Refugiat din Basarabia, parinti deportati

Când v-ati nascut si unde?

Da…. m-am nascut…18 iunie Petresti, judetul Balti, U.R.S.S., asa…am facut liceul la Iasi…un liceu extraordinar [exclamatie] îi spunea „Liceul Reuniunea Femeilor Române”…un.. .. nu ca sa zic…în tot cazu’…a fost…coordonat asa mai mult de Regina Elena, de aia io sunt si regalista pentru ca am tinut foarte mult [în ochii doamnei au aparut mici lacrimi ]… în fiecare an, când începea [vocea doamnei a început sa tremure ]…anu’ scolar, întotdeuna venea si ridicam…ca atuncea eram pioneri, eu nu am apucat cercetasi. Am facut cinci ani de zile la Iasi,…în patruzeci am ramas în Basarabia unde a fost ocupata si parintii au avut…am avut patru copii, patru copii… parintii au avut patru copii,dintre care doua fete – trei fete si un baiat. Eu cu fratele eram în Iasi la scoala, deci s-a întâmplat sa…cedarea Basarabiei prin iunie eu… m-a gasit în… Basarabia pentru ca eram în vacanta, fratele era înca în Bucuresti… Asta pâna în ’41… ei în ’40 am venit în Basarabia…nu io…io am fost plecata… am urmat un curs de doua saptamâni ca asis… nu… felcerita sa spunea… adica sora de spital pentru ca nu mai aveam cu ce trai si trebuia ca sa…Am plecat, am facut doua saptamâni cursul si am fost repartizata la… Pire… Pirival, asa îi spune… un târgusor… judetul Lapusna. In timpul asta pân’… pân’ august n-as putea sa spun, parintii mei au fost deportati… tata, mama si cu doua surori si am ramas… acolo unde eram eu… parintii ca sa nu spuna, a zis ca nu stie… a venit razboiu’. În timpu’ asta cât am fost eu la spital, directoarea spitalului era evreica, [a tusit scurt] deci când a venit armata a început sa-i… colecteze pa evrei, ca sa-i deporteze…între timp în Iasi începuse de acuma… ridicarea evreilor. În timpul asta a aparut un student din Iasi în anul trei la facultate de medicina si probabil ca o cunostea pe aceasta doctorita si a venit acolo… Un baiat extraordinar de cumsecade… Dupa vreo doua luni de zile s-a auzit ca îi strânge si pe din Basa… din Basarabia… pa… si în timpul ala, era un baiat pe la…eu eram copil, aveam 15 ani atuncea. Tipu’ mi-a spus asa, zice „Lili, ca asa îmi spunea Lili, Lili zice, io acuma plec pentru ca daca acuma…” chiar atuncea sa întâmplase sa… începuse sa plece… a plecat un vapor si… a fost… scufundat. In sfârsit, a fost o jale atuncea si el zice „Plec, fug… în Rusia”. A plecat… io n-am mai stiut nimica despre el, în tot cazu’ atunci când a ridicat-o pe doctorita a întrebat-o si unde este acest student, doctorita a spus zice „nu stiu nimica ” zice „întrebati-o pe tipa care a fost… sau domnisoara care a fost cu dânsu’ stie” si… ei atuncea au venit… nu erau… nu erau nemtii, au venit românii si… m-au arestat. Si întrebari: unde este, cum este si în sfârsit în timpul asta când discutam…a aparut un ofiter român care a spus zice „pentru ce… o tineti pa copila asta”, ca eram copil zice „Ca sa ne dea lamuriri ce s-a întâmplat cu respectivu'” si atuncea eu am început sa plâng si el zice „Cum va cheama” si eu am spus Strâmbeanu, ca asa ma numea dupa tata. Strâmbeanu, tu esti, ca eu sunt prietin cu fratele tau si am spus ca daca venim în Basarabia si va gasim, am fost la Petresti si parintii sunt deportati si nu stiam ce-i cu tine, am crezut ca si tu esti.” Si datorita lor m-au salvat… m-a tinut cam vreo doua…saptamâni, cu mâncarea de la cantina, am mâncat de la ei, mi-a dat sa manânc… si dupa aia mi-au dat o caruta care au sechestrat-o ei si m-am dus acasa… Când m-am… m-au adus acasa… în casa noastra era pusa…adica instalata primaria , no [exclamatie] acolo l-am cunoscut pa sotu’…El era notar…venise din Ardeal, une era Ardealul ocupat si l-a repartizat acolo si în ’41, în ’41 în septembrie m-am casatorit. Dupa casatorie… am stat, deci în ’41 pâna-n ’42, am stat acolo…nu ’42, ’44 ca a venit al doilea…când ai…iarasi a luat Basarabia. Am nascut un copil, primul meu copil, care este Puiu, este medic la ora actuala… si am ramas trei ani de zile vaduva de razboi… sotu’ a cazut prizonier la Stalingrad. Si trei ani… trei luni?
Am fost repartizata ca eram vaduva de razboi am fost repartizata la Râmnicu’ Vâlcea. Am stat la Râmnicu’ Vâlcea un an. Si în ’45 am plecat la soacra mea care… sa cedase Ardealu’ în … îi spunea atuncea Trei Scaune, Sfântu’ Gheorghe acuma… acuma. Si… între timp a venit sotu’ din Rusia, a fost… cu armata, a venit si la Pitesti, am stat si la Pitesti, am plecat la Pitesti , am stat vreo luna de zile la Pitesti… dupa Pitesti am venit acas’… am venit la acolo… Sotul meu avea sevici la…cum îi spune…a iesit din armata… si am fost repartizati [ofteaza usor] la Ormenis. Am stat la Ormenis, de la Ormenis la Aita Mare, de la Aita Mare la Belin, de la Belin s-a auzit ca îi da afara… si când a auzit sotu’ ca e dat afara, a venit la… la Sfâtu’ Gheorghe, la Fagaras, la dumneavoastra… A plecat la Fagaras, la Sâmbata de Sus, sau de Jos nu as putea sa spun, în tot cazu’ uni ie herghelia de cai. S-a dus acolo ca sef contabil… stând acolo, de vorba cu aia probabil ca l-a vazut asa, eu stiu… într-un sfârsit, mai necajit… ce o fi zis, zice ” Dom’le zice, totusi eu nu cred ca-i bine ca uite ca acuma doua luni au vândut niste cai sau niste mânzi au pierdut… si a fost arestat tipu'” Sotu’ a plecat si de acolo si a venit la Brasov si…[ tuseste] No, în ’53 am intrat în servici, n-am avut servici, am intrat în servici la Centru de librarii si difuzarea presei cu o… o intreprindere care am regretat-o, si astazi o regret, era cu cartea… era… niste colegi extraordinari de buni. Am avut colegi si evrei si unguri si români am fost… A fost o întelegere [exclamatie] Eu nu stiu, când lumea spune ca [îsi drege vocea] îi contra’ lu’ cutare si a lu’ cutare, am avut niste colegi extraordinari, no [exclamatie] Si am venit la Brasov, la Brasov am fost repartizat [ridica mâna dreapta si pare sa-mi schiteze încaperea în care ne aflam] când mi s-a dat locuinta aicea a fost repartizat doua familii. Deci astea doua camere am fost repartizate doua familii la un moment dat… io când m-a adus sotu’, unde sa pun lucrurile într-o singura camera [interogatie] Tipu’ care a fost cu noi… era în… sa zic asa membru de partid…om la…în sfârsit… avea un servici mai mare… si atuncea dânsu’ când a venit si a vazut… Asa în ’46, deci în ’41 l-am nascut pe primu’, pe al doilea în ’47 l-am nascut, deci am avut doi copii când am venit, dânsu când a vazut ca am doi copii, a spus „Domnule uite ce e, prin faptul ca io sunt în partid, eu o sa-mi dea o alta locuinta”Si am ramas în aceasta locuinta pâna în ziua de astazi…
Când am venit, Brasovu’ era extraordinar… dupa mine, eu îl cunoscusem dinainte, dar totusi cât am stat aici, Brasovul a fost foarte frumos [exclamatie] V-am spus… am avut colegi… am cunoscut pe Gherghinescu era un .. un poet extraordinar, care a murit în ’62 asa am cunoscut si pe Baciu, daca ati auzit, iara un mare scriitor care a… român, casatorit cu o evreica, care au plecat în Haiti. El acuma a murit de trei ani de zile…în Haiti a scris o carte „Memoriile despre Brasov”, extraordinar de frumoasa [exclamatie] Eu când am fost la Centru’ de librarii, acolo am avut un sef de depozit… Nedelcovici Dragomir a avut cea mai frumoasa librarie din Brasov, librar… atât de… un om extraordinar… un om… nu era cu scoala, da’ un om citit, un om cult cine pleca din libraria lui nu pleca fara o carte… El spunea… el îmi povestea mie zice: „Eu cunosteam clientu’ când intra, cam ce carte sa-i dau” Nu acuma când stai… când nu-ti spuni: asta este beletristica, asta este tehnica, asta este… Nu, atuncea, el când venea… cunostea omu’ si îi dadea cartea cea mai buna . Deci am stat cu el… el a fost… au câteva case, în sfârsit… el a fost deportat si dânsu a fost deportat si a venit între timp… când a venit între timp nu mai avea servici si l-a angajat la noi ca sef de depozit, no [exclamatie] Nice era un om extraordinar de cumsecade, care l-am cunoscut. A decedat, a murit pân’… ’89 cred ca a murit dânsu’ la nouazeci si ceva de ani asa… Ce sa va spun încolo [interogatie] toate colegele pe care le-am avut, care va spun… toate sunt în Germania toate… evreicele… în Germania nu, nu… în…. în Canada, în Algeria peste tot care au fost colegi buni, care primesc si acuma scrisori de la ele sau vreo carte de vizita…no [exclamatie]. Când am venit aicea, v-am spus ce mi-a placut… ca era restaurantul Coroana, strada Republicii care înainte îi spunea Principesa Elisabeta… era liceu… care era liceu, ca era le fel ca asa îi spunea, Unirea, ca Unirea îi spunea tot Principesa… Asa[exclamatie]. Saguna care l-am apucat… era…. altceva, licee… când am dat… a dat fiul meu… examen la facultat… la liceu atuncea era liceu selectionat… atâtea posturi… atâtea locuri pentru liceu pentru intelectuali si atâtea pentru cutare… asa era atuncea… deci cam zece la suta, va dati seama câte emotii am avut pâna sa-mi intre copilul. În sfârsit a intrat la Saguna… Era iarasi Liceu’… Comercial… deci în licee… în Brasov aicea mai mult de sapte licee nu exista, era scoli profesionale … no. Dupa aia… facultati nu era, nu era … ba da, a fost facultatea din Cluj …care s-a refugiat din ’40 si a fost facultatea de… Academie… Comerciala, era aicea, refugiata… Si dupa…a …facultatea aia, pe orma pe parcurs au mai aparut si alte facultati… a aparut tehinca, care a fost aicea… acuma avem destule, no… Ce mi-a placut extraordinar v-am spus… Unde-i parcu’ astazi era gara… era o gara mica, frumoasa… în fiecare, aproape… în fiecare duminica fanfara militara cânta în parc… o frumusete, lumea sa plimba… asa am apucat încât servitoarele sa plimbau numai sâmbata când erau libere, restul… intelectualii sa plimbau în fiecare seara pân’ parc. Parcu’ v-am spus ca nu mai era… era ridicat, în sfârsit… era Aro care era foarte frumos si atuncea… asa, am avut lânga Aro era Ursu, am avut aicea pravalie, era o pravalie mare Feilan îi spunea… o pravalie care era de… saseasca, asa [exclamatie] Io când am venit nu era, …Poiana era într-adevar Poiana care era… cu vilisoarele alea câteva mici, cu padurea aia frumoasa [exclamatie]…. acuma a ajuns sa fie apoape un orasel. Nu era drumu’… nou ci era drumu’ vechi… deci noi ne duceam în Poiana pa drumu’ vechi… o frumusete era [exclamatie]… deci numa’ în saizeci si vreo unu sau saizecisidoi în ’59 ’61 ’62 s-a facut drumu’… de Poiana. [tusesete pentru a putea vorbi ] Obligati erau elevii , eu vorbesc de la Saguna, probabil toti… erau obligati ca sa faca munca voluntara ca sa lucreze, s-ajute, sa care pamântu’ cutare si cutare… Când eram în servici aproape în fiecare saptamâna, sâmbata plecam la cules… toamna plecam la cules de cartofi, ne duceam si noi atuncea… nu aveam voie sa aducem absolut deloc cartofi acasa [tusesete pentru a putea vorbi ]…Ce sa va mai spun [interogatie]…Din patru… patruze… ’51 ’52… a fost bine [exclamatie] Cât a fost Gheorghiu Dej a mai mers… dupa ce a murit Gherghiu Dej a început sa apara cartela de pâine, a început sa-ti dea cinci oua pe… cinci oua pe luna, îti dadea un kilogram de zahar pe saptamâna, pe luna, totu’ era pe… Carne… nu exista decât de Pasti, de Craciun si cred ca de 23 august… în fiecare an de 23 august eram obligata sa plecam la… manifestatie. Manifestatia era obligatorie [accentueaza] ca daca nu plecai la manifestatie, ori îti taia o zi din salariu în sfârsit sau te gândeai ca -ti’ frica sa nu te dea afara, asa… Deci asta a tinut cam pân’… saize… saptezeci si… ’78 ’79, ’80 a început… pe orma a început sa mai dea si-o carne sa mai gaseai… laptele, te sculai de la ora cinci, patru dimineata ca sa stai la coada [tusesete pentru a putea vorbi ]… lumea pleca, îsi lasa fiecare… sacosa… spunea „asta-i sacosa mea” si deschidea numai la sapte. Stateam doua, trei ore ca sa luam un kilogram de lapte sau doua depinde de câta persoane… eu stateam o data si dupa o ora – doua… sau faceam schimb cu sotul si sa ducea ca sa lom lapte sa avem la copii. Deci a fost foarte greu [exclamatie] nu poate pentru toata lumea, da’… în genere lumea a trait foarte greu, asa…Ce sa va mai spun [interogatie]

