Razboaiele mondiale, cedarea Ardealului, evolutia de la ucenic la director de fabrica
Sunt nascut, nu departe de Brasov, înainte se chema Fagaras, era un judet, va sa zica dupa al doilea razboi, dupa perioada când au venit comunistii la putere, au mai redus din regiuni, din spatii, din judete, din… ma rog… alt sistem, alta forma de organizare, mai ales administrativa, într-o comuna din judetul Fagaras, acum fostul judet Fagaras face parte din judetul Brasov, o comuna numita Grind. 1922, 13 iulie, respectiv de trei zile am schimbat, pentru mine, prefixul, de la 7, la 8. Propriu-zis daca luam anual asta numai din… din 2002, dar, … ma rog (râde), propriu-zis… eu numai am venit, parintii mei sunt, au fost, sunt, au fost tarani, au fost agricultori, s-au ocupat cu agricultura, s-au ocupat cu cresterea vitelor si pe vremea aia erau si multi copii, în ziua de astazi vad ca fiecare încearca… nu stiu… cam putini, respectiv maica-mea… au fost zece la parinti: noua fete si un baiat… taica-miu, au fost vreo patru sau sase, nici nu mai tin minte, vreo sase baieti, deci erau destul de multi, io n-am avut decât doi(râde), asa… si am plecat de mic, dupa scoala primara… noi am fost vreo… opt, dar am ramas numa’ patru, din care mai traim trei… doi baieti si doua fete, respectiv am avut un frate, cel mai mare… a murit de câtiva ani… de ani buni, era mai mare ca mine cu vreo 15 ani, si mai traieste acum o sora care o am… e mai mare ca mine cu vreo 5 ani si o sora mai mica decât mine cu vreo 3 ani… cea mai mare a plecat… pe vremea aia înainte, vorbim… perioada interbelica… cu toate ca de fapt… ardelenii si în special fagarasenii au emigrat pot sa zic, plecau foarte mult, din sat de la mine cel putin jumatate au plecat în America… si taica-miu a fost în America… dar pe vremea aia omul sau taranul sau… desi aveau pamânt… io spun destul… aveau pamânt mult… la noi aveau… dar e slab productiv… ca daca… nu duce, nu gunoieste pamântul din doi în doi ani sau chiar din trei în trei ani, nu se face mai nimic, e foarte slab productiv, pe vremea aia obtinea cam 1200-1500, daca scoteau 1000… 2000, mai ceva în plus de 2000, asta era foarte mult… grâu, kilograme la hectar sau o tona jumatate, doua, poate doua tone la hectar, pe când acum se scot trei, patru(cu voce tare), sase… ma rog si zone mai fertile. Si… se duceau în America, mergeau si veneau acasa si… tineri fiind, stiti când începi viata, o începi mai… nu toti parintii au sa te doteze, mai ales când sunt opt si… erau multi domnule, desi parintii lui maica-mea au fost pe vremea lor, la o mie opt sute si ceva… bunica-mea a trait… eu pe bunici nu i-am cunoscut, decât singura, bunica, mama lu’ mama… când… prin ’34, când am… ’36 când am plecat de acasa, ea înca traia si… a fost… pe vremea… bogati, zis în sat, bogati da. De ce? Ca avea bunica-miu, a crescut probabil multe vite… ca si taica-miu a crescut întotdeauna… aici în Ardeal… fiecare gospodarie avea sura mare, cu grajd si el de asemeni… era plin de vite întotdeauna. Cel