Perioada comunista

M-am nascut în 21 Mai 1935, în satu’ Dârza, plasa Buftea, judetul Ilfov, la 20 de kilometri de Bucuresti, am facut scoala elementara acolo, în  ’48 s-a facut reforma învatamântului dupa ce s-a, dupa razboi, dupa asta, am întrerupt scoala dupa 6 clase, deci am facut 6 clase, se facea… trebuia sa merg la Buftea sau la Crevedia, la Internat…parintii aveau nevoie si de ajutorul meu, ca aveau animale si asta, aram 4 frati dar eram foarte distantati unii de altii, cel mare era nascut în ’26, sora în ’31, ma rog, eu în ’35 si urmatorul, ultimul frate al meu era dupa 7 ani, deci în ’42, asa ca eu eram atuncea cel mai de ajutor la… animale acasa, la gospodarie, la astea si cum era atuncea timpurile zicea „lasa ca n-ai sa te faci popa sa megi la scoala, ti-ajunge 6 clase acolo”, ca-n comuna, acolo nu se mai facea clasele astea superioare numai pâna la 4 clase, si ma rog, în timpul asta, din ’48 pâna-n ’51 am lucrat ca, am ajutat la gospodarie, dar am lucrat si ca zilier la… o ferma, la Generalul Condeiescu, avea o ferma-n sat acolo, avea vie, avea ciresi, avea gradina, am lucrat, asa, ca zilier la gradina, prin…5…’49 si ’50 am ami lucrat ca zilier la C.F.R., unde lucra tata… tata era c.f.r.-ist, era revizor de cale…si se facea lucrari de… se chema „radicala”, cum ar fi reparatiile capitale la masina, asa se facea reparatie capitala la calea ferata si se numea „radicala”, era avea nevoie acolo de un gestionar sa zicem, la… un gestionar, sa dea scule dimineata la muncitori, ca erau muncitori veniti din tara… echipe multe care… se lucra, se desfasura pe kilometri, asa, pe întinere mai mare si le dadeau scule dimineata, mai faceam si eu acolo niste trasaje pe sinele de cale ferata pe unde sa vina traversele distantate si astea, si… în ’50, în ’49 m-am dus la Malaxa, la Bucuresti, a venit cineva prin sat pe acolo si a spus ca primeste tineri pentru scolile de calificare la locul de munca, ma rog, 6 luni de calificare, si ne-am dus vreo câtiva consateni, asa de … eram de aceasi vârsta, asa veri, asa de al doilea, si din vreo 7 insi au intrat vreo 5, asa, la Malaxa era… a urmat 29… „23 August”, asa se chema atunci:Malaxa, p’orma „23 August” si acuma ma rog, Faur Bucuresti, si… din 7 insi câti ne-am dus, 5 au intrat si eu si cu înca un var, tot Grigore se chema si el, numa’ ca el era Costica, n-am… nu ne-a primit ca nu aveam vârsta de 15 ani si 6 luni, ca atunci când terminam sa avem 16 ani, sa ne poata angaja, ca nu se angaja mai… în productie mai mic de 16 ani, si am venit acasa dezamagit, ca… unii au reusit sa intre si noi n-am… am încercat noi sa dam ciubuc, nu mergea, gata, vârsta era lege… si… am venit acasa, am continuat sa mai lucru acolo ca zilier si p’orma în ’51, vara m-am înscris la scoala profesionala, la Grivita, ca sa-nvat meseria, si acuma depasisem deja vârsta de 16 ani, da’ m-am înscris cu cererede dispensa pentru 8 luni si am facut 3 ani de scoala profesionala la Grivita, m-am calificat în… sculer-matriter, în ’54 am terminat soala, am venit la Brasov, am lucrat la Steagu’ Rosu’ la Matriterie, am plecat militar de aicea din Brasov, am plecat la… Lugoj, la graniceri, în ’57… un an, m-am lasat la vatra… între timp murise mamica mea si as fi vrut sa merg înapoi la Bucuresti, fiind aproape, acolo, de casa, sa… ma-nscriu, sa gasesc servici acolo, sa fiu mai aproape de casa, da’ pentru ca murise si mamica si acasa era asa situatia ca… eu cum aveam gospodarie si astea, unele dintr rude ziceau c-ar fi mai bine sa ma-nsor, ca sa fie o femeie acolo-n casa, ca sa faca treaba… da’ taticu’ era tânar, trebuia sa-si refaca si el viata si… am plecat… si am, am venit înapoi aicea sa-mi iau livretul, buletinul si astea si la fabrica la Steagu’, cum ma cunosteau maistri si, de unde plecasem, m-au lamurit sa ramân, tot avea sa intre noul sistem de salarizare în ’57 , în functiune si trebuia sa fiu oricum cunoscut, ca sa te încadreze asa… si-mi zice „te duci în alta parte – nu te cunoaste nimeni si o iei de la-nceput, ramâi aicea ca esti baiat bun, ca te cunoastem” …am ramas, asta a fost în ’57, am lucrat tot acolo la… pâna am iesit la pensie… în aceasi sectie unde am, m-am angajat de prima data, la Matrite, forja, în ’58 am cunoscut-o pe sotia, i-am facut curte un an de zile, în ’59 Mai, ne-am casatorit, în ’60 am avut pe Marinela, primul copil, în ’64, pe al doilea, pe Relu, în ’61 am … m-am înscris la scoala de maistri, Scoala Tehnica de Maistri de la Steagu’ Rosu’, am facut 3 ani.

Se faceau propuneri sau pur si simplu…?

Da, era… adica… îti exprimai dorinta, dar trebuia sa ai… sa fii propus de catre sectie, ca te trimitea din productie, te scotea din productie… si te platea, si… bine-nteles ca m-am dus, am facut un an si o luna la zi, scos din productie, si dupa aceia s-a mai… cu economiile, cu astea… a început de atuncea sa… si atuncea s-a trecut la seral, si faceam si productie – ziua si mergeam la seral, la scoala… am terminat 3 ani de scoala profesionala, în ’65 am luat post de maistru, am fost maistru în aceasi sectie, deci[…] am învatat, unde am practicat meseria de matriter, în ’73 am …în ’70 am devenit maistru principal, în ’73 – sef de atelier si asa am iesit la pensie în ’90 – ca sef de atelier la Matriterie… asta e pe scurt…

Cursul vietii.

Cursul vietii.

Tatal d-voastra a fost în razboi?

Fiind la C.F.R., la siguranta circulatiei, a fost militar si astea, dar în timpul razboiului, nu a facut… c-a mobilizat la… meseria lui.

Ca c.f.r.-ist… practic era a doua armata.

Da, da.

Era dupa… si v-a povestit ceva, d-voastra erati totusi mic, aveati 5 – 10 ani când s-a terminat razboiul.

