Al 2-lea razboi mondial, colectivizarea

M-am nascut în 1932, ianuarie 4. Am locuit acolo, deci în comuna respectiva unde m-am nascut… am stat 14 ani… în comuna Vorniceni, judetul Botosani. Pâna la 14 ani, ca tot omul, fiind la tara, am avut gospodarie, vaci, oi, porci, gaini, rate, etc., etc. Bineînteles, si pamânt. Dupa care ajutam pe parinti… la diferite treburi pe lânga casa, ca parintii se ocupau cu agricultura, maica-mea era… a fost si croitoreasa, mai lucra din când în când si la câmp, si, în cazul asta, sigur ca eu, fiind cel mai mic din familie, asa, pentru ca am fost 4 frati, am fost nevoit ca sa ramân mai mult pe lânga casa, sa gospodaresc totul ce era în gospodarie. Deci: animalele, porci, pasari, sa le dau de mâncare, ma rog, etc. Deci, asta a fost propriu-zis ceea ce eu aveam… adica ceea ce era de datoria mea, ca fiind mai mic, sa fac treburile astea pe lânga casa. În ’45 spre ’46 am plecat în Curtea de Arges, cu gândul sa ma înscriu la Seminarul teologic pentru popie. Asa… însa, în momentul când deja au intervenit dupa, bineînteles dupa razboi, ca în ’45 s-a terminat razboiul, asa, si, dupa aceea a început sa se stabileasca anumite criterii dupa care nu mai erau valabile seminariile teologice si anumite scoli care apartineau de vechiul regim. Deci, dupa ce eu am vrut sa ma înscriu la Seminarul teologic, am fost, m-am interesat în Curtea de Arges, si mi s-a comunicat ca se desfiinteaza. Atunci, obligat de alte împrejurari, sa ma înscriu în alta parte. Si unde sa ma înscriu, la Colegiul militar. La Colegiul militar acelasi lucru s-a întâmplat, pentru ca era o scoala veche care fusese pe timpul lu’ Antonescu, si, în acest caz, am fost nevoit, când am vazut ca nici acolo nu se poate înscrie, si nu pentru ca sa merg mai departe, ma rog, sa rezolv o problema, oarecare… pentru mine, am fost nevoit sa mai ramân în continuare. Si am ramas în continuare în Curtea de Arges pâna în… ’47. În ’47 spre ’48, am… deci dupa ’47, în primavara lui… chiar vara lui’48, am venit aici în Brasov, cu gândul sa ma înscriu în alta parte, pentru ca acolo am vazut ca toate deja erau a… erau desfiintate scolile care fusese înainte, am fost nevoit dupa aia sa viu aicea în Brasov, sa dau examen la Uzina Tractoru. La Uzina Tractoru am reusit dar, fiind prea multi candidati, am fost transferat la uzina… la… Metrom. Si eu n-am vrut sub nici o forma la Metrom ca sa ma înscriu, si, în cazul asta, am gasit un prilej de… am gasit un patron care a avut nevoie, bineînteles, prin niste cunostinte,… prin fostu’ subprefect al orasului Brasov, Cârstocea Ioan, prin acest om m-am instalat la un patron… ca ucenic unde erau doua calfe si eu al trilea ca ucenic la Popescu Ioan, care era patron. În acest caz, sigur, mi-am ales si meseria repectiva, pentru ca Popescu Ioan de meserie era electrician auto. Si atunci am intrat la el, am continuat la el pâna în 1950… În 1949 spre ’50, imediat, am intrat în Cooperatie. Deci, s-a unificat toti fostii patroni, bineînteles nu majoritatea, dar cam 40-50% din acesti patroni, s-au unificat si s-a format Cooperativa aaa… "Mecanica". Dupa care am intrat mai departe, fiind în aceasta meserie, am intrat în scoala profesionala, ca sa pot sa… la urma … deci dupa ce îmi termin scoala profesionala, sa pot sa fiu absolvent prin scoala profesionala, cu o diploma de meserias la mâna. Dupa care am facut trei ani. Deci: ’49, ’50, ’51, pâna în ’52. în ’52 primavara am terminat profesionala. Dupa terminarea scolii profesionale, am mai lucrat pâna în toamna în ’52 si dupa aceea am fost luat militar, sa-mi fac si eu dreptul fata de patrie, cum îsi facea fiecare tânar… în ’52. Bineînteles ca dupa aceea am… a… dupa ce am terminat stagiul militar, ca am facu’ 3 ani si o luna, deci 37 de luni, acolo am fost trimis la scoala de… la Scoala Militara Tehnica în Bucuresti, dupa ce am fost încorporat, si am facut un an de zile la Scoala Militara Tehnica, pentru unitatea respectiva ca fiind meserias sa aiba un om sau doi pentru întretinerea ins… a… tehnicii aleeee unitatii de transmisiuni. Deci sta… statii emisie-receptie. Aceste statii emisie-receptie lucrau unitatea militara la care eu trebuia sa le repar, sa le pun la punct, sa fie toate puse aceeasi… si pentru treaba asta am fost trimis la Bucuresti, si am facut