua su… au evoluat evenimentele asa cum se stie din perioada asta… de dupa… razboi si pâna la 1964 când datorita presiunilor politice din afara tarii s-a ajuns la concluzia ca sa, ca eli… ca… fostii detinuti politici sa fie eliberati. Si astfel pân… decretul din 1964 am fost pus în libertate. Cu conditia ca sa… impusa mie de catre Ministerul de Interne, din motive de securitate, sa nu ma duc, sa nu ma stabilesc în zona în care am trait. Adica în Rosiori de Vede în Teleorman. Dân motive de securitate. Initial m-am împotrivit, dar pâna la urma a trebuit sa… sa accept si mi s-a fixat nu domiciliu obligatoriu, ci mi s-a recomandat sa ma stabilesc în Brasov unde mi se va da toate conditiile da viata. Chiar în întâi, la întâi august 1964 am fost eliberat de la Aiud si… am venit la Brasov unde… promisiunile… ca mi se va da locuinta, servici si-asa mai departe au fost nule. Serviciul mi l-am gasit singur, locuinta nu mi s-a dat, a trebuit ca în timp de… sa-mi fac io rost da locuinta. Si asa am ajuns io în Brasov. Asa ca… io istoria Brasovului n-o cunosc dân interiorul Brasovului si eventual ce stiu, stiu ce stiu toti elevii si toti… oamenii care au trecut pân scoli si care au învatat în cadrul istoriei si daspre anumite cetati, pentru ca Brasovul pâna la urma a fost o cetate medievala, ca sa spunem asa si… încolo nu cunosc prea multe asa… deosebit sau… daca as fi fost brasovean poate ca as fi fost mai, mai dotat din punctul asta de vedere. Cunosc, cunosc foarte bine locurile mele natale, din punct de vedere istoric. Altceva ce as mai putea sa va spun [îsi drege vocea] este ca stabilit în Brasov, Securitatea… a fost cum sa spune cu ochii pa mine. Permanent am fost suspectat, urmarit, tracasat pâna peste poate. Pot sa spun ca nu era saptamâna în care sa nu fiu chemat, avizat si tot felul de sicane sa mi se faca, cerându-mi-se în ultima analiza, asta din 1964 de când am venit aicea si pâna în 1973. Si o sa va spun de ce numa’ în termenu’ asta. Mi se cerea, nici mai mult nici mai putin, decât sa îi servesc, în ghilimele, sa fiu informator, ca sa spun asa. Categoric am refuzat. Initial. Din capu’ locului. Nici n-am vrut sa discut. Dupa 7-8 ani de presiuni sub toate rapoartele… si va dau un exemplu: mi s-a promis… sa cedez, ca daca cedez voi avea locuinta, unde vreau în Brasov. Sotia mea, care era bolnava si n-avea serviciu va primi… salariu adica o sinecura. Ea numa’ semneaza si asa mai departe. Si multe alte facilitati de viata. Desigur ca am refuzat. Nici n-am vrut sa discut problema asta. Plus… anumite amenintari… si multe, multe alte lucruri, amanunte care n-are rost sa le punem aici. Dupa 1989… am lucrat, un moment, am lucrat ca câmp de munca, eu sunt agronom, dar nu, nu mi s-a dat aceasa posibilitate sa îmi exercit profesiunea mea. Pentru ca ei aveau nevoie sa fiu aici în Brasov, adica sub control cum s-ar spune asa, sub supraveghere. Si… atuncea mi-am gasit eu, cu ajutorul lor, ca sa spunem asa, mi-am gasit serviciu în „Cooperativa Tehnica”. O paranteza: eu cunosc foarte bine fotografia pentru ca tatal meu, parintii mei au fost fotografi. Si-o cunosteam da mic copil. Si-o cunosteam bine. Am tot stat la aceasta problema si m-am angajat în „Cooperativa Tehnica” din Brasov, unde am lucrat din ’64 si pâna în ’86 când am iesit la pensie. Evenimentele din ’89 au adus eliberarea, zic în ghilimele, de comunism pentru ca nu exista o realitate totala si… am beneficiat ca fost detinut politic de toate facilitatile decretului respectiv, legea 118 din ’90. Cam asta este pâna în momentul de fata, toate… din punct de vedere… social problema mea. Acuma am 86 da ani, sunt destul de bolnav, am avut 2 infarcturi si o pareza. Am fost cu prima casatorie, am avut-o în 1965, cu o consateana d-a mea din Rosiori de Vede care a fost si ea în închisoare tot ca legionara si iesise si ea la miza. În 1973 a murit. Da cancer. Si în 1976 m-am recasatorit cu actuala sotie. Ce as mai avea de spus? Dupa… 1989, fiind bolnav, n-am putut participa la Bucuresti la revolutia respectiva. Atuncea am facut pareza. Chiar în 20 iunie o mie noua sute sapteze… în o mie noua sute… a… 89 am facut o pareza, paralizare pa mâna stânga, în partea stânga. Si… tot timpul însa, dupa posibilitati si împrejurarile în care am trait, în structura mea sufleteasca am ramas legionar. Am activat în sensu’ contactului cu oamenii cu… da zi, niciodata nu m-am dezis de miscarea legionara si nici nu ma voi dezice, nici în închisoare si nici în libertate, ca sa-i spunem asa… întotdeauna am marturisit aceasta credinta si convingerea mea intima este ca este singura solutie de salvare a neamului românesc principiile miscarii legionare. Pentru ca miscarea legionara n-a fost altceva decât expresia neamului românesc pentru viata lui. Propriu-zis eu n-am facut politica. Pentru ca miscarea legionara nu s-a manifestat ca partid politic. Daca ea a fost împinsa a face politica a fost pentru a participa la viata politica a tarii românesti, a neamului românesc. Pentru ca altfel nu sa putea. Miscarea leginoara se bazeaza dupa principiile ca legile bune salveaza o tara dântr-o economie nenorocita si o m… o amoralitate da distrugere a spiritului uman. Miscarea legionara… nu prin legi, e convinsa ca nu prin legi lucrurile într-o societate sa pot a schimba, în bine, ci prin om, pân educatia morala, crestina a individului. Legea buna facuta de sus în Parlament sau forul care conduce-n tara ajunge jos ne, buna facuta, ajunge jos aplicata rau, invers. De ce? Din cauza scarii pa care pa care o par, parcurge prin functionari si oamenii care aplica legea. Daca acesti oameni sunt cinstiti legea facuta bine sus va da rezultate bune jos. Daca aceasta, va da bune rezultate jos daca va fi mânuita si aplicata da oameni competenti din punct de vedere moral. Daca nu, legea facuta buna sus ajunge jos rea, negativa. Pentru ca observati si dumneavoastra astazi mai mult ca oricând poate, desi eu nu fac prea mare diferenta între coruptia care exista astazi si coruptia care a existat în asa-zisa democratie dintre cele doua razboaie în România. Nu prea fac mare diferenta. Aceleasi lucruri. Însusi nasterea miscarii legionare a dus la creerea ei. Din aceste motive. În decadenta morala în care conducerea politica, nu neamul românesc, la conducerea politica dintre cele doua razboaie a dus la prabusirea economica, morala si pân’ la urma prabusirea hotarelor tarii, în 1940. Asta-i istoria tragica a poporului român, a tarii române si a neamului românesc, sa zic da la data da care m-am nascut si pâna acuma. Cauzele sunt si externe si interne. E o vasta problema ca sa discutam lucrurile astea. Va trebui zile întregi, o istorie întreaga este, pa care v-o poate spune un om care nu le-a citit, nu le-a auzit dân povesti, ci le-a trait total pe pielea si sufletul… asta e ce pot sa spun… iar daca e… am ocazia sa va recomand ceva, o sa va recomand sa fiti crestini ca sunteti românce, sa fiti sa va iubiti neamul, sa ave, sa aveti dragoste de acest neam, de acest popor. Si sa luptati pentru reîntronarea cinstei si corectitudinii si sentimentului de crestin si de român dân timpul lui Stefan cel Mare. Sau a lui Mihai Viteazu. Daca… voi tineretul veti reusi sa faceti acest lucru e cea mai mare biruinta pa care, pentru care neamul românesc va va multumi si va va ferici. Alte lucruri în mare, în linia mare v-am spus. Alte lucruri, amanunte, curiozi… curiozitati, informare… putem sa discutam.