Sa ne întorcem putin la parintii dumneavoastra, cu ce s-au ocupat?

Da… da. Tata a fost militar…înainte, dupa ce… l-a… nu stiu care a fost motivu’ ca n-a mai fost militar, probabil ca atuncea în ’18 eu stiu dupa ce… el a fost militar, când era înca sub rusi [tusesete]… Pe orma a fost… primaru’ comunii si a fost…îî…asa sa ocupa atuncea Basarabia… trimitea foarte multi porci, el era si comerciant de porci… asta a fost tata. Si cu asta… deci tata… noi am zis asa ca n-a avut pamânt, n-a avut averi… însa prin faptul ca a fost primar cred ca asta a fost motivu’ pentru care l-a deportat una, al doilea cred noi am fost pe malul Prutului, deci si pe mai multi care nu au fost… C-au fost… de la noi au fost cam 6 persoane care…. familii care au fost deportate… Deci alea 6 persoane, toate erau… profesori… erau… ca nu era medic…era sanitar, a fost…înca unu’ care a fost… asta cum îi spune legionar, în sfârsit, chestii din astea. însa majoritatea erau prin faptu’ ca erau pe malul Prutului si pentru ei erau niste oameni periculosi, no…

Din copilarie ce va amintiti?

Când am fost mica, ei nu… duduie io nu-mi place… nu pot sa spun decât frumuseti pe care le-am avut-o de la Iasi, deci la noi … înc-un lucru… la noi sa facea patru clase eliminare… generale, asa era atuncea, dupa patru clase cum… sa dadea capacitate într-a cincea, noi eram…adica noi, dadeam… cine pleca la fac… la liceu, dadea examen… deci eu am plecat am facut patru clase generale, am plecat la Iasi si acolo am dat examen si am stat cinci ani de zile la … Ia … la asta. Deci va dati seama ca am plecat de la 11 ani si 15 ani 16 ani am ramas unde… sub ocupatia… ruseasca.

Aveti amintiri din perioada razboiului?

Ah, Domne [exclamatie]… Pai ce sa va spun, duduie, ca razboiu’ când am început eu eram în Basarabia, deci începuse… deci când a ordonat Antonescu „Treceti Prutu'” [a început sa plânga ] eu eram acolo, am asistat si la asta… cum îi spune… la bombardament, a fost bombardament, a fost nenorocire… Va spun ca a fost nenorocire si cu evreii când i-a deportat… Când îi strângea, i-am vazut când îi ducea … cu … în grupuri, în grupuri îi ducea cu copii în brate, cu sacose, în sfârsit… însa sa stiti ca totusi n-a fost asa cum… asa cum a fost în Ardeal aici, în Ardeal a fost mult mai strict mult mai aprins… acolo asa mai… au mai… au mai ramas si câtiva ca io si când am ajuns în …când am stat de acuma sub ocupatia ruseasca. Erau…ca erau si atuncea destui ca eu am fost si la Bâlnita ca aolo am facut astea doua saptamâni, ca sa…concursu’ asta pentru… a fi felserita, ca asa îi spunea atuncea felserita, îi spunea ca sa fiu… sa ma încadrez la… sa muncesc adica… no. Ce sa va mai spun altceva [interogatie] Am suferit… Da, am dat copiii prin patruzecisi… saizecisi…doi am dat…am trimes… mi-a intrat copii la facultate, a fost extraordinar de greu, am avut salariile… aveam si taxa atunci era… si caminu’ sa platea… deci am suferit pentru ca sa le dau o situatie, în sfârsit au terminat copii. Amândoi sunt casatoriti amândoi… unu’ are un fecior care-i casatorit…si acuma sunt strabunica, c-am… o… nepotica. Astalaltu’-i în Brasov…care are doua fete…

Ce stiti despre parintii dumneavoastra…ca au fost deportati?