Da, da aveam 10 ani când s-a terminat razboiul… mi-aduc aminte, eram… fiind aproape de Bucuresti, acolo sunt… veneau avioane si bombardau, mai întâi a venit nemtii, se instalase acolo, la scoala din sat, aveau un fel de tabara militara, veneau ofiterii aia, nemti si ne luau pe noi, copii fiind, ne lua în masina si ne ducea, unde am auzit, unde stiam ca are un vitel de vânzare sau porc sau astaca sa cumpere sa…

De vânzare…?(mirat)

De vânzare ca sa…

Da’ le cumparau sau…?

Pai le cumparau da’… ma rog, unii spuneau mai târziu ca, le cumparau ca aveau bani falsi… ca erau… aveau banii… dar erau… se purtau corect… p’orma a trecut… deci a început razboiul, au mers catre rusi, p’orma când s-a întors armele si erau bombardamentele anglo-americane, eram copil dar trebuia sa… ne grabeam cu vacile de la câmp sa ajungem acasa, sa ne ducem în adaposturi… sa nu ne loveasca vreo schija, vreo asta, aveam adapost acolo în curte, veneau vecinii, ne ascundeam, auzeam si noi veneau parasutistii… lovea câte un avion… noaptea reflectoarele… veneau, ziceai ca trece peste satul nostru, ca batea… noi eram aproape de… Baneasa, de Otopeni, de…astea, foarte aproape, acolo, doar o padure ne despartea… ca eu eram pe calea ferata la 20 de kilometri… si Otopeni si Baneasa e pe soseaua Ploiesti – Bucuresti, erau oarecum paralel, era aproape de… p’orma au venit rusii, erau pe la fermela astea pe unde erau… erau si prizonieri… care mai munceau pe acolo, au trecut catre…

Rusii se comportau altfel decât nemtii… erau rai?

N-aveau, n-a fost asa, ca sa stea, ca era, ei când s-a întors armele si astea au mers… nu mai aveau ce sa caute acolo, nu mai aveau ce sa caute acolo, catre noi, mergeau catre Ardeal, aicea, catre Ungaria, Cehoslovacia sa elibereze teritorile astea si n-au, n-au stat asa ca rusii, rusii au… (se corecteaza) ca nemtii, nemtii au stat mai mult pe acolo prin… si erau, asta, asa… sigur ca eram copil… auzeam si…

Ati spus ca ati avut un frate, ca aveti, ati avut un frate mai mare, el a participat?

El, el era în ’26, deci în treizeci si…, în ’46, atuncea avea 20 de ani, l-a luat armata, a lucrat la Grivita, a servit si el la C.F.R., la Grivita, înainte de armata, a mers la armata si în timp ce, adica când mai avea 3 luni sa se lase la vatra, s-a înscris la o… la recrutat acolo, ma rog la… o scoala de ofiteri politici, a facut scoala de ofiteri politici la Breaza, a lucrat acolo…

Deci nici el nu participase.

Nu, n-a fost… era prea tânar.

Da 26… de ani avea în ’46.

Nu, 20 de ani

Dar… respectiv, din perioada razboiului, tatal d-voastra, v-a povestit vr-eodata, vre-un eveniment deosebit?

Pai stiu eu, ca eram copil, da’ eram copil de 9 ani, de când tata era acolo, si era cu serviciul, tot îl detasau unde era nevoie si chiar a avut necaz în sensul ca… fiind oameni putini si astea… si se întâmpla deranjamente pe… calea ferata, pe astea, mai cadea câte un stâlp, mai trebuia sa înlocuiasca o sina, si oameni putini si a ridicat, a facut o hernie care s-a… i-a iest, a perforat… eram copil… avea niste… cingatoare, asa, gen sarpe, cu… arc asa, si curea care îi tinea hernia, ca sa nu iasa afara… a fost… mi-amintesc ca chiar a … venit acasa, a avut o schija, asa, în mâna, de la bombardamente, de la astea, n-a patit altceva, da’ i-a intrat o schija-n mâna, la ranit asa, da’ nu… dar i-a scos-o la chirurgie, ma rog… nu… era, n-a fost în lupta acolo, nu, nu s-a întâmplat sa aiba…

Si nici alte rude?

Am avut în „unitie”, adica „unitie”-unchi prin alianta, barbatul la o sora de-a lu’ mama, maica-mea, a ramas prizonier în Rusia, adica a… l-a luat prizonier în Rusia, atât a stiut, si l-a dat disparut si… disparut a ramas pâna astazi, ca i-a facut toate pomenile si… înmormântarea aia cuvenita acolo, dar fara sa-l… n-a vazut nimeni când a murit, n-a adus nimic, atâta… a fost disparut si disparut a ramas, nu s-a…

Când s-au întors armele, prizonierii

Am avut un…

Fost cumnat.

Da chiar sora mea, a fost casatorita cu un fost prizionier care a stat 4 ani la rusi, a lucrat acolo la ei ca tractorist, cât a fost 4 ani, a povestit atunci ce era, cum era… fiind… muncitor asa si asta… lucra la… nu l-a bagat în lagar sa… pateasca altceva, a muncit la… pe tractor, a venit dupa 4 ani, s-a casatorit cu sora mea, a murit si el la 73 de ani, acum câtiva ani…

Ati cunoscut pe cineva care sa fi fost deportat, trimis în lagare de munca, la canale, la…?

Pai, am cunoscut în sat la noi, nasul meu era popa si nasa mea, avea ceva avere, ea avea avere, el n-avea si când a venit, asa zis „când a venit rusii în tara”, eu sunt convins si astazi ca nu erau rusii, oamenii care au simpatizat cu rusii, cu astea, care s-au apucat sa faca ei o alta lege… au luat-o si pe nasa mea sa o duca la… adica si pe ea si pe alti doi cârciumari din sat, dar ea fiind femeie, pe ea n-a dus-o, în schimb i-a luat acolo – salba de aur, ce a gasit, mai multe lucruri si astea, si-a zis ca le-a luat rusii, asa, asa a ramas ca „le-a luat rusii”, da, si cei doi cârciumari au fost dusi la canal si… amândoi aveau copiii de-o seama cu mine, chiar unul era nascut… eu eram martea si el miercurea si am fost buni colegi de clasa pâna… sase ani de zile, baiatul popii din sat era coleg cu mine si ei au, astea, cârciumarii au fost dusi la canal, unul din ei, mi-amintesc, a facut… ce stiu… din cauza lipsei de iod, acolo, sau ce… apa…ce-a baut sau ce-a facut, a facut asa o gusa… de era asa de mare ca o dadea peste umar… si el era cârciumar si-si muncea si pamântul, avea vreo 20 de hectare si el… pe tractor, pe astea si muncea si… si acolo la canal, tot asa, pentru ca a stiut sa faca meseria asta… a muncit acolo la nivelari, la dislocari, la… a muncit si… baiatul lui care era coleg cu mine, a facut si el niste prostii p’acolo pe la calea ferata, a demontat niste dulapuri de la… telecomenzi din-astea de la C. F. R…. probabil ca erau instalatiile alea ce se faceau de semnalizare, de… nemtii facusera instalatiile foarte… Caile Ferate Române atunci… si el a demontat acolo ca sa faca pe la aparate de astea de radio-galena, cum era, atuncea nu erau aparate de radio cu tranzistori sau astea, era cu galene, piatra de aia de… si ascultam si noi… muzica si astea, noi… noaptea ne întâlneam si stateam sa ascultam Europa Libera sau, Vocea Americii era atunci la moda…si l-au dus si pe el si s-a întâlnit cu taica-su la canal, el a învatat sa zugraveasca acolo si zugrav a murit, a murit acum un an… fost coleg de-al meu…

Ati spus ca riscati sa ascultati Europa Libera, sau ma rog, Vocea Americii, era deja înca de pe atuncea…?