putin 10 sau 12 capete, asta… oamenii… cum sa zic… gospodarii si… se duceau în America, aduceau ceva banuti, veneau acasa si cumparau pamânt, faceau o sura, îsi facea ceea ce-i trebuia în gospodarie… si unii si câte o casa, care nu avea… când venea înapoi cu banutii, facea casa, ceea ce… treaba asta s-a perpetuat, cu plecarea pâna inclusiv între cele doua razboaie. Taica-miu n-a stat decât vreo 3 sau 4 ani, a fost în razboi… a venit din razboi în noua sute… în primul razboi mondial, a fost ranit… undeva în spate la plamân, asa ceva ca a fost veteran de razboi si… A fost… asa… în razboi a fost înrolat sau înregimentat, sau cum sa zic, în armata maghiara… armata maghiara, când a început… Prin ‘914, a început în zona… e o zona între, Ucraina, Polonia, România… cum dracu’ se cheama… Galitia… în Galitia, acolo a fost front… primele transee, primele fronturi, primele batalii, iar… din camarazii lui tata care erau ardeleni… acolo au venit în contact cu rusii, cu românii si italienii chiar, c-au ajuns si prin Italia si bine’nteles Austro – Ungaria, ca ei au fost înrolati în armata austro – ungara, dar când au venit acolo în contact cu armata româna, au dezertat, au dezertat si au venit în armata româna… de unde, ma rog, pa urma a fost în Moldova, nu mai tin minte exact cam pa unde, prin ce localitati… dar stiti, luptele se cunosc, marile lupte de la Marasti, Marasesti, Oituz… asa si acolo a fost si ranit… fiind… ranit fiind, p’orma a stat nu stiu cât timp. Spre sfârsit în spital si p’orma a fost, s-a terminat razboiul în noua sute optsprezece si a venit acasa, acasa venind, n-a ramas prea mult, a vândut vitele cu… pe care le-a mai scapat maica-mea, c-a ramas singura cu copiii care-i avea înca înainte de a pleca el în razboi… si atunci plateau, era tributul care-l platea, taranul întotdeauna a fost cel care a platit… asa… si a vândut… avea înca o pereche de boi buni, nu stiu câti bani trebuia pentru, platit, pentru drumul, pentru transport pâna în America, a trait în America, a stat vreo trei sau, zic trei ani cred, ca eu m-am nascut în „22… Si atunci sigur ca a venit prin „21. Nu? (râde)Ca e…
Trebuia sa fie acolo.
Pai sigur… asa a venit si… a facut ca… a facut sura noua… avea… iosag se spune în Ardeal la gospodarie. Io-sag, iosag, la gospodarie, spune: „iosagu’ de la parinti”… care-i de la parintii lui propriu-zis, ca el a ramas în, în, în iosag, ca… ceilalti frati ai lui, a mai avut înca vreo doi, trei, deci au fost patru flacai… asa sa nu uit, ca sa spun, sa zic si anumite… ca în sat fiecare familie, fiecare gospodar are trei… sa zic, trei denumiri sa zic, adica: un nume, o porecla si o batjocura, … taranul, în sat, are si el… modul lui de a gândi si modul de a, de a… porecli si un mod de a se distra într-un fel… la nivelul, la posibilitatile, la… si se spune asa… de exemplu noua, deci ma cheama Chichernea, asta e numele, Alghiraului… Alghiraului, „ghirau”, vine de la „biro”, biro în limba maghiara înseamna primar.
Aha, al primarului.