Absolut nimic… asta am vrut sa spun… parintii au fost deportati, eu nu cunosc absolut deloc situatia. Stiu doar atâta … când i-a deportat pa barbati i-a pus separat, pa mama a pus cu copii. Deci mama a fost complect separata de tata; de tata nu stiu absolut nimica, de mama la fel. Insa o sora de-a lu’ mama care a fost si ea deportata, aia mi-a povestit ca mama este în Urali si este într-o situatie foarte critica, ca mama suferea de reumatism, probabil ca clima aia acolo rece… si… suferea cu picioarele, sora cea mai mare… ca tot sora… sora cea mai mare…[tuseste] a fost condamnata pa opt ani… deci dupa opt ani de zile i-a dat drumu’… lu’ sora… i-a dat drumu’ lu’ sora… si sora a venit acasa, venind acasa a ajuns în Moscova, la Moscova stând în Sala de Asteptare, astepta… ca trenu’ trebuia sa vina… trenu’ care s-o aduca în Basarabia, ajungea la ora unu’ – doua noaptea. în timpu’ ala cât statea acolo, un tip s-apropie de ea… am avut o sora foarte frumoasa,… s-apropie cred ca atuncea sora mea, va spun, cred ca sora mea avea doua… 19 – 20 ani, da [exclamatie] 19 – 20 de ani si tipu’ s-a apropiat de ea a spus zice… sora vorbea de acuma ruseste, ca daca a stat atâta timp… Si întreaba pa sora ca care e situatia si sora îi povesteste ca a fost deportata ca acuma e eliberata si acuma sa întoarce acasa si… tipu’ îi spune zice… între timp anunta ca trenu’ care trebe’ sa soseasca are întârziere de o ora, doua tipu’ îi spune… zice :”Uite ce e, haide ca eu stau aproape, parintii mei sunt la Moscova. Aici într-o casa oarecare… Si sa mergi la mine acasa ca aici e lume multa, în sfârsit… „si s-a dus acolo…asta ce sa va spun [interogatie] din auzite ce stiu… Tipu’ era inginer agronom, în Moscova sau nu în Moscova, pe acolo pe undeva, pe la tara undeva… Si sora mea sa casatoreste cu acest inginer, acest inginer la un momen… pe la saptezecisi… ceva când s-a facut destelenirea prin… cum îi spune… în sfârsit… în Rusia ca .. stai ca stiam…când s-a facut destelenirea el a fost trimis acolo, a fost… a stat cu el la parinti, apoi el a venit… în Siberia, în Siberia el a fost repartizat. Pe orma, sora n-a plecat în Siberia când a fost el… pe orma a venit si la ora actuala a spus ca sunt în Ucraina, deci la Ucraina s-au stabilizat… de mama nu stiu absolut nimica… toata povestea asta o stiu de la matusa mea, care matusa a mea a venit acum 20 de ani, a venit la o fiica a ei, care era în… în… Bucovina. Si a venit aia…eu nu am fost si nu am stat decât trei zile, ca chiar atunci s-a întâmplat cu Cehoslovacia, când au invadat rusii Cehoslovacia si atuncea a venit militia, i-au pus în vedere ca în 24 de ore sa plece din România. Deci dânsa a plecat… suta la suta ca era programat ca peste o saptamâna, doua sa m a duc sa o vad pe matusa, ca matusa nu avea voie sa ramâna aicea… n-a venit ca sa… a venit numai în vizita. Deci ea a fost obligata sa plece, a plecat… deci numai cunosc absolut nimica… nu stiu nici de sora nimic…Aia mica a facut…liceul în Rusia…acolo…v-am spus unde a fost mama, în Urali în Beiovskaia si ea la 19 ani a murit, sora mea. Deci singura sora care cred ca si la ora actula traieste… io nu stiu absolut nimic… s-a rupt orice tip de legatura, daca mai traieste sau nu… asta care este în Ucraina. No [exclamatie] Asta este tot…

Care au fost oamenii si fortele resposabile ?

Poftiti….

Care au fost oamenii si fortele responsabile? Daca stiti cumva?

Doamna, ce sa va spun?… duduie ce sa-ti spun… Fortele au fost destul de mari… ca dovada ca ati vazut prin câte am trecut… nu stiu, nu stiu ce sa mai… no.

Mi-ati povestit cum v-ati cunoscut sotul… cum se curtau oamenii în perioada aceea?

Eram asa… eu m-am casatorit la 17 ani, deci va dati seama cum sa pot sa spun io… într-adevar oamenii erau foarte… de exemplu sotu’ meu a fost extraordinar de cumsecade, a fost un om însa… sotu meu a fost… In patruzecisi unu m-am casatorit si în patruzecisidoi… în iunie… a fost mobilizat. Si a plecat în… deci a fost mobilizat, ca sa va spun si asta… pentru ca eu am fost considerata a treia generatie de evrei… bunicu meu a fost evreu, tata meu a fost evreu botezat… deci tata la treizeci de ani s-a botezat, când s-a casatorit s-a botezat… Ei, Nica Antonescu pe atuncea ne-a considerat ca noi suntem a treia generatie… Si atunci sotul meu, probabil atunci asa cred, ca el a fost reclamat de cineva, ca el a fost… ca el nu avea voie, ca ei ca notari administrativi erau mobilizati la locul de munca, ei pe chestia a… el a fost mobilizat, a fost plecat în razboi… va spun a plecat în Crimeea, din Crimeea a plecat în… în Stalingrad, acolo a cazut prizonier… A stat trei ani de zile prizonier, a venit din…ala. Deci asta vreau sa va spun a fost un om care a suferit dupa mine, însa eu… nu, nu… eu va spun ca… eu nu stiu nimic, nu cunosc nici evreii… ebraica, eu nu cunosc nimic… eu am fost… mama a fost…românca, deci tata… eu nu stiu daca tata stia… nu stiu daca tata stia ebraica, cred ca stia ebraica… suta la suta ce mai tot în colo si… Deci dupa mine sotu’ meu a suferit de pe urma mea… ca… v-am spus ca el nu trebuia sa fie mobilizat si totusi a fost mobilizat… si… asa oamenii erau dupa mine… S-acuma sunt… sa stiti… ca mi s-a mai pus o întrebare de la radio, aici într-o buna zi ma pomenesc zice „Doamna nu va suparati, spuneti, ce impresie aveti de tineretul de astazi ?” Eu am o impresie destul de buna, pentru ca stiti un lucru, padure fara uscaturi nu exista, sunt si copii buni, tineri extraordinari de…. dar sunt si oameni rai, ca asa-i peste tot… Deci… si oamenii erau mai complezanti, erau mai draguti…erau cu .. totu’ altfel, însa mie îmi plac si astazi sunt oameni… oameni între oameni…

Ati facut cununie religioasa?

Da…sigur ca da, am facut cununia religioasa, chiar la petrecere acolo… eram cu burtica mare, cred ca aveam vreo trei luni si ceva, deci nu era mare dar totusi, pentru ca asa a fost, în sfârsit… Rudele… jumatate din rude erau plecate în România, care au fost… refugiati, deci ramasese aici în România, eu ramasesem în Basarabia. Si pâna au venit ei, pâna la sfârsit… a mai durat… pâna au venit, cununia religi… asta civila am facut-o imediat…

Cum era protocolul la cununia civila? Cum se obisnuia ?