Era, era de pe atuncea, imediat dupa razboi era, în special Vocea Americii era, mai târziu…

Si erau, si erau si vânate, între ghilimele, persoanele care…?

Da… acolo la tara nu erau, atuncea nu, mai târziu la Steagu’ am avut 3 – 3 modelori…

[Vine sotia respondentului]

…am avut 3 modelori care au ascultat B.B.C.-ul si era limba româna, si erau niste concursuri de muzica, de astea, trebuia sa… cine a ghicit, sa zicem, melodia sau compzitorul sau astea, trebuia sa le scrie si primea ceva, un premiu, o revista sau…, si astia au ascultat si au scris la B.B.C. si când le-a trimis aia de B.B.C. – premiu sau astea i-a luat securitatea la întrebari si erau colegi de-ai nostri, erau membri de partid… si i-a împrastiat, i-a dat pe fiecare 3 insi în 3 locuri diferite, nu stiu, prin anii ’80 sau nu mai stiu…

A venit si doamna acuma, si spuneati asa, ca, daca tin eu bine minte, între ’58, în ’58 ati cunoscut-o, ati curtat-o un an de zile si-n ’59, ati dorit-o, ati cerut-o în casatorie… cum se curtau oamenii în perioada aceia?

Ne-am cunoscut… veneau… ne duceam la filme, la teatru, în excursie… ne întâlneam cu prietenii…

Mergeati…?

Mergeam în excursii, avem si acuma fotografii, mergeam cu… se facea prin sindicat, prin astea se organiza excursii în tara, atuncea am vazut împreuna… Castelul Bran, Cetatea Râsnov, Valea Oltului, ceva Manastiri prin Moldova, pe la Galati, pe Dunare…

[Catre sotie] Si d-voastra, erati si d-voastra, lucrati tot în Setagu’ Rosu?

Nu, nu lucra în comert, la Alimentara.

Si ati facut cununie religioasa?

Da, am facut cununie religioasa, la Catedrala, în Piata „23 August”(actuala Piata Sfatului) acolo, eram secretar de U.T.C. … nu era asa cum se spunea, ca… chiar atuncea nu era, chiar la nunta la mine a venit si Secretarul de Partid, …nu?

Inclusiv la cununia religioasa?

Da, da a venit si la biserica si aicea la masa.

Deci nu era…

N-a fost problema, era cu ofiterii, era mai strict, care era sau daca era mai, mai mergea mai pe ascuns, dar n-a fost chiar asa…

Deci erau si care se fereau totusi sa…

Pai se fereau… ca no…sa n-aiba probleme asa, nu era chiar pe fata ateismul asta, mai se faceau anumite conferinte, anumite actiuni asa, „de combatere a obscuratismului, dar totusi, obiceiurile astea traditionale, cu cununie, cu botez, mi-am botezat copiii tot la biserica asta…

Si Paste si sarbatori religioase…?

Faceam si era… asa se spunea atuncea ca: nu e Mos Craciun, ca e Mos Gerila, se facea Pomul de Craciun, nu se facea de Craciun, mai se zicea Pom de iarna, dar noi de când ne stim… tot îl faceam de Craciun, nu asteptam sa treaca Craciunul, tot de Craciun, în seara de Ajun faceam…

[Sotia]: Asta nici nu e Craciun daca n-ai…

Asa am obisnuit si de la parintii de la sotia de aici de la… si asa a ramas pâna astazi când… atunci cu Revolutia a fost o… în ’89, când a fost o oarecare bulversare, în sunsu’ ca-n 22 [decembrie] a fost asta si cum începuse sa puste pe aicea si se auzea toate si asta, eram mai…[…]

Si cununia oficiala, de la Sfat, avea un protocol anume?

Nu era ca acuma, tocmai ca era mai simplu, atuncea ne-am casatorit într-o zi de vineri… sotia era la servici, eu m-am învoit, ma duc la dânsa, am învoit-o si pe ea, am venit pe jos la Primarie, ne-am cununat, am semnat si a doua zi am avut nunta si… asa e… acuma e atla… asa era atunci, nu era transportul in comun, pe strada Lunga de acolo de la Bariera, am venit pe jos pâna la Primarie.

Nu, nu era transportul în comun…?

Nu era.

Când, când l-au introdus?

Chiar dupa aceia, erau îmi amintesc, i-a desfiintat si pe astia , mai era câte un privat care avea masina mica, câte un hârb din asta mai… si i-a desfiintat si pe ei, mi-amintesc ca daca mergeai unde e Universalu’ acuma si vroiai sa mergi la Gara, venea taximetristul ala asa zis”particular” – privat, si zicea: „no, cine merge la Gara? – un leu.”, si strângea si el 2 – 3 – 4 clienti si-i lua si-i ducea la Gara sau… si la casatorie, când ne-am casatorit în ’59… m-am dus la statia de taximetre si am vorbit ca sa comand si eu 2 – 3 taxiuri ca sa ne duca de aicea la… si zice: „nu domn’e, nu asa ceva nu luam, comenzi si astea, în ziua respectiva cautati si voi” – unde sa cauti sâmbata dupa-masa asa ceva, nu puteai ca era… putine, nu erau si apoi pâna la urma, era o formatie[muzicala] de ingineri, de colegi, oameni cu servici si astea – si cântau, aveau o formatie, destul de renumita, mi-a recomandat-o cineva, si:”lasa domn’e, ca venim noi cu masina” si au venit cu masina lor si au… a plouat an ziua aia, strada era… nu era ca acuma… si am venit pe jos de aicea, de la „Vârful cu Dor”, pe pajistea aia, cu lumânarile aprinse de la biserica, veneam ca de la „Înviere” – sâmbata seara, am facut masa aici si asta a fost nunta.

Mi-ati spus de copii, de Marinela si de Viorel, Marinela s-a nascut deci în cincizeci si…

În ’60.

În ’60, asa, si Viorel în ’64, cum ati reusit sa împartiti atuncea rolurile de parinti?

