Veteran de razboi
Cand v-ati nascut si unde? Vorbiti-mi despre parintii dvs., despre copilaria dvs, despre tineretea dvs…
No bine. M-am nascut in comuna Druga, judetul Satu Mare… anul 1919, 7 noiembrie. Parintii mei au fost tarani plugari facând parte din categoria nu a chiaburilor, nici a mijlocasilor ci a paturii mai de jos, un hectar jumatate de teren agricol avea tata… . Am fost 4 frati, 3 baieti si o fata in familia noastra. Sigur ca s-atuncea, pentru cei care nu aveau mijloacele de trai necesare familiei corespunzatoare, tata era obligat, pe lânga pamântul ala putin care-l avea dansul, el cultiva diferite cereale, mai lua in arenda de la cei mai instariti un hectar, doua care muncea în parte cum era pe timpurile alea: 2 parti la cei mai instariti si o parte a lu’ tata, ca sa avem cele necesare traiului de toate zilele. Eu de la vârsta de 7 ani am urmat cursurile primare, 7 clase în aceeasi comuna unde m-am nascut. Dupa terminarea celor 7 clase, în anul 1933, tata m-a dat sa-nvat o meserie, acasa nu era din ce sa traim. M-am dus la Satu Mare la 12 Km de comuna noastra, orasul Satu Mare printr-o cunostinta din comuna de la noi, care lucra la fabrica de facut vagoane în Satu Mare, si am intrat ucenic acolo 3 ani de zile… N-am avut posibilitate ca sa iau o gazda, ca n-avea tata de unde sa plateasca, desi erau foarte ieftine pe timpurile alea, se gaseau în oras camere sau te lua în chirie, masa cu dormit la preturi foarte scazute, dar nu erau bani. S-atuncea tata si cu cetateanul ala de la noi din comuna, a vorbit cu directorul scolii de ucenici din Satu Mare si m-o primit în camin cu dormit, cu masa, cu tot. Eu aveam un salar de 2 lei pe ora pe timpurile acelea, 2 lei pe ora erau bani mari ca ucenic. Banii astia care-i primeam de la uzina de-acolo, ii lua directiunea scolii, plus tata mai platea o suta de lei pe luna pentru ceea ce-mi dadeau ei: dormit, mâncare, spalat, ma rog toate… Deci tata saracu’, mai trebuia sa plateasca 100 de lei, si-o suta de lei ca si cum ar fi astazi un milion… cam asa. în sfârsit, au trecut 3 ani de zile si am iesit calfa cum îi spunea, sigur ca dupa ce am iesit si eu calfa, cu salariul asta mi-am luat o gazda în oras, în Satu Mare la o ruda de-a noastra, nu mai tin minte 80 de lei sau cât plateam pe luna: dormitul, mâncare îmi aduceam de-acasa, îmi punea mama smântâna, slanina, carne… chestii din-astea, si-i ajutam pe parinti si pe fratii mei. Dupa… asta a fost in 1936, dupa 2 ani de zile, datorita evenimentelor care erau pe plan international, si cum uzina noastra era în Satu Mare… era… cum aveam relatiile oarecum asemanatoare cum sunt înca si astazi, uzina aia era o uzina mare, frumoasa, 5000 de muncitori lucrau acolo, a fost dispersata o parte în Bucuresti, o parte la Resita, Laminorul din Bucuresti îi satmarean, de la Satu Mare îi… eu am fost repartizat sa ma duc la Resita. Eu când am auzit de Resita, în mintea mea cum eram atuncea, maaaaaai Resita aia îi ca un sat, ca o comuna… uzina!? Ce sa caut eu acolo? Nu ma duc… si nu m-am dus, nu m-am prezentat, am renuntat fara sa spun la nimeni, nu m-am prezentat. într-una din zile ma-ntâlnesc cu un inginer pe care l-am avut profesor la scoala de ucenici, c-aveam cursuri dupa masa 3 zile pe saptamâna aveam cursuri cu avocati, ingineri, profesori care ne predau diferite materii… Ma-ntâlnesc cu inginerul asta pe strada si spun: D-le inginer cunoasteti problema, nu? Zice: "Da. Eu sunt repartizat la Brasov.&