Da…da…Cum se obisnuia [interogatie] Exact cum se obisnuieste si acuma… Deci faceai cununia religioasa dupa cununia civila, noi am facut-o mai înainte, sa facea odata si acuma sa face odata, eu am facut-o mai înainte. Pe orma am plecat acolo, am avut nasi, nasi la fel, am avut musafiri. Musafirii n-au fost decât de la mine din comuna si rudele care au venit, au venit vreo patru – cinci, deci a fost foarte… Sa zic asa o nunta în familie, am facut eu. Insa erau niste nunti extraordinare [exclamatie] O nunta la noi dura patru – cinci zile, da’ nunta asa adevarata cu muzica, cu cântece, care nu erau… Daca face acuma la restorant la ora 12 – 1 se închide si vii acasa, cum îi acum. Atuncea nu, atuncea sa facea majoritatea sa facea acasa, în familie si atuncea dura patru – cinci zile nunta. Pe orma sa ducea… la… întâi sa ducea asa: era mirele, pe orma mireasa, pe orma sa ducea la nasu’… pe orma sa ducea la cuscrii sau invers la… parintii miresei sau a mirelui… [tuseste scurt] . Deci nu treaba tot asa mirese, sa facea cu…[tuseste scurt] Atunci nu erau masini, erau cai, de exemplu noi, am avut asa sa spunea la noi bricica, daa aici sa spun faiton…nici asta…cum îi spune [interogatie] vai [exclamatie]…trasura. Deci…sa facea cu trasuri, erai în trasura, cu lumânarile sa pun în trasura, asa era atuncea… avea speciale care sa puneau, ca… probabil ca… le punea atuncea ca astea erau numai pentru…nu cred ca daca mergeai cu trasura si seara, cutare, s-aprindea, aveau si… Era superb, era superb [exclamatie] Ce sa spun… Si… altceva … ce sa mai spun… mândra…
Asa… Am lucrat 27 de ani… 27 de ani am lucrat la Centru de Librarii, a fost extraordinar de frumos… Va spun: aveam simpozioane cu cartile, aveam aproape în fiecare an care veneau fel de fel de scriitori. Asa… L-am cunoscut pa… nu personal, nu pot sa vorbesc, pa… pa Adrian Paunescu… Nu pot sa-l uit, era un om… când venea la noi îsi lua o aliura de de un om impozant, domnule [exclamatie] Sfida lumea [exclamatie] Io nu pot sa-l… nu pot când îl vad la televizor îmi vine rau… când omul ala venea si îi spunea Cârmaciu, din Cârmaciu nu-l scotea pe Antonecu… vai de mine [exclamatie]… pe Ceausescu Era un comunist înfocat… [tuseste scurt] .Odata i-am spus asa… „Domnu’… tovarasu’ Paunescu… si io sunt din Basarabia, ca el i nascut în Basarabia, zic, si eu sunt din Basarabia, ca el i nascut în Basarabia, eu sunt nascuta în ’24. De ce-mi pune mie acuma URSS?”
„Eh [exclamatie] Io nu am trecut URSS [exclamatie] ” Si el era nascut în… deci si atuncea sa faceau… chestii. Deci el mi-a spus: „La mine nu-i trecut URSS [exclamatie] Da… Era un om care… De exemplu el era poet… noi aveam o cota oarecare ca sa primim…din poezie, poeziile cutare, cutare, cutare…El…aproape ca-ti impunea ca în loc de 10% cât aveam noi sa luam 20, ca mergeau poeziile ca lumea… Stiti cum era cu cartile atuncea… mata nu stii… când aparea o carte buna era o raritate: Si nu o puteai obtine decât ori pe sub mâna … ori… da … în sfârsit ori sa dai ceva ca sa obtii o carte buna… Deci… si poeziile, da’ poeziile nu prea mergeau, ca si acuma poezile sunt mai asa… mai… el impunea ca sa se ia, ca natural, trebuia sa sa vânda marfa. Deci va spun… asa… Asa l-am cunoscut pa asta… pa… vai ce om era… oh [exclamatie] Sâtimbreanu Victor… Victor, artistu’… un parinte era … atât de frumos [exclamatie] Ca el a scris si pentru copii si… asta era cu proza, un om foarte cumsecade. Asa…. o da’ multi…n-as putea sa spun…

Vad ca ati fost înconjurata de carti, vreau sa va întreb ce fel de carti aveti în biblioteca?

Carti… Primu’ lucru… io, acuma, uite, uitati… ce-i acolo… astea sunt toate pentru… of cum îi spune… sunt filosofice… dincolo am asta… clasice, asa… Am si din ai nostri contemporani… poezie am mai putine, ca nici copiii mei nu au fost cu poeziile, nici eu [ tuseste scurt]… Pai ce sa spun… l-am avut pa… pa…cum sa-i spun … Stendhal… of [exclamatie] Doamne… ca de acuma… toti, toti… ca am avut clasici, ca io acuma… numai Stendhal… „Rosu si negru”. Rembrandt a fost pictor, pictorii mai putini, am Larousse-u’ care-i la mine. Am avut câteva picturi si le-am dat la copii… Am dictionaru’ din ’64, am si dictionaru’ nou din ’80…

De când ati început sa le colectionati?

Numa’ de când am intrat la Centru de Librarii. Deci din ’53 am început sa colectionez cartile… asa…

Aveti o carte favorita în colectie sau un autor favorit?

Toti autorii care i-am citit… toti, au fost ceva extraordinar de buni si pa care… nu as putea sa spun… duduie, da’ câte am citit… da’ uite nu , nu stiu ce sa spun… Stati sa ma gândesc… Asa…
Dumas l-am citit… „Dama cu camelii” asa multe, multe… deci Stendhal l-am citit, nu-ti mai spun Tolstoi l-am citit, pa Ana Carenina ” nu mai spun Turghenev l-am citit. L-am citit pe Dostov… Dostoievski, l-am citit… toate…ce Shoholov l-am citit care a scris si „Cotu’ Dum… ” nu [exclamatie] Cum îi spune „Domnu’ co… „… în sfârsit. Care mi-a placut extraordinar asa ca sa spun… Oh!Doamne [exclamatie] nu mai merge gata… no…

Ce se putea cumpara si ce achizitionati în perioada comunista?

Ce….

Ce carti? în sensu’ asta…

A … din carti…

Da…

V-am spus ca numa’ asta… Doamne [exclamatie] cum sa spune… Dom’le tot ce a fost… am luat si scriitorii pa…din nord, poezii, din poezii, sa va spun asa… îl am pa Eminescu, îl am pa Cosbuc, îl am pa… a scris asta cum îi spune… eu uit de acuma duduie, ce pot sa zic acuma…

Se putea citi în perioada asta? Ceva special…era liber accesul era liber la carti…în perioada comunista?

Oooo… l-am avut pe Petre Dimitriu care am avut… „Cronica de familie” care nu era voie, a retras-o imediat. La noi în fiecare aproape an… ca sa nu spun luna… primeam telefonic nu-i ca acuma fax, primeam sa scoatem din uz cartea cutare, cutare … de exemplu… toti care plecau, care fugeau… toti le scoteau… cartile si le dadeau la topit, asa [exclamatie ]… Of [exclamatie ] Doamne, Doamne… Asta care a scris „Pamânteanu’…”

Marin…

…

Marin Preda?

Marin Preda… astalalt care-l acuma… cheama acum… care a scris „Descult” ca de acuma pe cuvânt…

Zaharia Stancu?

Zaharia Stancu, în sfârsit mult, mult, mult ca am luat si de-ai nostri., Apai din astia strani… Of, Doamne[exclamatie ]

Ati vrut sa cumparati carti si nu le-ati gasit ?

Io nu… io tot ce am vrut mi-am luat pentru ca am fost acolo, dar v-am spus ca era extraordinar de greu ca sa obtii o carte… pentru ca sa facea în tiraje mici si alea care venea…veneau, cine putea ca sa le cumpere. Rest… sa stiti ca asa ajunsese ca clientii vechi care erai obligat sa-l servesti îti… s-ascundeau cartile. Daca n-aveau un ban si a venit cartea… nu noi… da’ astia vânzatorii puneau cartile la o parte ca sa le dea lor sau daca…chiar daca nu veneai… zice „A venit cartea cutare si v-am pus-o la o parte”, deci totu’ sa facea sub mâna, ca foarte greu venea o carte buna. De exemplu „Defaimarea lui Paganini” pe care am citit-o, violonistu’, stiu si acuma toata lumea o cauta. Dom’le foarte… A venit un tiraj de 200, daca ne-a venit… într-o regiune, ce regiune… ca atunci era… ba da regiune era, ca era Sibiu, era…io am apucat Sibiu, regiunea Brasov care era… Sibiu era bagat si Alba Iulia mi sa pare ca tot era bagat aicea… Asa cred ca si Alba Iulia era bagat, în sfârsit… Nu mai, nu mai retin, nu mai tin minte, da’ stiu ca am avut… si pe urma s-a despartit si pe urma s-a facut Sibiu separat si Brasovu’ separat… Fagarasu’ s-a dus… si acuma Fagarasu’-i la noi da ‘…

Mi-ati povestit de copii dumneavoastra… Când s-au nascut?

Puiu e în ’42 care este medic la… Sighetu’ Marmatiei, sotia-i doctorita… are un singur copil care este casatorit, are un copil , pa nepoata. Astalalt Constantin, Muri, cum îi spun eu este nascut în ’46, e avocat, are doua fetite. Sotia este la Parchet, functionara… Astia sunt copii… mei.