Pai eu, lucram în doua schimburi, aveam pe mama soacra aicea cu noi si ne ajuta, era tot timpul dânsa acasa si noi faceam în schimburi diferite ca sa mai, vad ca… când sotia lucra si dimineata si dupa-masa, era problema ca… nu, nu mai era ca faceam schimburi diferite, dar, deci eram schumbul 1, eram dupa-masa acasa, daca eram schimbul 2, eram dimineata, faceam… a fost mai greu când a murit mama soacra, ca atuncea copiii erau înca la scoala, si-n ’73 a trebuit sa…

Era greu sa…

…sa lase sotia serviciu’

Era greu sa cresti un copil mic în perioada aceia?

Era mai…

Se gasea de mâncare?

Era mai greu, se mai gasea atuncea… nu, nu era atuncea lipsa, mai târziu a venit timpurile… mai ales când a început sa… campania aia sa plateasca datoria… si se dadea totul la export si… dar atuncea se mai gasea, erau…

Când au crescut mari… au luat meditatii cu… pentru studii?

Relu a facut ceva meditatii când era la liceu, dar n-au avut când au fost la scoala generala, a facut Relu un an de zile la, matematica.

La matematica… erau scumpe, ce preturi aveau?

Nu stiu.

[striga Relu din alta camera]: 30 de lei pe ora

Cât era?

[Relu]: 30 de lei pe ora

30 de lei pe ora…multumesc… mai erau si alti parinti care apelau la meditatori sau…?

Sa stii ca nu era ca acuma, asa o boala nebuna dupa… si Relu, a facut asa câteva ore, iar când a simtit el ca nu mai e nevoie, s-a dus, a luat cu… examenul si n-a avut…

Când au fost alegerile… din ’47, nu?…

Pai eram copil la tara, mi-amintesc ca treceau carutele cu… de la satele vecine si treceau la Crevedia, acolo la comuna sa voteze, si erau „ochiul” de la taranisti si „soarele” de la comunisti, de la Frontul Democratiei Sociale, cum era Frontul Socialist, sau nu stiu cum îi spunea, si… mi-amintesc ca eram copil si treceau carutele la vot, cu oamenii si se cunosteau cu satenii si strigau:”ma, pe cine votezi?”

[S-a terminat banda. In acolada este ceea ce nu s-a înregistrat pe banda cât timp s-a întors caseta]

{„cu soarele” – „daca n-ai ochiul} cu ce vezi soarele?”, altii… no si p’orma ne povestea batrânii ca… mai faceau mai înainte, daca a fost asa, da si atuncea stiu, mi-amintesc de copil, ca zicea ca daca, era cabinele de vot si deasupra era asa, un fel de pod si cineva acolo sus vedea cum votezi si daca nu votai pe cei cu care nu erau ei de acord, îti presara un pic de faina pe spate, si când ieseai afara, te luau altii la bataie si tu te mirai ca de unde… ca n-a fost, nu te-a vazut nimeni, da’ aia te pictase si… nu stiu, atuncea nu votam, mai târziu, votam aicea, mai târziu votam aicea, când am început si eu sa votez, prima data am votat când eram militar la Lugoj, la graniceri în ’56, atuncea a fost primul meu vot si atuncea era…

Dar ce se alegea , secretarul general sau…?

Se aleagea deputatii locali, pentru „Marea Adunare Nationala” si voturi nu… iesea 99%… daca era cineva care sa… mai târziu era probleme de, de… în optzeci si ceva, când a fost, nu stiu în ce an, alegerile, mi-amintesc alegerile, mi-amintesc ca a tot venit securitetea si am dat extemporale toata sectia ca acolo… au fost muncitorii si astea, si conducerea, ca se scriau niste… un fel de extemporale, ca ne dictau ei si sa depisteze cine a scris, ca scrisese pe buletinul de vot anumite injurii la adresa…

A, si faceau test grafologic.

Sigur, si…

Dar asta când, în optzeci si… sapte…

Mai înainte de Revolutie… înainte de ’89 deci, atuncea, nu stiu când a fost alegerile înainte, uite ma nu-mi amintesc, da’ ultimele alegeri care au fost pe vremea lui Ceausescu.

Si cum de au venit în sectie, se vota…

Pai, în sectie, ca… pai erau de exemplu votai, nu se vota la uzina, se vota la sectiile de votare unde apartineai, dar ei aveau anumite banuieli si venea si ca sa nu, sa nu fie, sa nu mearga direct la ala, ne chema pe toti si dadeam asta si bine-nteles ca ei aveau o tinta, avea niste… un cerc anume care-i urmarea, ca-mi amintesc ca era unu’ Murea de la tratament, si se banuia, banuia pe el si nu stiu pân’ la urma cum a iesit ca n-am mai vorbit, am iesit la pensie, dupa Revolutie, n-am  nu m-am întâlnit cu el, n-am mai discutat: „ma, cum a fost atuncea?” – se banuia ca el ar fi fost urmarit.

Da’ nationalizarea cum…

Pai nationalizarea… tot ce a fost…

Mi-ati zis atuncea ca… au trimis-o la canal sau trebuia s-o trimita, si pe cei doi… crâsmari…de ce practic?…erau pentru ca erau singurii care aveau avere… erau considerati chiaburi?

Erau, da, da erau mai înstariti, în sat, aveau – asa zisi chiaburi – da’, p’orma, am mai avut un vecin acolo – nas din batrâni, care avea batoza si-n loc de tractor, avea un vapor din ala cu paie, în care baga, si cu aburi, si ala punea în miscare cureaua aia de punea batoza de treiera, si înainte de – asa zisa „stabilizare monetara”, nu stabilizare a fost… cum sa zic?…

Atuncea când s-au taiat zerourilu sau…

…Nu , nu, când s-a… da, da, ca a fost, nu ca s-a taiat, nu era sistemul asta, da’ mi-amintesc ca înainte a vândut batoza de treierat cu… era atuncea, nu stiu – 30 de milioane, ca era, crescuse… în ’32 – „reforma monetara” – mi se pare ca s-a numit asta , si a vândut batoza, 24 de milioane… si a doua zi s-a facut asta si avea voie sa schimbe numai 3 milioane, pentru 3 milioane îi dadea mai 50 de lei si ce sa faca omul, îti dai seama ce lovitura a fost asta… p’orma dadea la toti finii astia, ca avea fini mai multi, avea vecini care n-aveau bani sa schimbe si le-a dat acolo 3 milioane si a luat ceva, a facut asa o jonglerie, restul…

Si în timpul colectivizarii, colectivizarea a urmat dupa nationalizare.

Cu colectivizarea eram aici la Steagu’, bine si acolo, înca eram elev la Grivita si venea, mi-amintesc ca mergean acasa la , îsi facea casa si erau acolo niste meseriasi care lucrau la casa – si veneau din astia de la raion, ca atuncea era împartirea administrativa pe raioane si era raionul Titu… si Raionul Racari, cu sediul la Titu.

Judete sau cum?