Primar, conducator, asa ceva… si ne batjocoreste… ca fiecare familie are… asa… si zis Alutaital. Alutaital. De ce?… Pentru ca pe vremea aia asa cum sunt io. Nu? Toti eram considerati înalti… ziceau” lungi si subtiri”(râde)… Asta e… Da… si… asa… a venit deci si a facut gospodaria si a completat, asa, si a mai avut înca… deci înaintea mea au fost… un, doi, trei, aproape, nu stiu, patru copii, din care au trait doi… unul a murit chiar în perioada când… vreo doi au murit de mici… si în perioada când… el asta… trebuia sa plece în armata… sa fie înrolat în armata… e… a racit, a facut baie… atunci era… acuma vad ca vin ploile, fac niste ravagii extraordinare… si atunci ploua… da’ era primaverile… primaverile se topeau zapezile, veneau puhoaiele de apa, cresteau vaile, ca prin sat chiar trece o vale… o, un pârau… asa, care crestea, umplea… pâraul asta prin sat, chiar în fundul gradinii noastre are o adâncime de vreo 4 metri… Ca sunt… da, sunt… vaile si câmpiile care s-au format pe… asta, sunt aluviuni aduse de pe dealuri si când se umflau, se depunea mâlul si a tot crescut si… apa si-a facut loc si a sapat pâna a ajuns la un strat de… mai dur, de… piatra, fie… ca e chiar în po… mai e o vale larga… paralela cu asta a noastra, la o distanta de vreo… 2 kilometri… da, sunt vreo 2 kilometri care… taica-miu înca pe vremea lui îmi spunea, zice „uite ba, aici îi spune Valea Slâti…, Slatinii. Slatina… da… zice” uite asta”, îmi spunea si cine si când… nu mai tin minte… chestia asta, zice” noi am… valea asta venea de sus din padure si de pe versantii dealurilor… venea si umplea… si atunci noi i-am facut putin loc, i-am dat un… traseu, am facut un traseu, i-am dat un curs ca sa… si… de atunci nu erau prea multi ani… a sapat apa… a sapat, a spalat pâna a ajuns la un strat de pietris, un strat mai dur pe care… nu s-a mai… adâncit… da’ acolo la… unde a ramas nivelul când eram eu copil… din loc în loc erau niste… erau si busteni… busteni de stejar, carbonizati… asa… care… noi ne duceam si, ma rog, faceam baie… câmpia propriu-zis era… cresteau… iarba… se faceau „surumi” p’acolo si… aveau fiecare… asa… asa, el, când… atunci într-o primavara când venea vara, de fapt si eu am facut treaba asta… si ma mir ca… învatasem sa înot, am învatat mai bine poate, si n-am nimerit poate o… prea rece apa, ca de multe ori când ploua, erau ploi abundente… si ne duceam pe lunca, erau anumite balti, erau calde… calde… si ploile chiar erau mai calde, acuma sunt mai… e adevarat, când ploua mai se întâmpla sa mai vie si… îi spunea… venea cu… gheata… cu… cum îi zice acuma: grindina, da (râde)… ca uit… asa grindina, dar la noi îi spunea: „tântarica” (râde)… la noi îi spunea tântarica la gheata asta, dar nu era asa de abundenta ca acum… când venea o ploaie foarte puternica si… asa… cum dracu’ îi spune ma… sunt denumiri din astea local… local… locale sau localnice, cum vreti… asa regionalisme, mai bine zis, astea sunt mai pe întelesul… asa… ca vad ca acuma sunt extrem de dure sa… sa zic… extrem de… chiar ajung la ravagii extraordinare… nu erau asa periculoase cum sunt acum… acum… mai ales anul asta… am trecut… da si chiar… bine în Bucuresti a fost… dar a plouat puternic… a fost o… asa… si canalele au fost de vina ca n-au preluat… sau… sau ca s-au înfundat ori n-au avut… capacitatea… diametrul corespunzator sa preia… n-au fost dimensionate… ca anumite instalatii, indiferent de ce sunt, de… apa, gaze, canalizare… se prevad niste… sigurante… Sunt… niste… depinde, niste parametrii de siguranta, în caz de – sa poata sa preia, eh, ma rog, în fine… si atunci el a facut baie în apa, desi era… apele erau destul de tulburi, a racit… s-a îmbolnavit… si a murit, a murit chiar în perioada oh, (scoate afara o pisica care s-a suit pe geam), în perioada în care trebuia sa se duca… sa nu vina în casa (se