Cum ati împartit rolurile de parinti cu sotul dumneavoastra?

…. Eu sa zic asa nu mi-am neglijat sotul însa pentru mine a fost primii copii … io am tinut extraordinar… ca la mine în casa de multe ori … sotu’ îmi spunea zice: „Ah [exclamatie] La tine numa’ copiii sunt. ” Deci începuse sa fie o gelozie, ca tineam mai mult la copii decât la… la sot. Nu am neglijat sotu’, am tinut la familie, însa copiii au fost totu’ pentru mine. Am cautat sa muncesc, am cautat sa le fac totu’ cât se poate asa ca… Doua salarii ca n-am avut asa mai mult decât… nici sotu’ în ’44, am venit deci … eu m-am refugiat singura cu un singur copil, am venit cu doua valize. Asa ca va puteti închipui ce am putut sa aduc în doua valize… Si când a aparut cartelele si când sa dadea… trei metri de metraj si restu’ erau puncte… eu nu stiam cum sa cumpar alea trei metri, noroc ca am avut patru copii si patru cartele îti dadea si deci trei ori patru, doispe metri aveam ca sa cumpar… ca sa pot sa cumpar camasi, cutare la copii, pentru ca…

Cine avea grija de copii mai mult? între dumneavoastra si sot ?

… Amândoi am avut însa… sotu’ a fost care le-a dat situatia materiala. Deci fiul al mai mare a vrut sa faca Chimia, sotu’ a spus asa „Nu, eu ca sa faci Chimia, io nu-ti dau banii. Vrei sa faci facultate [exclamatie] Faci medicina generala, aia mi-o faci. Nu-mi trebuie… alta decât medicina.” S-acolo s-a dus…
Asta mai mic a fost un baiat extraordinar care îi placea literatura. El a spus ca face i… istoria, sotu’ a spus la fel „Nu sa fie profesir la tara, sa fie… [s-a terminat prima parte a casetei] Faci dreptu’ acolo poti sa iesi procuror, judecator, avocat, jurist consult sau functionar administrativ, deci nu ajungi la tara. Asta a fost sotu’ si într-adevar le-a dat meseria asta la copii…

Era greu sa cresti un copil mic în perioada aceea ?

Nu greu, foarte greu…va dati seama ca daca ma sculam la 5 sa poti sa iei un lapte ca sa le dau la copii, însa când au fost mici… Deci la Brasov când am venit la Brasov, Puiu a avut 10 ani… nu 9 ani si Muri a avut 4 ani, deci i-am crescut la tara, i-am crescut mai bine, de ce sa spun. Am avut un lapte, am avut un… o brânza, am avut mai… o fructa, a fost bine. Insa de când am venit la Brasov, pâna sa zic pâna-n pa… A fost si… stabilizarea, a fost cu milioane, pe orma a venit stabilizarea. A fost foarte greu atuncea… însa cât a fost Gheorghiu Dej sa gasea, deci sa putea cumpara… însa dupa aia a aparut cartelele… a aparut… rationalizarea… totu’… totu’ totu’ era rationalizat, îti dadea numa’ asta… Noroc piata care o gaseai si-ti luai o fructa sau zarzavaturi sau chestii din astea, un cartof…un…

Cum a fost scoala pentru ei ?

Ah[exclamatie]… Copii mei au fost… nu pot sa spun ca au fost copii mediocrii, însa nu am avut probleme… însa la facultate cel mai mare a fost un geniu, cel mai bun student… doctoru’. Muri a fost un copil…bun, nu pot sa spun, însa ala mare a fost extraordinar de bun, a fost un copil care am fost mândru de el, si de Muricutu’ da’ a fost mai sme… strengar, mai strengar, sa zic asa… mai strengarut, a mai avut câte o restanta… al mare nu a avut niciodata restanta….

Copii au luat meditatii?

Da… când i-am dat la liceu… a dat meditatii. Când a dat la facultate… numa’ lu’ ala micu’… lu’ Costica i-am dat meditatii… ala micu’… ala mare n-am avut probleme… Ca el chimia era as …c-am spus ca lui i-a placut chimia si restu’ anatomia si… sa dadea ceva matematica… era ceva mai putin atuncea… aia ce a facut el singur. N-am avut…

La ce subiecte l-ati meditat? La ce subiecte…la ce materii….

Da… la româna, pe Costica, la româna si istorie… atât…

De ce era nevoie de meditatii?

Ca sa fie… ca si la facultate, aceeasi metoda era, aceeasi metoda… tot atâta la suta intelectuali si cutare si acolo sa punea problema si atuncea… De exemplu si la bursa s-a pus problema… A trebuit sa-mi scad… Specialul ala mare, a trebuit sa-mi scad din salariu mediu ca sa… sa poata sa ia bursa… Sa ia o bursa mica atuncea, trebuia sa le trimit aproape în fiecare luna, doua… trei sute de mii si atuncea io ca asta tin minte am avut trei sute de mii de lei, trei sute mii [exclamatie] trei sute de lei… Salariu. Pe orma s-a facut 600, pe orma 900… însa erau salarii mici, erau salarii mici…

Cine le dadea meditatii?

… Cine [interogatie] Ah[exclamatie]…Cel mai bun profesor care l-am avut la Brasov, Stoian. A fost Stoian la Saguna, un profesor extraordinar de bun… de româna… ala a dat. Si… si la istorie cred ca Stefanescu, care era…atât.

Cât cheltuiati pe meditatii?

… Oh[exclamatie] Era putin dudie, era putin. Eu nu stiu, cre’ ca era zece lei ora… Deci asa… ca daca facea doua ore pa saptamâna, ca nu le-au dat mai mult decât doua… douazeci de lei. Insa îti dai seama la trei sute douazeci totusi… totusi n-as putea…

[când stateam de vorba a venit una dintre vecinele doamnei sa-i aduca niste lucruri ]

Erau si alti parinti care apelau la meditatii?

Oooo…da .. în special astia… Stiti cum… foarte rar sa duceau copii la liceu, majoritatea erau profesionale… unde nu sa platea. Eu va spun , foarte…si erau locuri putine, domnisoara [exclamatie] Pai daca eu am avut numai Saguna… si… era asta, cum îi spunea lu’ asta…vai de mine [exclamatie], care e acuma Informatica, da’ înainte îi spunea… Atât era… era Saguna, Uni’ era Informatica si… era Comercialul, liceul Comercial, trei licee era atuncea… când au dat copii. La fete singurul… atuncea când copii mei au dat tin minte era separat: fetele si baietii, nu erau cu… împreuna. Deci atuncea era liceul Unirea de fete… si liceul de baieti erau… nu erau fete cu baieti, erau asa cum era si pe timpurile mele…

Ati spus ca scolile profesionale nu se plateau, liceele se plateau? în ce sens…

Liceele [interogatie]

Da. Era o taxa? Ceva sau…

Nu era. Da’ erau…cartile, erau uniformile care te obliga… era asta… nu sa de ce spun… Taxa nu … însa trebuia sa fiecare… când era sedinta trebuia sa dam Comitetul de Parinti, trebuia sa dea… nu stiu, era fixat… cât sa fi fost n-as putea sa spun care dadeai pentru scoala., no asa…Acolo trebuia sa faci patru ani de zile pe când la… profesionala faceai doi ani de zile si… aveai o bucata de… într-adevar când îti dadea… e adevarat nu imediat dupa… cam în serviciu. Noroc ca am avut acuma, sa spun si asta… copilu’… doctoru’ când am terminat… a fost repartizat… se repartiza pe locuri… atuncea în fiecare an… erau anuntate locurile: pentru… ginecologie, pentru…cardiologie, pentru toate sectiile … Si fiul meu a dat… a fost întâi patru ani de zile, era obligatoriu sa faci patru ani de zile la tara si dupa patru ani de zile, un an a fost la Bucuresti la specializare. Insa specializarea o faceai pe postu’ care era vacant… Si fiul meu a dat pentru Sighet, pentru ca la Sighet era…a avut ginecologia…. Si nora a vrut ginecologia sa faca însa a fost un singur post si atucea ea a dat la oftalmologie, ca a fost si acolo un post ca sa… fie amândoi împreuna. Deci nu era ca acuma… daca termini… e obligatoriu sa faci la spitale… nu stiu… cum e acuma în tot cazu’… Da atuncea asa era, aveai postu’… deci te duceai si un an de zile te duceai îl aveai… cum terminai… te duceai… aveai postu’ asigurat. Asta e [exclamatie]

Cum s-a schimbat viata dumneavoastra în perioada Dej?…Daca au fost ceva schimbari?