Pai era… judetul Ilfov, era regiunea Bucuresti si era raioane, si raionul era, se numea Racari , de unde era si George Calinescu, de acolo era din Racari, scriitorul si… avea sediul la Gheorgheni, pe linia lui Târgoviste, partea aia si… veneau activistii din aia de la Raion ca sa lamureasca taranii sa se-nscrie în colectiv, si eram elev la Grivita si eram si eu, no – eram U.T.C.-ist, eram, aveam o târa de… draci, asa de politca, adica vreau sa spun ca eram si eu la curent, si veneau astia si se luau de tarani ca sa se-nscrie la… si eu stiam ca nu e obligatoriu si ca trebuie alta munca de…[lamurire].

Si respectati regulamentul…

Si cu… m-am luat în gura cu aia – „da’ ce domn’e, dumneata ce te bagi, cine esti” – „lasa domn’e…”, m-am luat în gura cu ei, p’orma sigur s-a facut colectivizare, ca i-au luat mai întâi pe cei mai saraci, mai asta, pe cei care aveau servici, îi amenintau ca daca nu te înscrii – te da afara din serviciu, si s-a facut atuncea, da’ p’orma, când a fost cu „hei rupu’ „, sa termine colectivizarea, eram aicea la Steagu’ si ne ducea si pe noi, ne lua din productie si ne ducea, ne forma grupuri de câte 2 – 3 insi si mergeam pe la Sacele si sa lamurim oamenii, da’, pai erau oameni care se ascundeau din…n-a venit si la noi aici, atuncea seara?… de la … cum îi chema?… de la Sacele, care…îti amintesti?….(catre sotie)

A… da’ cum d-voastra trebuia sa mergeti sa…?

Eu, ca muncitor, ca angajat la Steagu’ trebuia sa mergem sa-i lamurim ca… aicea, ca locatar aicea, gospodar, aveam vaci, nu ca-l ascundeam, aveam vaci si fânu’ pentru vaci îl cumparam de la Sacele si acuma, ma rog, defapt atuncea, nu mai aveam, nu mai aveam vaci, dar oamenii ne cunostea ca venea aicea, aducea… lua gunoiu’ de grajd de aicea de la noi si-l ducea la ei pe câmp si ne aducea, ne aducea fân si […] ma rog, ne socoteam, si când omul… a venit astia sa lamureasca acolo la Sacele sa… a fugit de acasa… si unde… a venit si el la socru-miu, ca-l cunostea, ca-i aducea si l-a gazduit aicea o noapte, a stat în fân undeva… ca… se ascundea de astia sa nu-l oblige sa se-nscrie.

[Sotia]: Magdo?

Magdo, Magdo, de la Sacele.

[Sotia]: Oare mai traieste?

Ei mai traieste… pa’ da’ si el era de vârsta lu’ […] si asa…

Si apoi vine perioada Ceausescu, în ’63 au fost alegerile… parca asa stiu?

În saizeci si… patru… când a murit Gheorghiu Dej?… parca-n ’64, a fost chestia aia cu prietenia noastra cu chinejii, oarecum cu… asa cred eu… un fel de afront adus rusilor, a facut, a venit cu nu stiu ce… era o plenara ceva, nu stiu cum se chema atuncea si ne lamurea… ca „marele popor chinez”, ca nu stiu ce, atuncea… pâna atuncea era rusii, dominau, si când a început chinejii sa-si ia si ei, ma rog, sa-si spuna si ei cuvântul si asta, erau pe atunci, stiu ca s-au dus de la noi Bodnaras si Dej si[…]… si-mi amintesc ca a murit Gheorghiu Dej, a început, i-a ales pe astia… nu l-a ales imediat pe Ceausescu, a fost un fel de triumvirat asa : era Ceausescu, era Stoica si… nu stiu, ca mai erau din ei, s-a împartit sarcinile lui Gheorghiu Dej, le-a împartit la astia, si p’orma… si Maurer si…

Dar viata d-voastra cum s-a schimbat în perioada asta?

A mers ca la toata lumea, nu erau…

Mai bine, mai rau, practic imediat…

Mi-amintesc ca erau… când am venit din armata si câstigam 5 – 600 de lei pe luna, salariul, puneam bani de mâncare, asa, fiind burlaci puneam banii de mâncare, eram câte 2 – 3 prieteni, asa, care de la servici si ne puneam si noi si la C.E.C.(Casa de Economii siConsemnatiuni) acolo niste banuti, sa ne luam câte un costum care costa câte 500 de lei…(râde) si…

Asta era salariul!

Da si p’orma mi-amintesc ca ne bucuram când vedeam ca se ieftinesc anumite lucruri dupa razboi, încet, încet se mai… se reducea pretul la câte ceva… la pâine, la anumite alimente, la anumite produse din astea de uz casnic, se bucura lumea ca scadea pretul la aspirator, la radio, la mobila, era perioade când se… apoi pe urma… cu Ceausescu a fost… cea mai penibila… situatie era cu cultul personalitatii, care pe mine, pe mine ma-ngrozea, ca facea sa am discutie cu sotia, ca-nchideam sonorul la televizor, nu putaeam sa mai suport, sti cum era … restul…
„Ceausecu a fost… nu stiu unde si i-au adus omagii si…”
Oh… da…nu era ceva… si câteodata zicea sotia „hai ca nu mai e cu ei” ca se vedea ca e de undeva din alta tara, alta… si când dadeai drumul la sonor, tot de ei zicea, adica compara, ca acolo e asa, sau asa , era una, era una Raduleasca si facea niste emisiuni despre capitalism, si totdeauna îl facea într-o încapere asa, întunecoasa, nocturna, sa te faca sa crezi ca capitalismu’ asa negru-i , e asa de… bine-nteles ca si capitalismul are… se vede… se vede si astazi… are metehnele lui… are…

Partile lui proaste.

Adica cu el s-a adus si alte… da’ era , nu… era numai el si ea… el si ea…el si ea…

Erati deja membru de partid?

Când am venit din armata eram U.T.C.-ist, înainte de, adica de la scoala… si p’orma când am venit din armata, fiind acuma si cu armata facuta si U.T.C.-ist au… s-au pus cu lamuritu’ pe mine sa ma faca membru de partid… se faceau cereri tip ca: „vreau sa-mi aduc contributia la construirea socialismului în tara noastra, cutare, sa-mi dau ce am mai bun în mine” si am facut cererea si m-am dus la… te duceai la Raionul de Partid, asa era atuncea, era Raionul Stalin, si te duceai si te… dadeai un fel de interviu… te… interoga…”de ce?” – si am zis ca…” da’ de unde stii, cunosti politica partidului?” – „pai, din ziare, din…” si m-a respins, mi-a dat(râde)… sa mai învat… si p’orma bine-nteles ca aveam un… inginer care era chiar din judet de la mine de acolo din raion cu mine si „hai Grigore ca trebuie sa… facem” si m-am dus si mi-a dat… era stagiatura… îti dadea stagiatura, era… nu erai membru de partid, erai stagiar si am facut… nu stiu – 6 luni sau cât… un an… si apoi mi-a dat carnet de membru de partid, stiu ca Mihut Vasile era prim-secretar atuncea la Brasov… da’ a fost un om deosebit, un om… si multi ani l-am întâlnit si l-am stimat… da’ l-a dat repede de-o-parte , ca nu era… trebuia de astia: „latrai” atuncea, ala era un om… molcom, Mihut, Mihut Vasile era, mi-amintesc…

Nu se potrivea pentru respectiva functie.