refera la pisica), eu am pisoi, am pisici, dar eu sa… sa nu vina în casa, nu-mi plac purecii (râde)… am si un catel, mi-a adus nepoata asta a mea, si un catel… A, da’ prinde, pe mine ma prinde de pantaloni, îmi încearca rezistenta materialului, prima oara… asa… bun… si a murit… asa cum… si am mai ramas, v-am spus, patru, în care… regula aici în Ardeal, regula aici în Ardeal este ca… în iosag, asa cum am spus, sau în gospodarie, sau… zisa :”îngrijire” a parintilor, a batrânilor… nu? – sa ramâna unul din copii, asta regula era: ca cel mai mare din copii, ramâne, el ramâne în gospodarie, el mosteneste casa… (intra iar pisica)… stai (râde)… (o scoate afara pe usa). Da, si asa, si… el a ramas, a ramas… a fost… acuma… alta regula… va sa zica în prima generatie a lu’ tata, mai la începutul, în tineretea lor, era: plecarea în America… (apare alta pisica, neagra) a venit alta… asa… generatiile urmatoare, vorbind – interbelica, adica între cele doua razboaie, plecau copiii de lânga parinti, în special în Bucuresti… obisnuite munci din astea, ca nu prea aveam în perioada aia, nu era industrie, nu era… comersanti nu eram, calificari nu erau, nu stiu, simpli tarani se duceau, fetele se duceau servitoare, baietii, baietii mai intrau la câte un… bine, în fine, asa… ca… nici produsele pe atunci, desi asa cum am spus, pamânt era, dar neproductiv, se muncea foarte mult, ca eu ma mir si-n ziua de azi, ma gândesc la… taica-miu… de unde a avut atâta forta, atâta putere… sa coseasca, în special, ca cea mai grea munca… (râde) dintre… a taranului, e coasa, cositul, cred… dumneavoastra… nu stiu daca ati crescut sau ati avut un contact macar cu… la tara… da, da… e bine (râde), ca atunci se muncea foarte serios… se începea cu sapa, p’orma intervenea coasa, la fân, la secera, la tot, si toate astea se faceau manual, munca, individul, barbatul cu coasa, femeia cu furca, si-n felul acesta adunau si pentru ei, pentru familie si pentru… cele necesare, precum si pentru vite. Da… surile care le fac… sunteti cumva de pe aici, de pân’ Ardeal? Asa, în Regat, nu sunt gospodariile care sunt în Ardeal… în sate, cel putin înainte, nu erau suri… asa… taranul… aveau… casuta destul de modesta, ca îmi aduc aminte, prima data când am venit la… Proiectare, aici la… am lucrat la Proiectare la Gaz Metan, avea un institut si am umblat în toata tara… mi-aduc aminte când am avut niste lucrari pe la Bacau, Bacaul era înca… destul de… modeste case… putine erau… cum erau pe vremea aia, mai veche… cei mai… mai înstariti, ca cei care erau mai înstariti si mosierii propriu-zis, faceau… aveau… faceau câte o casa la oras, în care traiau propriu-zis, iar la tara… la tara… era câte un conac, câte… asa ceva mai… dar el traia propriu-zis la oras… si au ramas, acuma în perioada dupa razboi, destul de… destul de… rudimentari… si se-nvechisera deja… care cu timpul au cam disparut si s-au construit noi si mai ales perioada comunista… ma rog, sa nu intram în politica sau alte chestii care… (râde). În „40… am… ca si eu am plecat de acasa… eu eram oarecum… mi-a placut sa fiu… eram prieten cu cartea, mi-a placut sa citesc si… as fi vrut sa merg… dupa scoala primara, sapte clase au fost… asa era atunci… dupa scoala primara eu as fi vrut sa plec la… am vrut sa ma fac aviator (râde). În special, era atunci la Medias, era… o unitate… aviatica, o unitate militara si… si scoala… scoala, pare-mi-se… se facea si zbor si – si ofiteri cred, erau si… în special maistri mecanici. Ca… a fost… nu stiu cum se mai cheama acuma… se reparau avioane, mai pe urma… eh, taica-miu a încercat sa-mi explice, adica nu ma putea da la… întretine la… ca atunci se platea… si mi-a zis, zice „ma, eu sunt de acord cu tine… te duci, sa te duci, la o scoala, indiferent ce fel, ce-ti place sau ce… se poate, dar… pentru ca sa te tin pe tine