Cum a fost la închisoare?

Eu am facut doua închisori [îsi drege glasul]: una sub hegemonia germana, în Europa, deci cei 5, 5 ani… nu e corect ca… 23 August a intervenit chiar aproape la mijlocu’… închisorii. Da’ ma rog eu îi zic asa: 5 ani. A… în timpu… lu’ Antonescu am fost în, la… Aiud am facut închisoarea în general, da’ am mai fost si pân’ alte închisori. Si… a fost mai, sa zic asa, mai uman. Adica… din când în când mai corespondam cu familia, mai se punea câte-un pachet, doua, ma rog, dar închisoarea a fost destul da aspra… în închisoarea… sub regimul comunist a fost un regim de totala exterminare. Din 15 ani aproape cât am facut, ca io am fost condamnat 20, dar în 1964 a intervenit decretu’… si am fost eliberat, deci aproape 15 ani de, facusem. Si… [ofteaza] a fost un regim de exterminare. Din acesti 15 ani eu am facut 5 ani în Zarca, sau aproape 5 ani. Zarca era un pavilion aparte în incinta închisorii Aiud, insalubra total, scoasa din circulatie de regimurile dinainte pa care au, au reactivat-o regimul comunist si… pot sa va spun ca din aceasta închisoare, ca s-o reprezint cam asa cum este, am scapat 10-12 persoane. Încolo toti am fost exterminati. Prin: înfometare, batai, izolare si tot felul da mijloace d-astea barbare, da distrugere a omului din punct de vedere fizic si din punct de vedere moral. Pot sa afirm, cu mâna pa inima, ca… prin toate… [îsi drege vocea] perioadele, prin toate mijloacele care mi s-a aplicat n-am a… [sotia ne sopteste sa ne servim cu suc] n-am abdicat de la crezul meu. N-am facut nici un fel da compromis. N-am semnat, nici pe hârtie, nici verbal, nici o umbra de compromis. Dumnezeu, vigoarea mea sufleteasca, credinta mea si poate vigoarea trupeasca, am fost foarte sanatos, mi-a ajutat sa trec peste aceste hopuri. Traiesc si mor împacat pen… în fata lui Dumnezeu si în fata neamului meu ma consider bun. Si nu-mi atribui nici un, nici, ca ce, ca orice om pot gresi fata da Dumnezeu, fata da oameni, dar fata da constiinta mea niciodata n-am gresit. Asta pot s-o firm, s-o afirm. Poate fata da oameni, ca orice om pacatos, la biserica ati vazut daca mergeti, ca… orice om are nevoie de iertare în fata lui Dumnezeu. Si… n-as avea… n-am nici un fel da… ranchiuna, nici un fel da… dorinta da… razbunare, da lucruri dintr-astea, at… absolut total, n-am ni, nimic, io… mi s-a întâmplat sa ma întâlnesc, afara fiind, cu un cetatean, n-are importanta cine, care în închisoare… m-a turnat, adica… m-a spionat sau cum sa spun ca peste tot sunt turnatori si lucruri dintr-astea. El s-a cam speriat de… de întâmplarea asta a acestei întâlniri, io am sesizat lucru’ asta, m-am dus la el si i-am dat mâna, ce mai faci si-asa mai departe, încât ai… am sim… am vazut pa fata lui usurarea ca nu am luat alta atitudine. Si asta este… [îsi drege vocea] un principiu al miscarii legionare. Io am fost educat din punct da vedere moral si spiritual de parintii mei, dar, de istoria neamului meu, d-afinitatea mea sufleteasca cu el, da credinta mea în Dumnezeu si da dragoste… pentru oameni, indiferent cine ar fi, dusman, prieten, frate, sora sau stiu eu. Asta e ca rezultat al educatiei pa care am primit-o exclusiv în miscarea legionara. Asa-zis în „cuiburile legionare”. Acolo se oficia, da, o educatie crestina româneasca în integritatea ei totala. Am participat la atâtea sedinte, sute poate în viata mea, da, sedinte legionare, în cuib, si-acolo nu sa vorbea decât da bine pentru neamul românesc, pentru oameni, nu s-a vorbit nimic da ceea ce suntem acuzati. Pentru ca acuzele care ni sa aduc noua, în afara de unele care sunt realitati, izvorâte si provocate da dusmanii nostri, noi… n-am urmarit rau. Noi am vrut binele. Acuzatiile care ni s’-aduc sunt minciuni totale, nici macar un sâmbure da adevar într-un film care ponegreste, într-o carte care ne, într-o carte pa care, care ne huleste sau… mai stiu eu ce alte mijloace… Total minciuni. Nu-s lucruri auzite, nu-s lucruri spuse da cineva, sau scrise, ci-s lucruri traite da mine. Io cunosc perfect da bine ce-a fost si ce vrea miscarea legionara. Le-am trait lucrurile astea. Suntem… ca o paranteza… suntem acuzati da antisemitism. Pot spune un lucru: n-as fi fost legionar si n-as fi legionar daca o ora în viata mea as fi fost antisemit. Miscarea legionara nu ne-a învatat aceste lucruri. Ne-a învatat sa iubim omul indiferent da originea lui, pentru ca nimeni, e o aberatie… sa crezi ca… daca cineva s-a nascut într-un neam din care tu nu apartii trebuie sa-l urasti sau sa ai o anumita atitudine negativa fata de el. E absurditate treaba asta. Un lucru… [ofteaza] cu toate astea am fost acuzati de lucrurile astea fara nici o dovada. Fara nici o dovada, repet d-o mie da ori. Nici o dovada nu este care sa vina sa confirme. Va dau un exemplu sau… cel care ne-acuza pa noi da anumite lucruri, io nu discut si-i spun: vreau dovada, nu vorbe, dovada. Am fost acuzati c-am omorât evrei, în timpu’… loviturii de stat data de Antonescu contra legionarilor, da care poate si voi ati auzit… Daca regimul Antonescu care a fost contra noastra, daca regimul comunist care a fost contra noastra, ideologic vorbind, ar fi… avut o cât da mica dovada da faptele de care suntem acuzati ar fi facut macar un proces, da’ nu-i, n-au putut sa-l faca pentru ca n-au gasit elementele necesare unui proces. Nu au gasit un singur legionar care, care reprezinta din punct de vedere legionar Miscarea legionara, un singur legionar care sa fi asasinat un evreu. Pentru ca n-au avut nici o dovada. Si-atuncea… atâtea sute si sute care ne-a adus noua… nu s-a gasit o singura dovada. Verbal poti sa spui orice, da’ ca sa dovedesti… n-au putut. Si… referindu-ne la situatia în care ne aflam noi ca popor astazi. Si… ma, ma refer în special la dumneavoastra tinerii, care sunteti total nevinovati da situatia în care sa afla tara. Sunteti mintiti, dusi pa carari gresite fara ca sa va dati seama. Dumneavoastra… sunteti ca o lacrima. Ca o lacrima în, într-un ocean da mizerie si sigur ca daca nu cunoasteti istoria, trecutul acestui popor, acestui neam sunteti foarte usor da manipulat, da manevrat. Dumneavoastra nu cunoasteti miscarea, prin miscarea dreptatii ne referim la subiectul de fond. Nu cunoasteti istoria miscarii legionare, faptele ei si lupta ei. Pentru ca, daca le-ati cunoaste si presupun ca ati avea o structura morala si sanatoasa, n-ati tolera aceasta crima care se face contra unor oameni care n-au vrut altceva decât sa scoata neamul din mizeria morala si materiala în care se afla. Si pentru asta au suferit, au murit ca martiri. Este greu, e greu sa va imaginati, câteodata si eu ma întreb, oare a fost chiar asa? Io care am trecut pân’ ele. Oare atâta am rezistat la chinuri, la batai, la încarcerari si câte si mai câte înfometari încât vorba unui prieten al meu cu care ma-ntâlnisem întâmplator în închisoare:
„Ce mai faci mai Andrei?”
„Ma, nea’ Ghita”, zice, era mai mic ca mine, zice „am uitat cum e sa, sa fii satul”. Pentru ca
înfometarea nu era de o zi, da trei, era da ani de zile, da zeci da ani de zile. Pentru… eu am facut aproape 20 da ani de închisoare, fara 4 luni. Deci 20. Io as vrea si… pa mine ma doare faptul ca tineretul da astazi e putin alunecat pe o panta a vietii usoare, a vietii de huzur fara temei. Fara munca adica. Ca din punct de vedere crestin, care este baza spirituala a neamului românesc, ma refer la crestin-ortodox, este cam departe. Si este… am un sentiment da dragoste, de multumire si da biruinta când vad tineri da vârsta dumneavoastra, nu dusi da mâna da parinti, da vârsta dumneavoastra, care mergeti singuri unde mergeti, când îi vad în biserica. Este un semn da îndreptare si da speranta pentru binele acestui neam. Nici nu va-nchipuiti cât de mult conteaza cunoasterea lui Dumnezeu. Cunoasterea credintelor în care au murit de-a lungul a 2000 da ani românii. Ce vreti?