Da, da…

Nu ca mie mi-a spus taica-miu, mi-a spus ca nu oricine era propus pentru a fi facut membru de partid.

Pai nu…

Trebuia sa fii un om corect, muncitor, sa-ti vezi de treaba ta…

Da, era clar ca daca era unu’ care era…

Si era propus… si daca erai propus era destul de greu sa-i refuzi.

Da…nu, nu puteai, dar era si, a fost si o perioada când… la început, când…daca nu erai asa bun la meserie sau stapân pe tine sau urmareai anumite astea… – „hai ca ma fac membru de partid” si nu stiu ce… si se… patrundeau… da’ p’orma s-a mai strâns asa, surubul, adica totusi se tinea cont un pic de calitatea …

Persoanei?

Meseriei, calitatea persoanei, mai târziu nebunia cu componenta partidului, erai obligat sa… nu facea… de exemplu – erau ingineri sau subingineri sau maistri care nu-i facea membri de partid , ca trebuie sa fie si atâtea muncitori sau atâtea femei sau atâtea unguri, atâtea sasi, atâtea… sa fie componenta…da sa nu se…

Sa nu fie prea multi ingineri sau sa fie prea multi…

Mi-amintesc ca afost un…chiar si seful meu Ghelasie, foarte târziu a intrat în partid, nu putea si…

Si erati obligat sa participati la activitati politice în…

Categoric, eram obligati… era învatamânt de partid, sa te duci la scoli, la munca patriotica în ziua de Pasti, mergeam la … plivit de sfecla, cu drapelul în frunte, pe la fier vechi, pe acolo, unde s-a facut catre Dârste, pe unde stati voi pe acolo, podurile alea ai calea ferata si astea… catre Dârste de la Steagu’.

A… da, da.

Munceam pe acolo, trebuia sa ne ducem, carnete… si la scoala profesionala aveam, la Grivita – carnete de munca patriotica, da’ atuncea era chestia cu Festivalu’ Tineretului care a fost la Bucuresti în ’53 si am facut „postu’ festivalului”, nu gaseai, intrai în magazine de alimente si astea… nu gaseai un, un strop de pâine, un ceva, o bomboana, ceva…nimic, nimic, înainte de festival, nu era nimic, ca sa poata sa faca fata în timpul festivalului, era asa zis ” postu’ festivalului”… la scoala, la cantina se dadea numai spanac si linte, si arpacas – am mâncat la scoala, ca n-a… în armata n-am mâncat arpacas, da’ la scoala profesionala am mâncat arpacas, da, la scoala profesionala am mâncat în postu’ festivalului si aveam 120 de greci – copiii comunistilor din Grecia, care daca la ei n-a mai venit rusii, a venit englejii si americanii , copiii comunistilor din Grecia, au venit sa-nvete în România… scoala si aveam la noi la scoala Grivita 120 de greci si venea todeauna de la Crucea Rosie si le aducea alimente si astea… noi ne uitam cu jind… le-aducea ciocolate, biscuiti, ma rog, de toate, dar nu putea sa zica ca traieste numai din aia, dar când venea la masa si vedea mesele… ca ne tinea afara la rând si ne punea la mese dinalea de 10 sau 12 persoane, portiile pe masa si p’orma ne dadea drumul, ca daca ar fi fost acolo când se servea masa, câte unu’ mai mânca, o mânca repede, mai ascundea o farfurie, mai… si atuncea el le punea pe mese sa… numara… vedea toata lumea ca toate locurile sunt ocupate si p’orma se dadea drumul sa ocupam locuri, nu avea voie nimeni sa lase scaun liber si când… grecii vedeau meniul, se pregateau si când veneau, stateau si ei la rând si se pregateau si când le dadea drumul în sala de mese, puneau niste lumânari acolo, în farfuriile alea de arpacas, le aprindea si era ca o farfurie… coliva… lumânarea si faceau misto, se luau de director, de astea si… era situatii ca noua ne… cadea greu , ca ei puteau sa faca razmerite, puteau sa… asta, sa primeasca… noi faceam foamea, daca nu-ti aducea de pe acasa, nu aveai posibilitate si asta… efectiv faceai foamea si…

Si asta… când venea Ceausescu în vizita?

A… pai…[…] era teroare, trebuia… numai conducator la locul de munca sa nu fi, ca trebuia sa ai grija de toti, nu cumva sa se întâmple ceva, sa…curatenie, planul sa-l faci, sa expui marfa… sa… si…si cum… ce rost avea expunerile astea si astea, ca veneau si treceau asa, ca câinele prin apa si…îmi amintesc ca facusem o expozitie cu… adica, fiecare sectie arata ce face, ce e… organizau ad-hoc… un fel de expozitie, pa calea pe unde trecea – si noi am lucrat la o matrita de forja, aveam matritele de arbori cotiti, de arbore motor de 360 de cai, si… am pus si noi o matrita din aia acolo si era matrita superioara si matrita inferioara, si matritele se ansambleaza prin coloane de ghidare si matrita care era jos si are coloanele alea e… se cheama ca-i matrita de jos, superioara e aia care vine peste ea si seful meu n-are de lucru’ … când veneau astia , însotitorii lui Ceausescu, în fiecare sectie lasa pe cel care era din asta sa explice ce e, ca nici ei nu cunosteau tot ce e aia si cum e, si lasa pe cel care … si seful meu n-are de lucru – îi zice:” Matrita superioara si inferioara” – si Ceausescu zice:”Sa faceti numa’ superioare”…(râde)…fara inferioara nu mergea, el se gândea la calitate – superioara si uite asa (râde)… si avea rost munca aia si astea… era numai circ…

Deci chiar a fost, nu ca mie mi-a povestit taica-miu.