Pe timpu’ lu’ Gheorghiu Dej [exclamatie] [interogatie]…erau atunci la tara… ce pot sa spun eu… Dej. Dej a murit în cincizecisi… cincizecisi… ce [exclamatie]… Nu pot sa spun… pai când a murit Gheorgiu Dej copii mei erau la facultate . Deci a murit prin saizeci si ceva …Gheorgiu Dej . Vai de mine , nu mai pune acolo… ca spun prostii [râde]…Asa…. Ce sa va spun [interogatie] Asta, asta sa va mai spun de pe timpul lui Gheorgiu Dej… în fiecare seara… ne culcam cu emotie pe cine… Ca sa stiu aresteaza a doua zi. Pentru noi era asa: vai de mine [exclamatie] l-a arestat pe cutare, l-a arestat pe cutare. Era atuncea, pot sa spun o teroare, o frica pentru ca tot timpu’… venea Securitatea si ridica pe unu’. Asta în perioada lu’ Gheorgiu Dej. Când a venit asta… Ceausescu, a fost ceva mai… trecuse, sa zic asa… sa formase de acuma… cam îi luase pe legionari, pe altii. Deci îi ca, îi cam… arestase, nu prea era pe timpurile lu’ Ceausescu…
Ceausescua fost cu… v-am spus cartela… o când am fost… nu sa gasea sa pun, nu sa gasea la alimentara nimic, Doamne [exclamatie] a fost si foametea aia grozava în care a fost Moldova… o fost… un… cum îi spune… o seceta grozava. Cred ca a fost prin ’47 seceta aia grozava… Veneau… n-am sa uit niciodata… când, unde am stat la Ormenis, chiar… sa va spun asa… în comunele astea din Ardeal toate primariile avea niste vile, asa case frumoase aveau toate erau de pe timpu’ austro-ungar si eu unde eram aveam o locuinta superba, o frumusete [exclamatie] si de acolo se vedea gara. Ca era aproape…. Sa zic asa 100 de kilometri… 100 de metri daca era de la mine pâna la gara… la gara. Sa vedea trenurile veneau încarcate cu moldoveni care veneau… mureau de foame si veneau aicea, da’… nu era rau. Nu ca-i repartiza…veneau si cautau de lucru ca sa poata sa câstige si sa aiba ce sa manânce… Deci am asistat si la secetea asta care a fost în ’47 [ îsi drege glasul] . Altceva ce sa va mai spun [interogatiei]

Tineti minte cum s-au schimbat lucrurile dupa ce a început nationalizarea?

Ah…a fost, pai stai ca nationalizarea s-a facut dupa ’50…dar…nationalizarea dupa ’40, dupa ’46 – ’47 s-a facut nationalizarea… ca eu nu stiu, ca am luat parte, am facut parte adica… si la colectivizare. Ne scotea în fiecare saptamâna câte trei – patru – cinci… adica eram planificati. Saptamâna asta patru – cinci, saptamâna asta plecam la tara. Aveam brosuri si ne duceam cu brosurile la tara si le explicam la oameni… ca cât de bun ca sa-si dea pamântu’… sa-si dea cutare. Recolta va fi nu numai a statului ci va fi si a voastra… Asta erau noi cu doctrina asta ca sa le spunem la oameni ca tot ce-i a statului e si al lor. Aia a fost cu totu’ invers cu ce era…

Cum reactionau oamenii la ceea ce le spuneati si… ?

De multe ori ne închidea poarta… d… . Da’ de multe ori ne închidea… de multe ori când începeam sa le povesteam: „N-aveti ce face. Veniti aici sa ne lamuriti. Stim noi mai bine.” Ne dadea afara. Erau si oameni care ne ascultau… Nu îndrazneam ca daca vedeam o casa mai frumoasa nu îndrazneam sa… batem la poarta da’… Ne închipuiam ca aia sunt colaci, asa le spunea… colaci …Asa sa spunea la… chiaburi , chiaburi, da’ colaci …îi spune… parca ma gândeam …Eu cel putin… Si colegele mele de multe ori… „Noi nu intram aicea. Ne da afara” Noi stiam precis ca astia ne goneste ca… no
Am fost si cu colectivizarea… cu nationalizarea nu pot sa spun pentru ca nationalizarea s-a facut înainte de ’50, io când am venit în ’50, era de acuma. De exemplu, sa zic asa: curtea asta, proprietara, cine a fost, ca am cunoscut-o, au fost niste oameni extraordinari, sasi, Gross. Niste oameni extraordinari de cumsecade n-au fost nici speculanti… nici colaci, asa cum… ce spun io, n-a fost nici politicieni, n-a fost nimic si totusi …da’.
Na… nationalizarea… însa deci cred ca le-a nationaliz… a avut magazin cu… cum se spune… si probabil ca… de aia le-a nationalizat asta. Insa colegul meu, sefu’ de pozitului care a avut libraria… Nedelcovici, care a avut cea mai frumoasa librarie. Asta a avut vreo trei case în Brasov… deci ala înteleg. Ala a avut pamânt si si-n Poiana… a avut si-n Poiana o cabana frumoasa si ala, da [exclamatie] Da’ asta…

Unde era libraria de care ati povestit?</em>

Libraria… în piata 23 august, în piata 23 august… …

Cum s-a schimbat viata dumneavoastra în perioada Ceausescu?… Ati spus de cartele…

Doamna… dupa mine a fost cea mai critica din viata mea… io nu… nu. Desi toata lumea… nu toata lumea, desi am auzit des discutii… ca pe timpu’ lu’ Ceausescu. Io nu zic ca nu a facut, de exemplu… apartamentele astea care le-a facut. Dar astea le-am facut noi … ca nu mâncam si tot de la noi am luat si a facut-o însa a facut bine, eu nu pot sa spun. Erau posturile alea… însa nenorocirile care au venit acuma, datorita lui… daca nu era Steagu Rosu’ cu 20000 de salariati, daca nu era Tractoru’ cu 20000 de salariati. Astazi nu erau cu nat… cu… cum i mai spune… Doamne [exclamatiei] Duduie [exclamatie]….

Ati putut sa va descurcati financiar?

Nu, datorita copiilor… platesc 300000 lei numai chiria pentru ca-i nationalizat… Asa [exclamatie] am vrut sa cumpar casa, nu sa poate cumpara pentru ca este monument istoric… Nu stiu daca ati vazut la intrare sunt niste arcade acolo…
însa ca… casa din fata este construita acum 300 de ani din vreo 1720, casa din fata. Si chestia asta a fost… facuta ca casa… . Cum îi spune… culturala…. Ce am vrut sa spun… ca nu mi-am adus aminte… da [exclamatie].

Erati obligata sa participati în activitati politice la servici?

La servici, da… Sigur ca da. Aveam si cursuri… ne dadeau si cursuri ca sa putem lua un grad de la servici. Sigur ca da. Si toate erau… îti dadea si… de specializare adica io eram în comert… era considerata comert. însa si politic si politic… Sigur ca da… de exemplu cum sa va spun asa… Cum sa ne comportam… adica când faceau, faceau cu toate unitatile. Cum sa sa poarte cu clientii, cum sa vorbeasca frumos cu clientii…. Cum sa cutare, asa… Sa fiecare sa-si cunoasca conducerea, cine sunt sefii cutare… ca ce-a facut comunismu’… si în sfârsit chestii din astea si de Karl si de Marx si de Lenin… no.

Cum s-a schimbat aspectul Brasovului în perioada aceea ?

în perioada aia… duduie ce sa spun, ce sa spun… duduie, s-a facut lucruri frumoase, blocurile astea… De exemplu Calea Bucuresti care o stiu… erau niste casute si erau niste stradute, Popa Sapca, care le cunosteam io… Ei acuma stnt numai blocuri si numai blocuri si numa’ cutare. Insa si astea au avantaje si dezavantaje… însa omu’ are o acoperire, are o casa… Asa… a fost asta în ’98… dupa ’90, dom’le a fost perioada aia când a avut voie sa-si cumpere casele… majoritatea… toate casele au fost facute de stat. Au fost facute si… de exemplu Muri, casa si-a facut-o el… El a dat acontu’… avansu’ si a platit rate. Insa au fost case care a stat acolo si a platit chiria… ei dupa ’90 casele s-au vândut la un pret destul de convenabil. Una, pe orma al doilea, s-a dat un acont si restu’ s-a platit în rate. Deci cine a avut noroc sa va dea casele alea nationale a cumparat. Si totusi a fost… un avantaj pentru majoritatea ca erau , sa zicem asa ca… cam eu stiu… trei… io cred ca trei sferturi din Brasov stau la blocuri si un sfert care sta pa la casele lor particulare… cam trei… hai sa nu zicem trei sferturi, hai jumatate… da’ jumatate sunt blocuri, domnule [exclamatie]. Deci în blocuri… hai sa luam Racadau…. care ma duceau, curgea apa… si era o frumusete Racadau ala, sub Tâmpa… care-i în partea ailalta acuma-i un oras întreg Racadau… deci totusi s-a facut…

S-au distrus lucruri pe vremea aceea?