1934.

Aderarea mea a fost usoara. Pentru ca… la povestirile… mama mea îmi povestea, îi placea istoria, i-a placut sa citeasca desi avea 4 clase primare, ca de copil mic, noi am fost 3 frati, 2 baieti si o sora. Da copil mic… ne povestea da Mihai Viteazu’, ne povestea, înca înainte d-a intra-n scoala, da… trecutul istoric al neamului românesc. Si… mie mi-a si placut sa citesc. Si m-a interesat de copil. Parintii mei da fapt erau oraseni ei, da’ tatal meu era, venea de la tara. De la 9 ani a plecat la, dân satul lui si… s-a stabilit ca sa spunem asa în oras, a intrat ucenic la o pravalie si-a-nvatat o meserie si-asa mai departe. [ofteaza] Am fost animat da mic copil da… si cum sa spun eu asa, impresionat mai bine zis da mizeria în care traia taranul român [îsi sufla nasul], care era talpa tarii, asa sa spunea, care era izvorul nesecat da oameni pentru lupta, pentru învatatura si-asa mai departe. Si… când vedeam oamenii care-n timpul razboiului da-ntregire din 1916 au fugit da front, au dezertat, s-au fofilat în fel si chip ca sa nu mearga pe front. Si taranul român a plecat sa-si apere patria si s-o-ntregeasca si-au murit cu sutele da mii în razboi, când dupa-ncheierea pacii si dupa Unirea cea Mare din 1918 am vazut oameni care dezertasera, care într-un fel sau altul de a nu merge pe front sa-si apere tara, i-am p-acesti oameni prin politica, prin coruptie, prin hotie, pân înselatura, pân mijloace dintr-astea rele s-ajunga pa tribuna da conducere locala sau generala, pa tara. Astia erau politicienii care prin politica si-au facut o meserie si si-au facut averi. Si nu numa’ atât, da’ chiar asupreau, poate mai rau dacât dusmanii dinafara tarii pa taranu’ acesta. Atunci da copil când am vazut aceasta nedreptate m-a revoltat. Pentru ca vedeam pa unchii mei, pa verisorii mei muncind dân zi si pâna-n noapte si traind cu ceapa si mamaliga si fasole. Iar produsul lor bun erau nevoiti sa-l vânda la târguri, apropiate sau unde era, untu’, brânza, laptele, asta m-a revoltat. Adica eu am fost un revoltat: da’ dân punctu’ asta de vedere, dân punctu’ asta de vedere. Când… mai mare facându-ma am vazut demagogia care-nflorea în toate partile, pa toate drumurile, minciuna si desfrâul a celor care aveau menirea de fapt sa conduca, iar cel de jos de la plug ducea mizeria si greu’. Când am întâlnit un prieten, care mi-a vorbit prima data de miscarea legionara si când mi-a povestit câte ceva am fost total alaturi s-atuncea am intrat în miscarea legionara. Si de-atunci si pâna astazi, ce v-am mai spus, am continuat.

Acuma ma scuzati 2 secunde.[merge la toaleta]…

… Nu prea am tinut cont în ceea ce v-am spus da interogatoriul asta.

Eu întotdeauna vorbesc ceea ce simt.

Pentru cei care nu cunosc si… cred ca asta este important la o adica sa fie cinstit în ceea ce spune, în ceea ce vorbeste si în special în ceea ce face. În vorba mai poti gresi, usor: mai tragi o înjuratura, dar… .e vorba, poti sa revii, ma ierti, dar când ai lovit iertarea este s-a mea si la Dumnezeu, ca s-acolo se poate ierta. Io… mi-a placut adevaru’. Da copil. Nu suportam. Io am facut o scoala la Valea Calugareasca, scoala de viticultura. S-acolo am avut un destoinic pedagog, parintele Mihut, doctor în drept si filosofie, care era sef de cultura si av… si licenta în agronomie. Si era sef de cultura. Un om erudit, bine pus la punct, un deosebit om. Si… când m-am dus io prima data, în primu’ an la scoala acolo faceam practica, de exemplu prasam niste vie, lucram la vie si m-am… Si… acolo nu ca era norme, dar era asa o întrecere copilareasca între, între elevi, sa, care ajunge mai întâi sa termine rându’ si asa mai departe. Si… nu ni sa oferea nimic, era o chestie mai mult sau mai putin copilareasca între noi. Si… eu am vazut o smecherie la un, unul Siru, asa îl, baiat dân Dâmbovita… C-a furat, ca s-acolo era smecherie, sa, cineva l-a ajutat ca sa mearga mai repede. Desi nu era nici o voie pentru lucrurile astea… dar io am vazut. Si când asta, ca era premiat ca era, aveam sefu’ adica unu’ dintre noi mai mare care ne conducea, lucra. Si era pupat, pupat pa frunte ca a iesit primu’ si el a iesit primu’, dar pân frauda. Si eu am vazut treaba asta si m-am împotrivit. Am zis da ce? Ca uite ce-a facut, eram 14-15 ani, cât aveam. Si… m-am luat la bataie cu el. A sarit la mine si eu am dat ca eram cam bataios, cum se spune asa mai, mai altfel. Si… l-am împins si s-a împiedicat da ceva, a cazut si si-a zdrelit la cap, ma rog. În timpu’ asta a venit sefu’ da cultura. Eram da vreo câteva luni în scoala. A venit sefu’ de cultura: „Ce-i aicea, ce s-a-ntâmplat?” si toti au spus si io am iesit vinovat ca l-am împins p-ala si-a cazut si si-a spart capu’ si… si m-a certat sefu’ de cultura. Da’ io i-am spus adevaru’. Ma rog. S-a uitat la mine si nu mi-a zis nimic, nu mi-a facut nimic. Da’ stiti ce mi-a spus? Cam 15 ani aveam.
„Da unde esti?”
„Din Rosiori de Vede.”
„De unde? Esti din Basarabia?”, chiar asa mi-a spus. Aveam eu probabil o mutra da basarabean si mai aveam si o camasa cu patratele rosii. Si zic:
„Nu sunt basarabean.”
„Da unde esti?”
„Dân a cutare”. S-a uitat el la mine:
„Ba, ai o fi, ai figura lu’ Tolstoi”, asa mi-a spus. Si io stiam eu da Tolstoi, da’ ma rog, da Tolstoi. Si se uita el la mine si eu eram foarte suparat, foarte enervat asa în mine si stii, mi-a spus: „Ba tu ai sa faci în viata ta multa puscarie”. Când aveam 15 ani. Ca dup-o pauza se uita la mine. Pa mine m-a, m-a zdruncinat chestiunea, da’ nu atuncea când mi-a spus, ca nici habar n-am mai avut, nici nu m-am mai gândit la treaba asta, niciodata. Da’ când am fost arestat si condamnat, chiar în sala tribunalului dân Timisoara , când mi-a pro, a, când mi-a citit sentinta…

[s-a terminat partea A a primei casete].