Da, duceai… daca n-aveai muncitorii completi la anumite masini, ca sa nu stea masina , sa aduci din alta sectie, din alta parte, din alt atelier, de pe alta linie, sa pui sa mearga masina aia, ca sa vada ca merge toate… cum era si al câmp… daca mergea aicea în zona asta… punea muncitorii astia din Covasna, cu femeile, cu costume nationale sa strânga cartofii – da’ ei puneau… punea pe brazda cartofi cu gramada, cu sacii – dinainte, ca sa vada ca e multa productie de cartofi, sau lua vacile dintr-un sat si le duceau în altul, care erau mai grase…

Pâna faceau o suma…

Sa faca si, da, da… nu… era sub orice critica treburile astea, nu era o transparenta… era o… un circ, si apoi , cel putin în ultimii ani, începuse: ca s-a facut atâta productie, c’atâta aia, c’atâta aia… chiar atuncea în ’89, m-am dus la Bai la… Bazias , la Timisoara, ca tot confund Buzias cu Bazias si… mi-am luat televizor de ala mic, am adus din Rusia un televizor din ala mic[…] si l-am luat cu mine, zic ca poate prind iugoslavii acolo, dar, da’ nu puteai sa prinzi ca… era totusi intr-o depresiune acolo, baile si ascultam, ma uitam la programul de seara, actualitati dinalea, jurnal de seara, si numai cu asta era… începuse cu tomatele, cu ardeii grasi, cu aia, cu aia , daca le însumai tot ce spunea…

Spunea el…era productia Statelor Unite pe 2 ani…

Da, si altceva numai era…numa’…

Apropo de asta, ca tiu minte si eu , erau toti cu ligheane sau cu tot felul de antene si antenute ca sa-i prinda pe bulgari, pe iugoslavi…

Da, a fost atuncea când era…

Eu nu stiu, nu i-am prins niciodata, adica ai mei…

Pai la noi aicea, la noi aici în zona, aici unde-i Troita, când a fost campionatul mondial (de fotbal), din Spania a venit lume aicea ca la iarmaroc, cu tot felul de antene si de astea… si la noi în curte le lasa si veneau seara oamenii si stateau […] da, ce…printre pureci, printre astea, cu antene… se vedea ceva… mai mult sonorul.

Dar erau, erau emisiuni mai interesante, mai bune, la televiziunea bulgara sau televiziunea iugoslava.

Pai la televiziunea bulgara vedea lumea… la noi atuncea era criza cu alimente si acolo vedeam magazinele cu astea… dadeau, dadeau mai… adica nu era atâta…” cultul personalitatii” si atuncea vedeau si ei… se uita la câte un film, la câte un meci de fotbal, la astea, da’ aia mai transmiteau, noi nu transmiteam meciurile, ai nostri nu transmiteau meciurile de astea internationale, numai daca juca, cu… numa’ echipa noastra, de altfel nu prea dadeau, si oamenii faceau tot felul de antene… n-a avut inginerul?… am avut un coleg de servici, un inginer – Puiu si avea 2 baieti… tot Puiu – ma rog, numele de familie … si Stefi-l chema si s-a urcat pe bloc acolo la… cu etaj… cu 10 etaje si-a cazut si-a murit, atuncea a fost, când era lupta asta, oamenii sa… pai ne-am dus, eu cu televizorul ala mic, ne-am dus la Babarunca si vedeam, prindeam bulgarii… si mergeam la Satu’ Nou, aicea-n apropiere, mergeam la Sinaia, ca sa vedem, sa prindem bulgarii, sa vedem meciuri, meciurile…

În familie, ce fel de activitati se faceau în perioada respectiva…mergeati în vacante?

Pai sa stii ca mergeam, uite atunci ne permiteam si mai mergeam la bai… am fost de câteva ori la mare si cu copiii când au fost mici…

Ati zis ca ati fost la rusi…?

Mergeam, da, mergeam în excursii, pe atuncea, în excursii se… te puteai duce, te înscriai, nu prea s-a-ntâmplat sa nu aprobe, ca era cu […] probabil cu securitatea, da’ în tarile astea socialiste te lasa, si la rusi…

Chiar cu cea mai mare placere.

Nu te lasa-n tari occidentale sa mergi.

[Sotia]: Daca nu mergeam atunci…acum nici atâta.

Atunci mergeam… era… ne puteam permite, am fost – da …, am vazut…Moscova, Leningradul, Tbilisi, în Gruzia […] Kievul…

De 23 august ce se facea?…evident parazi.

Se facea… bine-nteles, nebunia si atuncea era foarte mare, ca foarte multi vroiau sa-si ia concediul în august, ca… no… atuncea e si vacanta, ca are si copii, ca în 23 si 24 august nu se lucra, se mai… concediile erau mici ca numar de zile si se… sa mai înmulteasca concediul – oamenii vroiau în august, sa scape de defilare si… conducerea si astea nu, sa nu se dea concedii în august ca… numa’ dupa defilare, numa’ dupa 23 august… nenorocire, daca erai în… planul, nu se modifica planu’, hai ca daca dai concedii sa ai planu’ mai mic… planul se facea si… asta… trebuie sa dai oameni sa mearga, sa pregateasca pentru defilare, sa… erau care erau sa… duca drapele, care erau sa defileze cu garzile patriotice, cu armament, se duceau sa faca pregatiri, era o… multa, multa pierdere de timp.
[ se întrrupe banda]
…când eram elev la Grivita, deja la scoala profesionala mi-amintesc ca s-a scris o data, adica s-a spus pe la Vocea Americii, pe la Europa Libera… ce era atunci… ca s-a militarizat scolile profesionale din România, ca aveam un maior, maiorul – Sturza-l chema, venea cu porta-voce ca… Piata Stalin în Bucuresti, acolo si câte 2 luni de zile ne ducea, zi de zi, sa facem pregatire pentru defilare, îmbracati în costume de sport sau… depinde la ce grupe eram… la … cei care duceau drapelele sau cei care duceau anumite… lozinci, anumite chestii dinastea… si apoi se… repetam…si se urca maiorul Sturza pe o masina acolo…porta-vocea si zicea „elevul din rândul 2, al doilea din dreapta, de ce nu bati pasul, ridica pasul, trage pasul, trage…” defilam, ne duceam morti de o…frânti de oboseala la masa, la…

Exista vreo personalitate remarcabila pe care ati întâlnit-o în viata d-voastra?…Indirect sau direct… deja de Ceausescu mi-ati spus ca l-ati vazut, ca…

Asa am… eu eram un copil si cum am crescut si astea si am cunoscut de Gheorghiu Dej si am învatat, si asta mi s-a parut mai omenos asa, si mai ales situatia aia cu rusii, atuncea, si cum îti spun ca pe timpul lui totusi încet, încet, noi am început sa mai… scada anumite preturi, sa mai cunoastem si noi o perioada de… sperante de astea dupa razboi… p’orma sigur ca am auzit si despre el c-a fost… cum… a murit si Patrascanu si asta, nu mai, nu poti sa zici ca era adevarat ce stiam eu si… ce s-a-ntâmplat, dar asa din… asta am cunoscut pe Trofin – care mi s-a parut un om deosebit, si a fost si aici la Brasov, a locuit aicea pe strada asta, Ecaterina Varga, a lociut acolo, si… era un om deosebit asa, foarte prietenos, era asa… sigur…au fost oameni fel si fel… p’orma… ce sa zic am avut ocazia în timpul lui Ceausescu sa merg cu serviciu’, adica pe linie de servici, de documentare, de astea, sa mergem în Ungaria de exemplu, pe urma am mers, trebuia sa merg în Japonia sa luam, sa cumparam o masina de eroziune – electro-eroziune – […] si în contractu’ cu japonezii se prevazuse ca 3 persoane de la noi, de la fabrica, sa mearga… la japonezi 2 saptamâni…acolo, 12 zile pe cheltuielile lor, sa vada si astea, si bine-nteles c-a intervenit… directorul Florescu, care era director tehnic si acum e seful… la Brasov, la Camera de Comert la Brasov, ca el nu vazuse Japonia si a intervenit el sa mearga în locul meu si bine-nteles, cu înca 2 de la noi din sectie, si nu m-am mai dus, am crezut atuncea ca… nu stiai cine ti-a respins dosarul – securitatea sau careva din … si am aflat de ce si bine-nteles ca nici el – a avut ghinion, nu s-a putut duce, s-a îmbolnavit directorul general al fabricii si n-a mai putut sa plece nici el si s-a pierdut locul asta si p’orma ca o compensatie, sefii mei si astia … „dac n-ai putut sa mergi acolo, uite mergi an Spania” si în ’78 am fost si eu în Spania, am vazut o tara capitalista, înfloritoare, ca era si la ei, dupa atâtia ani de dictatura a lui Franco si mi-a facut o impresie deosebita si 12 zile , am fost în Tara Bascilor, la Victoria, la San Sebastian, am vazut si eu cum, cum e acolo si… am vazut…