la scoala trebuie sa vând pamânt, daca eu vând pamântu’, la ceilalti eu ce le dau, noi care ramânem aici cu ce traim, tu faci cum crezi” si atunci am plecat pe cont propriu, am avut un var care, m-a bagat în… am fost ucenic la un cârciumar (râde), în Bucuresti, da, ca acolo, aia era, Bucuresti tinta, si Bucuresti era… asa… la care n-am stat prea mult… 14 ani aveam… pai am terminat scoala primara… dupa scoala primara, parca acum e „maturitatea”, ca examenul de sfârsit, de terminare a scolii primare nu s-a tinut ca de obicei, pâna la finis, pâna la cei sapte ani, atunci se tinea în sat, iar ultimul examen, acest zis „de maturitate” cum e acum… ne-a dus într-o comuna vecina unde erau… venisera din mai multe, era… cum era zona aceea, era Grindul, Pâraul, Venetia de Jos, Venetia de Sus, Comana, Comana de Sus, în… Venetia de Jos s-a tinut, s-a facut, s-au dat examenul asta la care, ma rog, mi-am luat… asa… si am terminat scoala, am plecat de acasa, imediat, am avut un var în Bucuresti, care… asa… si m-am, m-a bagat la un negustor, cârciumar… la care se muncea mult, se câstiga putin si se învata meseria de… asa, n-am stat prea mult, nu, nu mi-a, pâna la urma nu mi-a convenit, nu mi-a placut, am mers în alta parte, la un bloc… am fost baiat la lift… e o meserie… Un bloc de locuinte… Da, da, era aceasta, aceasta meserie de liftier, în care, care nu era grea si era mai… destul, mai bine platita, ca pe mine asta ma interesa atunci, cel putin, ca… numai… dar nici aici n-am stat prea mult… am zis ” asta nu-i meserie de viitor, asta-i meserie de moment si când voi fi mai mare ce voi face” si atunci am intrat la „Cartea Româneasca”, Cartea Româneasca era atunci o întreprindere mare în tara, avea si filiale, chiar si aici în Brasov a avut o filiala Cartea Româneasca. Editura, avea… (ofteaza)… era un bloc mare, sapte etaje, pe Bulevardul Regina Elisabeta, nu stiu daca cunoasteti ceva din Bucuresti… Capsa… aveti idee ca pe unde a fost… Cercul Militar? Ala cel putin e mai reprezentativ, mai cunoscut, în tot cazul e intersectie, intersectia între Calea Victoriei si Bulevardul Regina Elisabeta. Fost… stai, cum i-a zis în timpul comunistilor… nu mai tin minte. Tot ca baiat la lift m-am dus… întâi am fost la Ciclop… Ciclopul exista si în ziua de azi, dar era înca, era o cladire cu, pare-mi-se – 6 etaje, din care 4 erau… garaj si reparatii auto, e si acum, 2 etaje superioare era locuinte, liftul, acum lifturile sunt automate, atunci erau manevrate manual, adica, cel putin conduse, era… cu maneta, era o maneta, o manevrai…, si te ducea la etajul care vroiai si… asa, asta era… în care n-am stat prea mult nici acolo, am zis „domn’e, meseria asta nu-i o meserie de viitor” si atunci am rulat, am mers la conducerea asta si m-a… am fost… cum se cheama… (râde)… functionar comercial. La una din sectii, am fost repartizat la una din sectii, ca vânzator si… la care se facea si ceva scoala, ca… ucenic fiind, era o scoala profesionala si pe care am… am terminat-o, dar n-am stat, asta a fost din „37 pâna-n „40, deci traiau, perioada de ucenicie acolo mi-a fost… întreprinderea, întreprinderea suporta toate cheltuielile, absolut, si eu ca… angajat totusi, pentru ca faceau si… erau… erau… în, sa zicem în productie (râde)… da?… eram platit, aveam oarecare salar din care ma întretineam, lânga… aceasta întreprindere sau aceasta institutie, lânga Universitate, era chiar lânga Universitate… Universitatea, cred ca stiti unde e? Eh, aici e Universitatea, aici sunt statuile lui… Mihai Vitezu’ si… mai sunt acolo vreo trei – patru, în partea cealalta e Banca Comerciala si asa, iar în partea astalalta e Academiei, strada, asta-i Bulevardul Regina Elisabeta (deseneaza o harta cu degetul pe masa) si aici era un grup între Calea Victoriei si Academiei, era un grup de blocuri cu… fiecare cu..