un an de zile specialitate, dupa care am mai facut înca doi ani în continuare în Timisoara si per total 37 de luni. Ca ultima luna ne-a trimis la muncile agricole în Ghimpati, în regiunea Bucuresti. Si am facut înca o luna de zile acolo dupa cei trei ani, ca fiind muncile agricole cum era pe timpul lui Ceausescu, asa, si am fost nevoiti ca sa facem înca o luna de zile în plus, pentru… [râde]… pai da, bineînteles, tot pentru stat. Asa, ai am… dupa înca o luna de zile ni s-a dat drumul. Deci ne-am eliberat. Dupa care m-am reîntors înapoi în Bucuresti, n-am venit aicea direct în Brasov, m-am dus în Bucuresti, mi-am facut livretul militar tot în Bucuresti, si am vrut sa ramân acolo în Bucuresti, ca… electronist. Ca electronist la… o unitate radio care era înainte pa vremea aceea… cum sa numea… Radio Popular. Asa… la Radio Popular, am rezolvat treburile acolo, însa, în timpul ala, se facea si recensamânt în Bucuresti. Si eu, având o cunostinta acolo dupa un var de-al meu, care mi s-a dat informatie, zice: " te duci si îl cauti pe ministrul Jidic, vei discuta cu el si te va pune la punct cu toate problemele astea. Asta prin un var al meu care fusese în facultate cu el. La un moment dat, m-am dus, am stat de vorba cu el, am dat un telefon, desi nu-l cunosteam, am dat un telefon si… am spus: "tovarasu’ ministru, sunt XY, var cu Vasile Maxim, si va rog sa… daca se poate sa ne întâlnim sa discutam niste probleme. Deci pentru a rezolva problema a ramâne în Bucuresti, era foarte problematic pe atunci, adica orasele mari erau închise si nu sa mai… nu mai primeau, întelegi, ca sa se faca buletin de oras sau nu stiu ce. Si în cazul asta,… m-am întalnit cu el, la Ceasu’ Coltea, cred ca cunoasteti Bucurestiul, nu… cunoasteti?

Asa… la Ceasu’ Coltea m-am întâlnit cu acest ministru Jidic, si mi-a spus, zice: "actualmente, eu sunt de acord, te ajut dar, zice, momentan nu se poate ca trebuie sa terminam cu recensamântul. Si noi acuma lucram la recensamânt si aia va dura vreo doua luni, doua luni jumate’." Si-n cazul asta, zic, ce fac tovarasu’ ministru? Pai, zice, mergeti înapoi la Brasov, va angajati undeva, dupa aceea îmi dati un telefon, si, dupa ce termin cu recensamântul, veniti în Bucuresti si va rezolv eu. Dar, dupa ce am venit si m-am [râde]… asa, m-am instalat din nou în Brasov, am mers la aceeasi întreprindere la care lucrasem înainte, asa, care o formasem deci, era formata din patroni, si am… asa, am venit înapoi la aceeasi întreprindere, m-am angajat înapoi, si, dupa aia, bineînteles, m-am întâlnit cu vechii fosti colegi de scoala, cu anumiti oameni cu care lucrasem, cu totii acolo, si am renuntat sa mai plec în Bucuresti si am ramas în continuare în Brasov pâna în ziua de astazi. Asa… a… .actualmente, ce pot sa va spun, am continuat la industria locala pâna în 1962. Am continuat sa ramân acolo. Deci am lucrat acolo, dupa ce am venit de la Bucuresti m-am angajat la ei, am lucrat în continuare ca electrician auto, bobinator, asa, acumulatoare electrice si mai multe, adica tot ce apartinea de bransa respectiva, care se include la bransa respectiva al… electricianului auto: bobinator curent continuu, electromecanic, acumulator electrice si asa mai departe. Deci aceste toate treburi erau de… competenta noastra ca sa le rezolvam. Dupa care am continuat… sa zic asa… pâna în ’62, si în ’62, având o posibilitate mai… sa zic asa… mai buna, am mers la o alta întreprindere, la Directia Regionala de Drumuri si Poduri, deci prescurtat, DRDP. Care era Directia Regionala de Drumuri si Poduri, ca aia automat mi-a spus, domnule, daca vii la noi, zice noi îti acordam categoria a 8-a. Eu eram a 6-a. Si am zis domn’e daca îmi da categoria a 8-a de ce sa nu ma duc la ei? Ca e un avantaj al meu. Asa. Si am mers acol-sa… ma rog… la ei. Am lucrat vreo sase luni de zile, dupa care s-a ivit un caz sa plec în Bistrita-Nasaud la IRTA-Calatori. Acolo iar am lucrat sase luni de zile, am rezolvat niste probleme si de acolo m-am întors înapoi în Brasov.