… d-asta ca o prezicere, o proorocire si io, ime, da’ d-atunci cred ca nu m-am gândit niciodata, da’ atuncea mi-a venit în cap, chiar în sala tribunalului. Ia uite domnule, parintele Mihut a avut dreptate. Nu stiam câta închisoare am sa fac, da’… Vreau întrebari, daca nu…

Ziceti dumneavoastra ca m-a interesat sau m-a influentat…

Da. A… desi personal nu l-am cunoscut, eu eram prea mic, prea marunt, dar cel care m-a impresionat puternic si… am simtit ca o porunca sa ma-ncadrez acestei lupte a fost Corneliu Zelea Codreanu, Capitanul cum îi spuneam noi. Acest om avea o personalitate exceptionala. Pentru toti care l-au cunoscut si l-au vazut. Era… un manifest când mergea el pa strada. Când… l-am vazut prima data, eram la sediul din Guttenberg, prin 1934 cam asa ceva, toamna daca nu ma însel si… acolo la un moment dat el pa poarta, iesea, am vazut 2 barbati iesind. Si io întreb pa unu’ d-acolo, cu care vorbeam de fapt, io eram într-un grup de 3-4 insi asa tineri ca si mine si zic: Cine sunt barbatii acestia?, zice „Corneliu Zelea Codreanu”, care?, „asta din stânga”. I-am lasat balta p-astia si m-am dus. Si mergeau, 2 barbati. El, în stânga si ca sa-l vad si-n fata mergeam repede… parcurgeam 30-40 de metri si veneam sa-l vad. A… omu’ asta… era de o forta spirituala deosebita. Io n-am mai întâlnit în viata mea un om cu atâta forta. În, lânga el te simteai puternic. Daca simteai alaturi de el. Si daca erai contra lui te simteai purice, nimic, si nu suportai… pigmeu erai. Omu’ asta a zguduit societatea româneasca dân temelii, la timpul lui. Si… el în tinerete a declansat prima lupta si prima actiune anticomunista în o mie noua sute nouasprezece-douazeci. Eu va recomand si prietenul nostru daca acceptati e obligat sa va procure o carte în care îl veti gasi pe acest Corneliu Zelea Codreanu. În fata lui paru’ alb si copilu’ sa-nchina. A fost un general Cantacuzino Graniceru. Va dau un exemplu. Un barbat da saizeci si ceva da ani… un erou în razboiu’ mondial când s-a unit tara în 1916-1918, un erou pa front, care în fata lui Corneliu Zelea Codreanu, care era un tânar ca dumneavoastra, ca Mircea [un tânar care ne-a facut cunostinta cu respondentul si care a fost de fata la o parte din interviu] sta drepti. Nu dân alte considerente, ci dân ceea ce reprezenta el pentru societatea româneasca. Un Nae Ionescu, un mare filosof si-un mare gânditor si-un mare om de cultura, care depasise granitele tarii, în fata lui sa pleca totu’. Are o expresie el undeva, Nae Ionescu, profesor universitar. Sa isca o problema politica, economica sau mai stiu eu ce si Nae Ionescu se framânta el ca om cu doxa mare si în vârsta, se framânta cum sa rezolve aceasta problema. Ca si ceilalti si nu, nu gasea o solutie prea buna. Si se ducea si-i spunea Capitanului: „Uite asa m-am gândit si nu pot sa” si lui Capitanul… tac: „Un moment. Asta e!” Si are el o expresie care e mai asa curioasa: „Eu ma screm ca sa realizez ceva, adica sa pot sa rezolv aceasta problema si când i-am spus-o lui, lui îi vine, eu ma screm si lui îi vine, deodata”, asta încet. Adica omul iesit din comun, da’ în sens pozitiv. Si asa era. Asa era, asta e realitatea. Eu l-am ascultat pe Cornel Zelea Codreanu în diferite împrejurari ocazionale. Si nu numai eu, da’ toti oamenii care au fost de fata si-n general erau numai intelectuali ca sa spunem asa, da rasa chiar. El a creat tineretul dintre cele 2 razboaie. El a facut educatia, el a fost forta morala numarul 1 a neamului românesc, în perioada asta. În jurul lui erau oameni da mare cultura si tot ce-a avut mai bun tara asta a fost în miscarea legionara între cele 2 razboaie. Tot ce a avut mai bun: tarani, muncitori, intelectuali, exponenti din punct de vedere cultural, în jurul lui. Au fost si dusmani care mânati de orgolii. Si un tânar de 25 de ani, un tânar, da’ un geniu, sa faca si sa dreaga. Pentru dusmanii neamului românesc, Corneliu Zelea Codreanu, va spun succint, a fost, pentru dusmanii neamului românesc sau pentru inconstienti ca sa fiu mai maleabil, a fost un pericol pentru ei, pentru ei care au mintit poporul, care erau demagogi, care erau corupti, care erau criminali. Pentru ei era un pericol. Pentru pleiada asta de oameni era un pericol. Pentru masa, de jos si de sus, masa buna, masa cu simtaminte nobile, cinstite, nu mai mult, era îngerul. Dumneavoastra e greu sa va închipuiti, sa va imaginati. N-ati, n-ati avut cum, n-aveti cum. Dar a… ajunsese ideal pentru oamenii cinstiti de aceea dusmanii au hotarât sa-l înlature ajutati cu brio da fratii lor, adica fratii dusmanilor din neamul românesc, din tara româneasca, da cei dân strainatate, de iudeo-masoneria care conducea atunci cum vrea sa conduca si sa duca la nulitate toata personalitatea unei tari, unui neam care are o istorie, un trecut, dar si personalitatea omului. Sa ajunga cu… un robot la îndemâna lui. Asta este politica care ni se face astazi. Asta auziti sigur, sunteti fete cu scoala, de globalizare. Globalizare nu este altceva decât înrobirea omului. Pe cai foarte frumoase, foarte tentante chiar, da’ cu rezultate finale ucigatoare. Ucigatoare pentru constiinta de om, pentru asa-zise drepturile omului care nu sunt decât manevre si minciuni si câte s-altele. Îs capcane care… capcane, chiar îmbietoare care vi sa ofera. Pentru ca pornesc lucrurile astea, si asta trebuie sa stiti, ca eu nu cred ca are cineva sa va spuna ce va spun eu… Da la… un punct biblic… care spune asa: „voi sunteti poporul ales”. Dumnezeu îi spune lui Moise, pedagogul si conducatorul poporului evreu, la timpul respectiv, „voi sunteti poporul ales”… Interpretate aceste versuri, aceste cuvinte, s-a ajuns la concluzia de ieri, dar si de astazi mai ales ca un anumit popor este alesul lui Dumnezeu, deci e superior tuturor celorlalte popoare. Si pentru asta el trebuie sa domneasca. Acesta… aceste interpretari, e vorba de interpretari si nu da… altceva, a adus în lupta oamenii unu’ contra altu’, cei alesi contra celui, celor nealesi sau invers. Si din asta s-a provocat si a iesit asa-zisu’ antisemitism care dupa parerea mea e o farsa. Oameni care, stiu eu, din punct de vedere… nu intelectual, ca din pacate sunt intelectuali, da’ din punct de vedere moral stau rau da tot cu credinta în Dumnezeu. Antisemitismul este un lucru care… nu ca e rau, trebuie desfiintat. Eu va spun ca legionar care sunt acuzat si o viata întreaga am fost acuzat da antisemitism, fara sa mi se poata aduce o singura, o simpla acuzatie ca am înjurat un evreu, ca am dat o palma unui evreu sau stiu eu ce vorba am spus da el. Nu. Asta este o… Antisemitismul este o creatie dân partea evreilor, a ambitiosilor care vor sa conduca, sa conduca poporul evreu, mai bine zis a rabinilor. Si nu… noi n-avem nimic cu evreii. Pentru mine un evreu este ca si un sârb, ca si un francez ca si un om de alta nationalitate, nimic mai mult. Deci clasa care conduce e cea care provoaca nereguli, fapte negative între oameni. Asta e un subiect atât de vast încât dumneavoastra trebuie sa cititi daca vreti sa va documentati. Ceea ce va spun eu este foarte putin si f… nu stiu cât de elocvent este pentru dumneavoastra, dar cititi carti care nu sunt interzise, dar, sunt, exista si atuncea va veti lamuri. În… în cadrul politic vorbind între cele 2 razboaie miscarea legionara a fost cea care a captat tot ceea ce a fost mai bun în neamul românesc de la analfabetul taran si pâna la catedra universitara, tot ceea ce a fost mai bun. Au fost niste alegeri în 1937. Noi am fost prigoniti în… în unele tari desi eram legal absolut tot. Dar nu ne lasau sa propagam, sa facem propaganda. Trimiteau jandarmii, ne arestau, ne bateau, ma rog, asa. Si la alegerile din 1937 în, în esichierul politic al tarii românesti, al României între cele 2 razboaie Partidul Liberal, Partidul Taranist, ma rog, mai multe partide, dar astea 2, istorice, cum se spune, erau cele care dominau. Asa. Si… în 1900 în perioada asta s-a nascut miscarea legionara în ca… ca data în… ca data în 24 iunie 1927 când s-a înfiintat pentru prima data ca forma politica miscarea legionara… denumirea Legiunea Arhanghelului Mihail. De aicea vine numele de legionari, nu de la legionarii romani cum interpreteaza chiar si unii legionari, ci de la Legiunea Arhanghelului Mihail. Daca ati citit Biblia, eu ma îndoiesc ca ati citit.