… Da, cât a fost s-au distrus biserici… cea mai distrus asa… Biserica… .. a mai distrus câteva… vila Certsch care s-a distrus si altele si s-a facut altceva în loc. însa cam… atât… întrebati…

Va e dor de locuri care nu mai exista?

Ah [exclamatie]…. locuri care nu mai exista… Ce sa spun aici… Ce mi-a placut extraordinar, v-am spus, gara aia care era aicea si fan .. fanfara aia care îti canta în fiecare saptamâna… Deci duceai duminica, cu copii în parc, fanfara cânta, lucruri asa care eu cel putin n-am trait ca am fost copil, însa cartile vechi când le citesc… asa si când… spuneau ei cum veneau din Bucuresti si cum… nu numai la Bucuresti si la Iasi… Cunosc Iasi extraordinar de bine… cunosc [nu se întelege] atât de frumos… cunosc casa lui Creanga… au fost la… . Ce mai cunosc în Iasi asa ca sa nu mai… spun… . Cunosc Palatu’ Administrativ este extraordinar de frumos… Iasu’ care am tinut… eu ca sa spun asa ca prima data l-am iubit. Iubesc si Brasovu’ foarte mult ca ma… mai mult am trait în Brasov, însa nici Iasu’ nu pot sa uit… a fost un oras frumos…. Un… o facultate… io am apucat-o aia de acolo, cladirile… ai ce… ce facultate… era de jos de la… Lapusneanu pâna la Caru Sut… aproape juma… . ce, aproape un kilometru erau numai numai cladiri de facultati. Acolo erau toate facultatile: si tehnice si de filo… filologie si… de toate, de toate era…

Ce fel de activitati faceati în familie în perioada asta ?

… cu cartea… Nici o activitate, n-am facut nimic… n-am fost nici în UFD sa stiti, n-am fost nicaieri, n-am facut nimica… n-am facut nici o activitate, singura asta cariera obligatoriu v-am spus, ca ne-am dus ca sa spunem la oameni ce bine va fi cu colectivizarea…

Mergeati în vacanta?

D… Eu de exemplu, sa zic asa cât am fost în serviciu 27 de ani, sa nu zic 27 de ani, da’ 20 de ani, în fiecare an am fost plecata… ca am suferit cu picioarele… si am fost plecata la bai deci la mine în fiecare an era baile care trebuia neaparat… .

Vizitati monumente istorice?

[ofteaza]… Ce sa spun asa… Unde m-am dus… ca m-am dus la Braila am vizitat… pe urma m-am dus va spun… Bucuresti… . am fost si la muzeu’ Antipa si la cutare… . în sfârsit… Oriunde m-am dus… am cautat sa ma duc sa vizitez un monumo… monument istoric… sau o expozitie… . asta totdeuna mi-a placut. N-am fost nici în strainatate, n-am trecut granita [râde ] Desi mereu spun… Adina a fost la CFR aia a fost 5 -6 sau 7 – 8 ani a fost… a fost prin toata Europa. Io n-am trecut granita [exclamatie]… Adica cum n-am trecut-o [interogatie ] Am trecut-o ca din Basarabia… Da’ n-am fost în alta tara, ce sa spun ca…

Tineti minte un monument în mod special? Un monument istoric…

Monument istoric…

Asa care v-a… aveti o amintire speciala legata de el care v-a…

Eu nu pot sa spun decât la Iasi, care l-am pa… . Ion Cuza în fata, care e monumentu’ ala istoric …no. Ce sa va mai spun… mi-a placut extraodinar… la Cluj, monumentu’ care… o… aia uni ,este… aia cum îi spune Horia, Closca si Crisan… .. Da.

Ce fel de sarbatori aveati în familie?

în familie… în afara… de familie spuneti…

Da de familie…

Nasterea si… atât de nastere… si natural si… numele… .. Ca eu îmi sarbatoresc si data de nastere si… . sfânta Ecaterina si asta sarbatoresc, asta sarbatoresc…

Ce se facea de 23 august?

Ce [interogatie]

Ce se facea de 23 august?

De 23 august era obligatoriu la manifestatie în fiecare… . da .

Ati participat la ele? La manifestatii…

Ooo… trebuia, sa spunea . Da, trebuia… aveam lozincile scrise… care trebuiau sa le citim, sa le memoram, sa le spunem acolo… da… da… Trebuia sa spui „Traiasca Stalin, Traiasca Ceausescu…” tu stii… adica nu stii… esti… . Cât ai [interogatie]

Douazecisidoi…..

Douazecisidoi de ani… .. douazecisidoi… Multi înainte [exclamatie] Voi de unde sa stiti, mai…. nu stiti nimica. Tin foarte mult la familia regala, sa stiti, tin foarte mult…

Tot pe vremea aceea, ce se facea de 1 decembrie?

de 10 mai [interogatie]

De 1… 1 decembrie? Nu…

O… da cum sa nu… .

Se facea ceva ?

O da… cum sa nu…

Ma refeream la perioada Ceausescu ?

A, la Ceausescu [interogatie]… nu cred ca… duduie, ca la Alba Iulia… nu …nu am auzit de 1 decembrie, nici vorba. N-am auzit decât de 1 mai si 23 august, atât…

Exista vreo persoana remarcabila pe care ati întâlnit-o în viata si v-a influentat puternic?

… Cred ca nu… .

O personalitate care v-a marcat si… v-a lasat asa…

Sa stiti… sa stiti ca chiar acuma azi am discutat, de ce sa va spun asa… numai sa va spun asa… Numai când am plecat din… din… Belin si am venit la Brasov m-am dus la cea mai buna prietena a mea care era preoteasa. Preoteasa o avea pe mama care a fost învatatoare, avea 93 de ani si când mi-am luat ramas bun ca sa plec… Ea m-a îmbratisat si nu mi-a spus decât atâta: ca îmi doreste sanatate si sa am vecini cumsecade. Care pentru mine a fost… am spus Doamne, da’ ce am eu cu vecinii… Si astazi o pomenesc… si batrâna… ce desteapta, ce …domnule ca acuma cetesc pa… o carte, nu stiu daca… în sfârsit… Manda… Mandarinenii a lui Pau… Pa… a lui Panescu. Si acolo spune asa… zic chiar povestea… zice ca când vrei sa-ti cumperi o casa… sa vezi întâi vecinii. Daca vecinii sunt oameni, o cumperi, daca nu , nu o cumperi. Ei, sa stiti… am venit în curtea asta, niste oameni extraordinari, de 50 de ani io nu am avut probleme. Deci la blocuri daca întrebi… eu ma uit la Muri… ce… ei nici nu cunosc vecinii: „Buna ziua ” si… . la noi nu exista. La noi suntem cu toata lumea uniti… pune pomana, râdem, vorbim, intram sîntem în curte… fiecare stie tot… în sfârsit. Si pe mine m-a remarcat aceasta femeie la 93 de ani, sa spuna ea mie ca nu-mi doreste decât sa am vecini… si într-adevar asta este dom’le. Altceva ca sa-i…

Daca ar fi sa va ganditi la viata dumneavoastra în ansamblu ce ati schimba?

Da… ce ce as putea sa… sa-mi vad copii sanatosi, sa vad aranjati copii… Altceva ce sa putea io la etatea mea… .

Cum ati modifica lucrurile daca ati avea o a doua sansa? Daca ati schimba ceva în tot… . în tot ce mi-ati povestit…

Duduie, io cred ca la ora actuala pentru mine nu ar mai avea rost sa mai schimb nimic. Singura care ar fi… sanatate sa-mi dea Dumnezeu si si… copii care-i am, sa traiasca. Atât, nimic altceva. Nu vreau avere, nu vreau… acuma ce sa-mi schimb, nu-mi schimb casa…. Ca am prietene sau foste colege care au plecat în strainatate si mai vin din când în când în România. Si vine la mine ” Hii.[exclamatie] Da’ tu nu ti-ai schimbat nimic, aceeasi mobila o ai. Acelasi covor.

[îsi drege vocea] zice „Pai eu dupa doi -trei ani de zile schimb”… da zice asa ca noi nu schimbam. Eu ce am poa’ sa nu ma mai gândesc sa schimb mobila sau cutare sau cutare. Asa ca… acolo vezi ca se schimba, acolo zice ca dupa doi -trei ani de zile arunca mobila, arunca televizoru’… [nu se întelege ] ca este si noi. Nu ca vreau asta modern, ca nu e asa, ca asta e mai modern. Eu îs si cu asta care-l aveam…

Puteti sa numiti un monument din zona dmneavoastra?