[râde]. Am facut asa mai multe… mai multe schimbari de serviciu. Am venit înapoi în Brasov, m-am angajat la uzina Tractoru’ dupa ce-am venit din Bistrita-Nasaud si acolo am lucrat înca sase… adica nu… trei ani… trei ani dupa care de-acolo am plecat mai departe la Gospodariile Comunale. De ce-am plecat acolo? Pentru ca eram si eu pa punctul de a ma… adica eram deja si aveam si eu nevoie de locuinta. Acei oameni de la… care erau în cadrul Sfatului, apartineau de Sfat, Gospodaria Comunala, au spus, d-le, ca au dat în ziar, în " Drum Nou ", au spus, daca veniti la noi, zice noi va asiguram locuinta. Adica, practic, ceea ce aveam eu nevoie. Asa ca, fiind cavaler, n-aveam locuinta, si-acum am fost nevoit sa… asa… sa rezolv problemele respective. În cazul asta, m-am dus la ei, desi înaintea mea mai fusese înca 29 de cereri, adica 28 de cereri, a mea era a 29-a cerere. Directoru’ Ciocodan mi-a luat-o drept da buna, ca eu am specificat acolo: electrician auto, bobinator, acumulatorist, etc si etc. Si când a vazut directoru’, zice, d-le, asta e omu’ de care avem noi nevoie, ceilalti care au venit cunosc instalatii auto, da’ nu cunosc acumulatoare, cunosc bobinaj da’ nu cunosc instalatii si acumulatoare, si asa mai departe. Deci erau anumite… adica… anumite persoane care propriu-zis cautau sa beneficieze da locuinta, nu de serviciile respective, ca nu le ardea lor sa vina la Comunala pentru… sa zicem asa… pentru a se… a munci cu drag sau sa… pentru locuinta. Asa… si-n cazul asta, directorul a trimis de la Serviciul personal exact pe seful de la personal si înca c-un muncitor de-acolo mecanic, dupa care au venit si m-au chemat de la uzina, adica m-au chemat la poarta s-au stat de vorba cu mine si-au spu’, tovarasu’ M, uite, tovarasu’ director a luat în consideratie cererea dvs si va cheama sa stati de vorba cu el. Zis si facut. Acuma, sigur ca m-am dus la director, am stat de vorba cu el, directoru’ mi-a spus: d-le, ai diploma de… aceste meserii care le-ai specificat în cerere? Zic da. Aveti carte de munca? Zic, da. Aveti carnet de absolvire? Da. Bun. Le aduceti mâine încoace si daca corespundeti dupa ceea ce dvs ati scris aicea, cu carnet de munca, adica cu … carnetul de absolvire si diploma de absolvire, era si carnet de absolvire, se dadea si diploma de absolvire. Asa… bine, ca în carnetul de absolvire, acolo erau niste reguli date de minister, ca nici un absolvent al Scolii profesionale nu are voie sa fie tranferat în alta parte decât cu aprobarea Ministerului Muncii. N-avea voie sub nici o forma, adica cei de jos: sa zicem directorul sau un maistru sau… asa… Dupa care m-am dus la director si directorul zice, mergeti la tovarasul Vlad, si tovarasul Vlad o sa va dea o proba de lucru si sa… în continuare veti ramâne la noi. M-am dus la maistrul respectiv al întreprinderii, în cadrul Sfatului, care era în cadrul Sfatului, deci întreprinderii comunale si i-am spus: d-le Vlad, am venit la dvs, adica tovarasu’ Vlad, asa, cum era asa pa timpu’ala, cu Ceausescu, am venit la dvs, zic, sa… îmi dati o proba de lucru: o instalatie auto, un… acumulatoare de reparat sau de confectionat din nou sau orice puteti sa-mi dati de lucru, adica o proba de lucru, pentru … aaa..tovarasu’ director m-a trimis la dvs ca sa rezolvam aceasta problema cu… adica practica la fata locului. Si într-adevar, m-am dus acolo, mi-a dat o proba de lucru care acea proba de lucru eu o facusem când eram ucenic. M-am uitat la el, zic, asta … pentru mine este exact egal cu zero. Tovarasu’ M, zice, nu ma intereseaza, te duci la tovarasu’ director si-i spui sa-ti faca angajare imediat. Pai zic, dati-i dvs telefon, ca aveti telefon, zic dati-i telefon si-i spui, tovarasu’ director, uite, a venit, a dat omu’ … nu-i de competenta mea, e de competenta maistrului ca sa dea telefon si sa spuna daca aveti nevoie sau nu, sau daca corespund sau nu. Si-a dat telefon, a vorbit cu directoru’, da, tovarasu’ director, ramâne la noi tovarasu’ M. Bun, zis si facut. Am stat trei luni… adica am stat dupa ce m-a… dupa ce m-am angajat la ei am lucrat trei ani de zile. Deci în trei luni de zile am primit o locuinta, bineînteles nu asta, undeva pe Closca, sus unde-i Horea, Closca si Crisan, acolo sunt trei bifurcatii: e… deci Horea,Closca e înainte si Crisan e undeva… nu stiu pe dreapta sau pe stânga, ma rog. Asa. Sunt cele trei bifurcatii acolo Horea, Closca si Crisan [tuseste]. Si dupa trei luni de zile dupa ce am fost angajat mi-a dat aceasta locuinta. Desi nu eram multumit, dar, neavând alt loc, am zis domn’e zic, deocamdata e buna s