Ati citit-o? Ma bucur atuncea. Numai putin. Stiti ce e Arhanghelul Mihail si stiti…

Poftim?

De doua ori?

Si… daca ati citit, ma bucura si ma uimeste chiar pentru ca sunt putini tineri de la care aud acest lucru. Dar în special ma bucur. Si… el avea denumirea Legiunea Arhanghelului Mihail. Aici pe pamânt… care în general Arhanghelul Mihail este în cer si pe pamânt. [Tuseste]. Atunci s-a înfiintat… si pe urma pentru ca a fost dizolvata abuziv… neconstitutional, a fost prigonita. Miscarea legionara, eu nu-mi aduc aminte decât în cele 4 luni de zile din ’40 când… chipurile a fost la conducere miscarea legionara, daca se poate numi asa, conducere pentru ca din vreo 18 ministere ei avea 4. Atât. Restul era tot generali si altii, chiar dusmani. Ce-am vrut sa spun?

Asa, la alegerile din ’37. Alegeri libere cu adevarat atunci au fost, ca alelalte erau masluite. Miscarea legionara a fost a treia. Da’ strâns între ele acestea trei: liberalii, taranistii si legionarii. Liberalii au avut vreo 19, taranistii vreo 17 si legionarii vreo 16 sau 15, nici nu stiu cât. Si… guvernul liberal care… sub care s-a facut alegerile… a cazut. N-a întrunit 40 la suta si trebui sa faca alte alegeri. Daca se faceau alegerile… Nu a ajuns sa se faca din motive bine fondate pentru cei care n-au vrut sa se faca alegeri. Miscarea legionara era cu 70 la suta. Asa un curent era în mase care nu mai voiau nimic la un moment dat decât miscarea legionara. Cel mai puternic curent politic pe care l-am putut vedea în viata mea. În toate zilele. Intrase în strucura sufleteasca a poporului român, si ma refer la poporul de jos, ca singura salvare a neamului românesc, a tarii românesti e miscarea legionara. Valabil, dân fericire si astazi, pentru ca sunt convins, în adâncul meu, si în tot ceea ce reprezint eu ca neamul românesc nu poat fi salvat decât pe calea biruintei crestine nationale prin ajutorul miscarii legionare. Prin moralitatea pe care trebuie s-o introduca în structura morala a neamului, a poporului. E foarte greu pentru ca noi venim dupa 50 de ani de obroc. Stiti ce e obroc? Un acoperis. Ermetic. Acest obroc e întuneric. Deci obroc este acoperis. De 50 de ani da obroc comunist unde nu s-a urmarit decât defaimare în special, s-au scris tone si eu am multe carti si le tin ca documente, da minciuni, da înselaturi, da blasfemii, da tot felul de inventii dintr-astea murdare… si… contra miscarii legionare. Otrava asta care cu prisosinta era împrastiata în sufletele oamenilor, a reusit. Si… vorba aceea îi spui azi… mereu, mereu ajunge sa… automat sa devina un automat, ca asa este, asa s-a spus. Ca si astazi stau de vorba cu unii oameni, la o vârsta 70-60 de ani care au trait, viata lor da fapt a fost supt comunisti. „Asa ni s-a spus”. Sigur ca asa e. Asa ni s-a spus. Dar întreb ce fel de legionari? Ca auzi fel de fel de aberatii. E foarte greu. Da’ pentru ca noi nu pentru a ajunge în timpu’ vietii noastre, a profita da conducere, ci pa noi ne intereseaza rezultatul final al tarii românesti, al neamului românesc. Nu ne intereseaza partea politica sau pecuniara, sa spunem asa materiala a politicii, ci partea morala. Eu mai traiesc nu 50 da ani, 30 da ani sau nu stiu câti ca sa profit, în ghilimele, da conducerea miscarii legionare, da aceasta biruinta morala. Capitanul când era în Parlament, ca el a intrat în Parlament, o data a spus: „Domnilor, noi n-avem nici o pretentie, faceti dumneavoastra ceea ce preconizam noi si noi ne vedem de treaba. Nu pentru putere luptam.” De aceea Mota, dac-ati auzit de Mota, n-ati auzit… E greu sa va spun ca-i asa da mult. Scriere asa de vasta treaba asta. A…