Daca, daca ar fi sa…

Am coborât în Oceanul Atlantic, acolo si am luat si eu apa, acolo la…

Daca, daca ar fi sa… sa schimbati ceva în viata dumneavoastra, ati face-o? … va gânditi la o decizie care sa fi fost gresita.

Nu… în general cred ca am facut ce mi-a placut, în sensul ca… daca am… când eram copil la scoala, înca, aveam poezii la serbare cu ucenicul mi-amintesc:
„… mititel bata-l norocu'”
„cât un ac de gamalie”
„a venit sa-si afle locu'”
„si norocu-n meserie…”
…nu stiu ce si eram copil atuncea , nu sitam ca o sa devin ucenic, si … asa a fost, si mi-a placut meseria de matriter… am lucrat numa’ acolo…n-am… am venit în Steagu’ în ’54 si în ’90 am iesit la pensie din aceeasi sectie , am crescut acolo, defapt cu sectia, ca noi când am venit la Steagu’ , atunci în ’54, începuse primele camioane cu motoare rusesti, erau Z.I.L.-urile rusesti si era camioane… si p’orma , încet, încet, s-a facut transformarea… s-a facut… si nu era atuncea matriterie, era în înfiintare, în ’54 când am venit, de-abia dupa vreo 3 – 4 luni de practica la întretinerea de matrite, cum era atuncea în forja, p’orma s-a facut 325-ul – atelierul de matrite în cadrul sculeriei si tot asa, am fost de la… pavaj… de la , n-avea nimic, era pe jos pamânt, nisip, au anceput sa calupeze, mi-amintesc atuncea… muncitori din astia olteni care paveaza strazile, pava oltenii cu calup de lemn … în loc de piatra de astea de pavaje, în atelier era de lemn, si atuncea era… când cadea câte o matrita din aia mai grea, se strica pavajul, trebuia sa vina sa-l repare si asa … ridicam cu mâinile matritele si le trasam sau le puneam pe masina, ca înca nu erau macarale..

Aici în zona, puteti sa-mi numiti un monument din primul razboi mondial, aici chiar în zona d-voastra exista, din primul razboi mondial?

Din primul razboi mondial – e chiar Troita aceasta din fata noastra, e din , parca e din ’26, scrie pe ea pe acolo, nu stiu, e o troita facuta de oamenii de aici […] a fost un cimitir, asa zis militar aicea, unde sunt blocuri acuma, a fost si un cimitir militar, începuse cu… prin anii saizeci si civili sa înmomânteze în continuare si… s-a desfiintat … si p’orma s-a facut cartierul asta aicea (Racadau)… a fost la Bartolomeu, în Brasov, mi-amintesc ca a fost, unde-i acuma stadionul Steagu’ Rosu, acolo pe dreapta era ceva… monument cu… din primul razboi, da’ cum s-a largit strada s-a desfiintat, s-a…

Si … sunt în Brasov strazi legate de evenimente sau personalitati din al doilea razboi mondial…

Pai nu stiu…

Ce credeti despre numirea în ultimii 10 ani a unor strazi cu numele Antonescu?

Pai nu stiu … poate ca, sa fie exagerari si într-un sens si-ntr-altul[…] eu nu vad în asta… mi-amintesc ca am fost în Spania în ’78 si Franco murise mai înainte si terminase… si s-a facut , normal… democratie si… totusi era bulevardul „Generalissimo” care-l întruchipa pe Franco, la noi… daca si el a fost român… daca… se exagereaza dupa parerea mea ca, uite în Ungaria a fost vorba de Horty ca era pus lâga Hitler… Hitler si Horty si nu stiu ce… si totusi dupa, dupa evenimentele astea si cum a fost si la noi ultimii… în ’89 si cum a fost în Ungaria mai înainte, eu au adus pe Horty cu avion, cu chestii, i-a facut ceremonie de înmomântare, înmomântare… n-a mai zis nimeni nimic, la noi prea multa euforie de asta politca.

[Catre So] Doua, doua – trei cuvinte despre… despre orasul Brasov, despre Brasovul vechi, despre arhitectura, despre cum arata Brasovul vechi, aveti d-voastra vre-un loc special din Brasov, care v-a placut si înca mai exista, care v-a placut d-voastra în mod deosebit si nu mai exista astazi.

[Sotia]: Nu.

Da ca, sa fac, în general s-a facut…

Sau ceva sa se fi transformat

A… sigur ca erau alte timpuri, da ca era aleea de sub Tâmpa… era, mai ceva ca acuma… în sensul ca nu aveai frica sa te duci, erau alei, era lumina seara, era muzica, era… afara acolo unde…

[Sotia]: Acuma îti e frica sa umbli si cu barbatul lânga tine, ca te strâge de gât… si era Parcul ala era frumos, în parc era cladire si…

Da si acolo în fata … unde e acuma de la Primarie catre Livada Postei, acolo era parcul supraînaltat, asa …ca o… era acolo… mergeai ca pe o promenada si…

[Sotia]: Foarte frumos, si era si biserica lânga Aro […]… biserica era frumoasa… si a venit asa … un doi… a facut-o praf… si acolo a fost si o scoala… unde-i biserca.
Si a fost daca e vorba ce a fost aicea, noi , ma rog, la noi aicea nu s-a transformat, ce am mai renovat… dar cartierul asta Racadau, aicea începuse sa construiasca câteva case dar cu etaj… au demolat si au facut blocuri…

[Sotia]: Parintii daca s-ar trezi sa vada… nici n-ar recunoaste ce-i aicea… cum a fost… aicea a fost… tot timpul era aglomeratie, venea lumea la … la plaja acolo, la Iepure, nu stiu daca ai fost pe acolo?…

Da, da, da’ si atuncea în vremea, înainte de razboi, în ’40 , în ’35, da?

Era ca era asa-zisu’ Iepure acolo, în capatul aleii, atuncea era …

[Sotia]: Acum nu mai e frumos…si a fost pasune de vite… foarte frumos.