… N-am… singuru’ care e da’ nu stiu daca mai e acuma este monumentu’ asta care-l vedeti… în Piata, în Piata Unirii, care a fost soldatu’ ala care e din ’16, ’18 – ’16 asta singurul care e mai aproape. Altceva nu am aici…

Dar din al doilea…

… în al doilea… din al doilea care l-am avut… ca… acum îi spune Cimitiru’ Eroilor care era jos. Si pe asta l-a luat si desfiintat… Nu mai stiu pe unde e… era în Bartolomeu. Nici pe ala nu-l mai vad. Apai din al doilea razboi mondial… nu cunosc nu… .

Ce credeti despre noile nume de strazi întroduse dupa 1989 ?

Asta… e extraordinar… . am avut Armata Rosie, am avut Molotov, am avut… ce cauta [interogatie] Acuma cel putin avem scriitori vechi, acuma avem asta… Muresenilor care, vorba asta, a fost Muresanu al nostru care este… aicea 15 nioembrie care a fost… Ah .[exclamatie] ce m-a impresionat… ce m-a impresionat… [plânge]… în 15… în ’77 când… când a fost mai… ca de acuma… în ’78… în optzeci si… în optzeci si… în ’88. Când a fost, când a facut Steagu’ Rosu’… ’87… ca ’87 când… io cred ca… .nu , a facut la numa’ un an dupa ce… dupa ce au facut ei… doi [interogatie]. …Aia m-a impresionat, vai [exclamatie] Cum a fost… cum veneau ei da pa… asa ca eu tot îi spun… Lenin asta… mama lui de… 15 noiembrie când vinea asta cum îi spune… grupuri, grupuri de… cu copii în fata si cântau… . Ah, [exclamatie] internatioanala… m-a impresionat foarte mult… v-am spus atuncea. Vai de mine mi-era frica cu împuscaturi aici… cum îi spune… la Modarom. Erau unii mai sus aici de mine unde a fost banca, altu’ acum… atuncea era… cum îi spune… Tineretului era asta .. comunist… Pa sus pa acoperis stateau cu mitralierele ca sa vada ca lumea fugea… ce a fost asa… adica nu stiu… ’87 – ’88 a fost rascoala aia când s-au rasculat stegarii chiar … n-a fost ce a fost asa un show o perioada asa ca-ti era frica… Atunci am fost am luat parte si eu am plecat din curte si am trecut… am trecut prin fata lu’ Aro, din fata lu’ Aro am luat-o pe 15 sau pa Muresenilor… de pa Muresenilor ne-am dus în Piata Sfatului si pe orma am venit acasa, eu atâta am facut. Atâta am luat parte… când a fost cu Steagu’ Rosu’ când s-a rasculat…

Sunt în Brasov strazi legate de personalitati sau evenimente din al doilea razboi mondial?

Din al doilea razboi mondial [interogatie]… Uite sa stii ca nu stiu daca sunt… si mai este 15 noiembrie care este dupa razboi care… altceva… no.

Ce credeti despre numirea în ultimii ani a unor strazi cu numele de Antonescu?</em>

… Domnule eu tin… eu tin la Antonescu. Antonescu era un om care a stiut ce vrea… însa nu s-a putut face pentru ca asa a fost situatia… el a renuntat a dat si în nemti a dat si în… si în rusi. Ca ati vazut ca prima data a spus „ordon” … „Va ordon treceti Prutu’ ” ca sa ne ia… pe orma s-a întors si a fost cu nemtii… însa a fost asa o situatie încât no… ce sa spun…

Cum era privit de oameni? Cum era privit… . de oameni?

Domnule a fost un om extraordinar. Uite, de exemplu cetesc cartea asta. Sa stii, am ramas uimita ce povesteste cartea asta… Câte crime… ca eu n-am crezut ca si p-Arghezi îl critica si pe Sadoveanu… a fost oameni afaceristi… si pa …Domnule, de Antonescu nu zi… de Ica de Ica Antonescu ala de care nimenea nu stie ca a fost fratele lui c-a fost… lumea vorbea ca ar fi fost ruda… ca- i e ruda… alti ca nu e ruda deloc… nu stiu. Insa eu nu stiu… eu am avut o impresie foarte buna de Antonescu, io asa stiu… cred ca omu’ asta a fost… adica a tinut la tara asta. Au fost oameni care au tinut la tara asta, astia nu sunt oameni… astia care sunt la ora actuala… când ma uit mi-e si scârba tot acuma numa’ ca sa… [ne se întelege] eu l-am votat pa… pa Emil. Io m-am dus în curte si am spus hai sa fetelor, ca tot eu sunt si responsabila, hai ma sa-l votam, hai cutare, ca tot eu am spus hai ma ca votam cutare tot… . n-am crezut ca va fi un om care nu era… nu, n-am aveam… trebuie sa fiu absurda ca sa cred ca… . sa mi… sa mi-a Basarabia sa faca România Mare… N-am crezut ca o sa faca… dar cel putin… ma crezut ca se va mai schimba. Ei nu au facut absolut nimic. Numa’ s-au îmbogatit… l-a însurat pe frac-su’… pe fiu-su’ pe fie-sa ca a luat doctor… fica-sa a facut în strainatate. Nadia, ca si ea-i basarabeanca n-a facut nici aia nimica, numa’ si-au facut averi… Apai astalalt… iubitu’ asta al nostru Iliescu… e e sub orice critica… nu nu mai am încredere… absolut…[tuseste scurt] Astia care au fost înainte au fost totusi oameni… oameni cu… cu situatie, nu sa furi si pe urma cum era… dupa patru ani de zile… dupa patru ani de zile… Acuma astia care au venit la putere în patru ani de zile… în astia patru ani de zile nu fur si nu-mi fac avere apai… c-apai dupa patru ani cadem si ne ducem… ce… uite toate chestiile… Deci pe timpuri nu era asa, are întâi tara si dupa aia… Acuma- i invers, acuma esti tu întâi sa-ti faci averi si pe orma- i tara… si asa este. Ca dovada vedeti militarii astia… politistii …n-ati vazut ce vile… Uite, am spus întotdeauna sunt contra sportivilor. Domnule ce aduc sportivii daca… ca arunca mingea… ca mi-alearga… nu zic o fi el bine si asta da’… eu nu pot … eu ca sa… sa fac un medic, îti da o sanatate, un costructor îti face o casa, deci fiecare face câte ceva. Cu ce ma încânta pe mine asta… si-a facut numa’ vile… ce ma încânta pe mine… cum îl mai cheama… asta… . vai de mine ca a fost la noi , era ca la… hai spune tiganu’ de aicea care e… cum îi spune dom’le [interogatie ]… sportivu’ of… toti au vile în… în Poiana. Nu sunt contra pentru asta , nu domnule… îmi place telefoanele astea care s-au facut acuma mobile… pleci pa strada, sa întâmpla ceva sau uite pleaca copii cu masina, imediat îmi da un telefon… mama am ajuns sau mama am sosit… Domnule pentru astia, pentru astia care fac acuma inima natura… artificiala, astia care din plamânu’ lu’ ma… ficatu’ lu mama îi da la… astia, pa astia i-as evidentia nu pa asti care au mi… numa’cu dolarii, numa’cu dolarii, nu vezi ca-i cumpara cu mii de dolari nu cu o suta de dolari, cu o mie de dolari.. Eu gasesc asa… o fi el bun… hai as mai zice pa cele care sunt sportive… pa fetele astea care fac… într-adevar, e o munca titanica, da’ astia… eu nu sunt pentru astia… Sunt pentru oamenii astia… îti da… a facut o masina de spalat rufele dom’le… ma uit la nor’ mea si io am , stau si… citesc si cutatre si masina merge, doar pentru ajutoru’ omului asta ce face [interogatie ]… Zice ca te cunoaste alta tara… ce ma încânta pa mine ca România cunoaste si în Brazilia sau si… nici aia, nu o cunosc eu …Ca sa zic asa ce ma încânta pe mine asta [interogatie ] ma încânta ca mi-a facut o masina care spala, mi-a facut un telefon care, Doamne fereste se întâmpla un accident, am luat telefonu’, am dat telefon a venit cutare… Sunt lucruri asa… nu mai vorbesc de din astia un telefon care poti sa vorbesti… sunt lucruri care, asa care te ajuta… în geanta. Dar pe mine asta eu nu ma… . sunt contra, eu nici nu ma uit la sport , no altceva n-am ce sa va spun

Multumesc!

Da ce sa va mai spun…