Noi n-am facut nici o ora politica sau nici o zi politica. Noi am facut lupta si sacrificiu pentru salvarea neamului românesc. N-am facut politica sa ajungem la putere. Am facut politica sa îndreptam neamul româmesc. Am luptat si ne-am sacrificat pentru salvarea morala a lumii… Nu ne intereseaza… Suntem siguri ca atunci când se va schimba structura morala a acestui popor va fi bine si fericire în aceasta tara. Pentru asta am luptat noi. Nu ne intereseaza sa ajungem la putere. Am 86 da ani. Si când aveam 20 si da ani tot asa gândeam. Tot asa simteam. Plus astazi dupa o experienta. Nu tragica. Pentru mine, fericita. Pentru ca… va pot spune niste lucruri care… sunt convins ca va îndoiti, în adâncul dumneavoastra. Momentele cele mai fericite si cele mai sublime pe care le-am avut în viata mea n-a fost în libertate… ci în închisoare, în adâncul ei, în întunericul ei… E greu sa vii în vis la ceea ce va spun eu. Da’ eu va spun ca au fost sute da oameni care se simteau fericiti acolo a muri în închisoare luptând pentru binele neamului si pentru credinta crestina. Si-au murit multi cu zâmbetul pa buze fericiti ca mor luptând pentru dreptate. Astia am fost noi, domnisoara… Incredibil pentru conceptia vietii da astazi. Da’ astia am fost. Si astia vrem sa fiti si dumneavoastra. Pentru neamul românesc, nu pentru noi. Daca sunteti români… Nu pentru binele tau personal sa te sacrifici. Merita sa te sacrifici pentru binele celui de-aproape. Exact conceptia crestina. Ascetism… Biblia. Sa te sacrifici pentru neamul românesc, pentru cel care e în suferinta, pentru cel care are nevoie de tine. Asta e. Noi am fost… sa zic asa niste sacrificati. Si… desi am trecut pân atâtea si atâtea am vazut, nu ma-ndoiesc da final: biruinta miscarii legionare. Nu ma-ndoiesc. Ca va fi peste 50 da ani sau peste o suta da ani, da’ nu ezit pentru ca… ea nu poate muri decât odata cu neamul românesc. Pentru ca ea din punct de vedere al gândirii, al ideologiei, al simtamintelor sa confunda cu neamul românesc. Daca neamul românesc piere, atuncea nu mai e nici miscare legionara… Da’ miscarea legionara nu poate pieri fara neamul românesc. Pentru ca ea sa, în gândirea ei, în convingerile ei, sa confunda cu neamul românesc. Ea este pusa în slujba neamului românesc, nu invers. Poporul, tara sa fie în slujba astora care o conduc prin jaful pa care îl fac, prin minciunile si pân toate ticalosiile lor sa se îmbogateasca sa ajunga si asa mai departe. Noi oferim neamului românesc arma cea mai inexpugnabila: credinta si dragostea pentru el. Dragostea nu poate fi învinsa, niciodata. Daca o ai. Iar da forta ce mi-a dat mie puterea da rezistenta si din punct de vedere fizic, da’ mai ales din punct de vedere moral a fost dragostea pa care am purtat-o acestui taran dascult înotând în namoale iarna, toamna si praf vara si muncind cu naduf. Asa a fost dragostea mea si asa am înteles sa lupt pentru ridicarea lui… Mota si Marin au fost doi fruntasi ai miscarii legionare care, acuma asa o pauza, comandantii legionari care atunci când a fost razboiu’ dân Spania, stiti ca razboiu’ din Spania în ’36, nu stiti… ei e… În Spania a fost razboi între comunisti si nationalisti, ca sa le spunem asa. Franco era cu nationalistii si asa. Si pâna la urma au învins nationalistii, adica Franco care a si… Si el si comunistii… adica în lupte… era un razboi civil. În Spania a fost un razboi civil si… comunistii si nationalistii. Comunistii unde ajungeau darâmau bisericile, batjocoreau icoane si asa mai departe. Lucruri dintr-astea greu da închipuit. Si-atunci Mota a spus: „Sa tragea cu mitraliera în obrazul lu’ Hristos”. Desi erau catolici ei, da’ erau crestini. Noi nu puteam sta indiferenti. „Trebuie sa ne ducem sa luptam”. Si s-au dus si-au murit amândoi luptând cu arma în mâna. Fiind ofiteri si ca soldat sa fie pa prima linie… Asta era un martiraj. Adica s-au dus constienti sa se jertfeasca pentru ideea crestina, pentru credinta crestina. Numa’ sfintii au facut asa. Si numa’ legionarii au facut asa. E greu, sau usor sa fii legionar. Depinde. Pentru mine a fost usor si s-a suprapus perfect când am cunoscut miscarea legionara în forma ei. Structura mea sufleteasca s-a suprapus perfect… pe gândirea, pe întelegerea mea. Cum s-ar spune te nasti ca atare. Ca sunt si legionari facuti care tot ajung la acelasi lucru… Astia au fost Mota si Marin. Vasile Marin din Orastie, altul din Bucuresti mi se pare. Si ca ei au fost sute si mii în miscarea legionara… E o crima ce sa face nu fata da noi, da legionari, fata da neamul românesc. Si inconstientii si dusmanii în ultima analiza fac treaba asta sa tina ascunse toate lucrurile astea, sa le tina sa nu se stie. Sa nu se stie. Sa nu se cunoasca. Decât la televizor sau în mass-media în general daca spune ceva de legionari, ceva de rau. Inventeaza si repeta da zeci da ori. Aceleasi filme, aceleasi cutare. Ca si în timpul rusilor. Au fost create… Si omu’ ce vede, aia vede. El e greu sa analizeze când nu cunoaste decât tovarasu’ s-asa mai departe… Sa petrec unele fenomene pe plan international pa care dumneavoastra nu numai ca nu le cunoasteti, dar nici macar nu va dati seama si nici nu puteti sa le sesizati pentru ca nu aveti nici cultura… nici cunoasterea… Când vei simti ca esti capabil sa suferi pentru neamul din care faci parte te apropii de linia miscarii legionare… Când simti ca poti sa te jertfesti pentru neamul din care faci parte si de care a avut parte parintii, mosii si stramosii nostri, atunci esti biruitor… În viata sunt… le consideram noi biruinte… ca ti-ai gasit un servici, ca ti-ai realizat o scoala, ca ti-ai facut o casa, ca te-ai maritat sau te-ai însurat, ti-ai agonisit o avere s-asa mai departe. Asta e un ideal, un ideal orizontal, marunt, la îndemâna oricui. Dar sa ai un ideal pentru mântuirea neamului tau nu-i asa rau, nu-i asa da usor… A te jertfi pentru binele omului, al celui da lânga tine este greu si poti sa te jerfesti o data pentru celalalt. Poti de exemplu sa zic, uite renunt la banul asta, ti-l dau tie ca sa te scap din nu stiu ce. Dar sa te jertfesti si jertfa asta sa fie permanenta pâna la, la împlinire… Eu stiu ca s-ar putea întâmpla ca ceea ce spun eu sa nu se potriveasca cu ceea ce simtiti dumneavoastra. Dar nu, nimic în lumea asta nu-i stabil. Ideea nu-i nemiscata, nu-i cremene. Pentru ca daca ar fi cremene n-ar fi viata. Si muntii traiesc, nu? Sa nasc si-ncet-ncet sa niveleaza.

Bine, despre Mota. Si uite… ce-a spus el, zice: „Eu asa am înteles datoria vietii mele. Am iubit pe Hristos si am mers fericit la moarte pentru el”. (Ionel Mota)… Asta e… Sa vad… [rasfoieste cartea lui Ion Mota] „Testamentul lui Ion Mota” pe care ne-o da acasa sa o citim]… Va dau o singura întâmplare care s-a petrecut în viata mea cu Capitanul. Ma duc odata, eram militar, am facut armata în Bucuresti. Si… unde era nevoie acolo ma duceam. Si-n sediul… sectiei militare de la Guttenberg, din strada Guttenberg din Bucuresti era… o casa a generalului Cantacuzino care ordonase miscarii legionare, acolo era sediul miscarii. Si la sediu venea Capitanul. Si… când venea el toata lumea cauta sa-l vada, sa stea de vorba cu el, sa-l întrebe, erau probleme, nu? Ca la început Si… era în jurul lui corifei ai miscarii legionare. Toti mari intelectuali.

Corifei. Stii ce-nseamna corifei? Fruntasi.

În traducere mai libera.

Corifeu asta înseamna: conducator, fruntas. Deci corifei ai miscarii legionare. Intelectuali, majoritatea de rasa, ca sa spunem asa. Si care cunosteau miscarea legionara, erau luptatori… Si… aveau… totdeauna avea cineva ceva de întrebat ei fiecare. Si întreaba cineva, erau vreo circa 20-30 asa. Când aparea el undeva se strângeau în jurul lui. Si… atuncea s-a întâmplat sa fiu si eu acolo. Mai pa la margine. Si… îl întreaba un baiat, un cetatean: „Capitane, zice, am vrea sa stim si noi cum vezi dumneata miscarea legionara, biruinta legionara, adica când le… Miscarea legionara va veni la conducerea tarii. Cum vezi dumneata ca va fi, cum va fi, cum va realiza, cum va fi România atunci, România legionara, cum va fi România legionara”, exact asa… Capitanul sta sa gândeste si spune. Mihai Polihroniade era un doctor în stiinte economice internationale, drept international, doctor în drept international si multe altele… Si-atuncea îl vede pe Polihroniade, un om la vreo 30 da ani atunci, va spun înca o data, tot ce-a fost excelenta intelectuala si morala în neamul românesc între cele 2 razboaie a fost înrolat în miscarea legionara. Si, uite, si asta era si comandant legionar, adica fruntas… Îl vede pa Polihroniade si stia ca avea Dreptul international, zice „eu o sa-l rog pa Polihroniade ca e în materie… da Drept adica, sa va spuna el cum vede el România legionara.” Si solicitat Polihroniade, sigur ca la rugamintea Capitanului a trebuit sa… spuna si… începu: „Pai, România legionara eu o vad asa: o forta economica, politica, militara da prima mâna”, adica o viata bogata dân punct de vedere material, fara probleme, dintr-un punct da vedere militar cu-o armata puternica”… si, ma rog, „dân care românii sa se bucure si sa traiasca bine iar dusm… si dusmanii nostri, vecini sau dusmani da orice alta factura sa tremure… si sa ne invidieze”. „Cu hotarele, el spunea, pâna la Tisa” ca de fapt asa e România, de fapt dumneavoastra nu stiti,… hotarele naturale ale României sunt de la Tisa pâna la Nistru a lui Eminescu. Alea sunt. Ca la 1918 s-a hotarât altfel. Da’ asta e. Altceva am da povestit. Si asa mai daparte. Deci o putere, o forta economica, o forta militara… o putere în care românii sa traiasca bine, sa se simta bine, sa fie fericiti, iar dusmanii care ne sunt dusmani din afara… sa ne invidieze si sa… tremure da frica noastra sau sa ne respecte. La toti pigmeii dân jur d’acolo, pigmei din punctu’ asta de vedere al viziunii Capitanului, le crestea inima: Na, pai da’ cine nu doreste sa fie o tara bogata sub toate aspectele, sa fie puternica, dusmanii s-o respecte s-asa mai departe. Tot omu’ dorea lucru’ asta, normal. Noi ca tineri eram entuziasmati. Si expune el, si termina expunerea. A fost mai ampla ea, da’ asta e. Si Capitanu, dupa ce termina Polihroniade, Capitanu spune: „Dragii mei, asta este România legionarilor, un pol al lui Polihroniade. România nu este asta”… Si avea obiceiu’… E greu sa spun exact ceea ce a spus el, ca sa vorbeasca în exemple, în parabole cum s-ar spune. Zice: „Ati vazut dumneavoastra pe câmp sau în gradina dântr-o samânta rasare o planta care creste viguros, puternic, face niste funze frumoase, mari… sa-ntinde-n stânga în dreapta, acopera tot si la umbra acestor frunze, acestei plante totu’ moare, toate celelalte plante mor, sa asfixiaza si când ajunge la maturitate face niste flori îm, asa s-asa si niste fructe nu cine stie ce… Da’n jurul ei, totu’ a nimicit. Ea-i puternica si stapâna. Asta-i România lu’ Polihroniade… România legionara, la care, pa care noi o visam si pentru care noi luptam este urmatoarea: mergând tot în câmp am întâlnit o samânta care e între ciulini si maracini… si încolteste, rasare si sa lupta cu foarte mari greutati sa zbate s-ajunga la lumina, maracinii s-astia erau mai mari… s-ajunga la lumina. Si când ajunge la lumina, la soare, face o floare, ea-i firava, subtire, face o floare frumoasa care-ncânta ochiul calatorului obosit… care raspândeste-n juru’ ei un parfum placut mirositor… si calatoru’ obosit care trece pa drum sau pa carare s-o vede s-apleaca, o miroase si binecuvânteaza ca ce minuni placute, frumoase a facut Dumnezeu… Si simte-un reconfortant în sufletul sau… raspândeste-n juru’ ei numa’ frumos, numa’ bine, numa’ blândete, numa’ dragoste. Asta-i România legionara”… Asa preconiza el, asa am preconizat noi, pentru asta am luptat noi si pentru asta luptam. Nu sa cream dusmani, nu crea dusmani, nu sa creaza dusmani prin dragoste. Noi nu vrem sa cream ura, dusmanie pentru noi, ci vrem sa cream dragoste, prietenie, placere sufleteasca. Asa vedea el România. Nu o forta da care sa se teama si sa se-nspaimânte vecinii si dusmanii, ci o forta morala da la care sa s-adape si ei… Va spun, mi-a ramas în minte acest lucru… aceste momente si-n ultimu’ timp, de mai multi ani, nu numai acuma, am observat un lucru… si-am constatat… si nu e observatie a mea, si nu e o observatie pa ceva himeric, ci pa lucruri foarte concrete… ca miscarea legionara, dân doctrina ei, dân punctu’ ei da vedere, este viabila la orice popor… Adica, cum am zice într-un cuvânt foarte uzitat, internationala. Sa poate aplica oricarui popor… Orice popor în sânul lui are bine si rau adica are oameni buni si oameni rai, are caderi si ridicari, în viata lui economica, politica si-asa mai departe… [s-a terminat caseta]. Ma refer la istoricii da astazi si probabil si la istoricii da ieri… Am aflat, dân citite, dân informatii pa orice cale si directe si indirecte ca multe popoare în Europa au început care… pân istoricii lor au început sa cunoasca de fond miscarea legionara, sa îsi dea seama ca asta e un fenomen nou… Pentru ca este pentru prima data în istoria politica a Europei când problema existentei unei natiuni sa pune da felul în care a pus-o Zelea-Codreanu… Schimbarea în bine a poporului respectiv prin educatia morala, prin redresarea morala a lui. Si asta este valabil pentru orice popor. Si este pentru prima data când în politica, sa zicem asa, s-a facut treaba asta, s-a spus treaba asta… În Italia, în Irlanda, în Austria, în Franta, în Spania si da mult în timpu’ când eram eu tânar în Bulgaria… Bulgaria cu „Carticica sefului da cuib”, cartea da baza a miscarii legionare, tradusa înainte de razboi si aplicata la ei. Si ei si-au facut o miscare legionara mai firava. Pe la început a fost pân ’39, ’40 [tuseste]. Deci… Miscarea legionara, conceptia, gândirea, doctrina miscarii legionare este originea româneasca prin crearea lu’ Corneliu Zelea-Codreanu dar aplicabila tuturor popoarelor cu acelasi succes, popoarelor din Europa… Dân surse directe si dân surse indirecte sunt oameni în strainatate, ma refer la unii intelectuali, care scriitori, istorici care… vad în miscarea legionara singura salvare si pentru poporul lor. Îmi spunea cineva: „În librariile din România de astazi nu vezi cartea pentru legionari, nu vezi carti multe, eu am o biblioteca… vorbeste despre miscarea legionara… Nu. În România mai greu gasesti, ori le ascunde, ori le… chiar daca-s oficiale nu sunt într-adevar… dar librarii dân lipsa da… si da competenta si da tot ce vrei, da frica, sau da oportunitate, aoleo, sa nu ma pun rau cu astia, si-asa mai departe, le ascund, le tin supt obroc cât mai sa poate… În Anglia nu sa-ntâmpla lucru’ asta, apare pentru legionari în vitrinele librariilor. În Irlanda la fel, în Franta, în Italia, în Spania s-asa mai departe. E o palma pentru noi… pentru tara asta, da astazi. Adica, cum mi-a spus un profesor da matematici care a stat ani da zile în Anglia, în Irlanda. Zice: „Dumneavoastra sunteti vazuti pozitiv si bine mai mult în strainatate decât aici, în tara… Aicea sunteti negati, înjurati, afurisiti, acolo”… Asta pentru o informatie. Si asta-i o realitate, mi-a spus un prieten, un profesor de matematici care-a stat în Irlanda 3-4 ani da zile. Si când a venit aici si m-a întrebat el pa mine auzind c-am fost legionar, pai ce, eu ce cunosc traduse, bineînteles traduse din limbile straine. Aici nu vezi în librariile astea din România, desi cartile astea sunt oficiale, nu-i nimic subversiv… Asta e tragedia… stiti e o vorba la români, zice ca niciodata nu poti sa fii prooroc în tara ta. Asa e cu noi. Asa e… Desigur lucrurile astea nu vor sta în permanenta, pentru ca vin prefaceri, vin… Si sa stiti un lucru: eu ma ghidez dupa altceva. În viata mea m-am ghidat dupa… poate ca nu toata viata mea, când a început sa mai albeasca paru’ ca întelepciunea, gândirea evolueaza în sens pozitiv odata si cu vârsta, bazata pa experienta… nu stiu ce-am vrut sa spun… Asta e vârsta.

În strainatate?

Da… nu stiu… m-am concentrat si am obosit putin. Nu-mi vine… ma scuzati…

Da.

[facem o pauza dupa care începe sa ne citeasca… ]

Poftim?

A, asta e cartea da baza a miscarii legionare, carticica… scrisa de Corneliu Zelea-Codreanu.

Poftim?

L-am vazut, nu l-am cunoscut. Eram copil pe-atunci.

A, este legea disciplinei. Zice legea disciplinei care este legea prima: „Fii disciplinat legionar”…
Ca ce este mai placut si mai frumos e viata în cuibul unei familii. Familia în sine e un cuib… A, se refera în special la animale, la pasare în special… un cuib, o intimitate a vietii, e un cuib. Si… asa a vazut-o el, Codreanu si n-a gresit. Presupune caldura spirituala a celor care fac parte dân acest grup care el i-a spus cuib. Un cuib spune aicea în cartica trebuie sa fie da maxim 13, maxim 13… Pot sa fie de la 3 la 13, da’ maxim 13. Si… în viata da cuib, adica un legionar spune cel putin teoretic ca nu poate trai în afara cuibului. Fara viata da cuib nu esti legionar. Dar, asta teoretic. Dar practic sau în viata sa întâmpla lucruri… da exemplu în închisoare sau chiar în alte conditii… ca nu poti sa… esti singur, nu poti trai… domnisoarelor, eu va spun ca… pentru dumneavoastra cred ca este destul da greu [îsi drege vocea] ca sa întelegeti lucrurile astea pentru ca veniti dântr-o lume dân afara mea… uite aicea nu este decât un început: „Legiunea este o organizatie… pe ordine si disciplina.” [ne citeste din carticica]. Punctul doi: „Legiunea e calauzita de-un nationalism curat izvorât dân nemarginita dragoste da neam si tara.” Astea-s principii da baza. „Legiunea vrea sa trezeasca la lupta toate energiile creatoare ale neamului.” „Legiunea apara altarele bisericii pe care dusmanii vor sa ni le darâme. Legiunea îngenunche înaintea crucilor, vitejilor si mucenicilor neamului. Legiunea sta scut neclinitit în jurul tronului”, era vorba da rege, noi legionarii, în principiu, forma da stat, ne-am declarat pentru regalitate. Pentru ca-n conceptia românului, cel putin atunci când era e o chestie care poate evolua, adica sa poate schimba fara ca sa influenteze însa mersul miscarii legionare. În mentalitatea românului, de totdeauna, am zis si va dau un exemplu, cineva, un intelectual tânar, un profesor venise din Franta si povestea taranilor din comuna lui, eram si eu întâmplator acolo, zice, si-asta explica tot, zice: „Eu am fost în Franta, nu stiu ce, cutare”. Si un taran îl vad ca întreaba: „Si ce rege au acolo? Cum sa numeste regele dân Franta?” Si asta, profesorul, zâmbeste si zice: „Nu, ca este republica acolo, nu e rege”. „Pai, zice, ce tara e aia fara rege?”. E o chestie da mentalitate, da gândire, da simtamânt si asta e ideea în structura taranului român, poporul român da dinainte de razboi. Si era adevarata si dreapta. Pentru ca asta era el. E, e, facea parte dân structura neamului românesc. Noi am avut domnitori, voievozi, printi care conduceau. Si… miscarea legionara a fost pentru dinastie. Asta nu înseamna ca daca e dinastie e si e un ticalos respectivu’ om e agreat sau este… cum sa spun eu… e un mit mai bine zis, un mit… d-aia spune va fi în jurul tronului, adica apara mitu’ asta al poporului român miscarea legionara, d-aia sta scut neclintit în jurul tronului din care voievozii si regii s-au jertfit pentru apararea si-naltarea patriei. Deci pentru acesti regi. Noi am avut da fapt, practic vorbind patru regi: Carol I, care-a domnit 47 da ani, Ferdinand care a domnit 10 ani, Carol II care a domnit tot 10 ani si Mihai I da care stiti si dumneavoastra. Dântre astia toti Carol I a venit din Germania ca print domnitor în România, s-a dedicat neamului românesc si intereselor politice, economice ale tarii; s-a identificat cu nazuintele acestui popor. Si a realizat o Românie europeana, ca sa spunem asa. El a facut, supt el s-a facut drumuri, sosele, adica cai ferate, institutii si multe, multe alte lucruri. S-a urbanizat ca sa spunem asa, s-a modernizat România moderna… Ferdinand, care e nepotul lui, a facut România Mare. A luptat alaturi de armata româna contra neamului dân care facea el parte, adica germani. Noi ne-am razboit, în timpul razboiului dân ’16 cu nemtii, nu? Si, a facut unicizarea României. S-a idenitificat perfect cu nazuintele neamului românesc. Când a fost vorba când nemtii Muntenia, Oltenia si înaintea lor de Moldova s-a facut triunghiul mortii, nu ati auzit dumneavoastra, nu stiti. Asta e cea mai mare crima care sa face ca istoria nu va doteaza pa dumneavoastra cu trecutu’ ei fidel, asa cum a fost. O crima. Cu Ferdinand, armata româna, conducerea ei, a hotarât când a vazut ca e coplesita, sa se faca triunghiul mortii în jurul Iasului si sa moara da la ultimul soldat si pâna la rege aparându-si tara… Asta e istoria. Nu e trecuta. Nu. Comunistii au avut grija si toti tâlharii astia si banditii astia care sunt numa’ cu numele da român…

Poftim?

Da… legiunea vrea sa cladeasca din suflete tari si brate vânjoase o tara puternica, o Românie noua. Astea-s principii da baza ale miscarii legionare si… [rasfoieste]… Asta spune tot… [rasfoieste]… zice. Ei trebuie sa recunoasca, sa iubeasca pa Dumnezeu si sa se poarte dupa învataturile crestine. Educatia nationala… Asa… dupa, dupa învataturile crestine. Este foarte multa literatura imorala care ucide sufletul copilului. Asta se face si astazi o data presa, o data prin televiziune. El trebuie sa fie ferit de a sorbi aceasta otrava. Atunci era vorba da carti, ca televizor nu era. Educatia nationala: tânarul român trebuie sa-si iubeasca patria, pamântul si regele. Fara patrie este ca un pui fara cuib. El trebuie ferit de literatura comunista care se ridica în contra lui Dumnezeu, în contra familiei, în contra proprietatii si în contra armatei. Realitatea am trait-o pa pielea noastra. Atuncea numa’ stiam. Da’ nu stiam… sau… educatie sociala: în sufletul tânarului nostru trebuie sa cultivam si sa întretinem sentimentele credintei de dreptate si echitate sociala si setea de munca creatoare. Educatia fizica: copilul trebuie sa fie voinic si sanatos la trup pentru ca el va fi ostasul de mâine care va apara acest pamânt. Educatia sanitara s-asa mai departe. Vreau sa va… Asta e atotcuprinzatoare, e ceva care ea, ea a fost tradusa în multe limbi straine… si pa care si-au însusit-o foarte multi, în special intelectuali din Apus… Educatia faptei creatoare s-asa mai departe… [rasfoieste]…